Măsurile fiscale ce intră în vigoare din 1 august. Legea 141/2025 cu primul pachet de măsuri fiscale pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea a fost publicată în Monitorul Oficial, relatează alba24.ro
Noile prevederi includ schimbări privind cota TVA, contribuția la asigurările sociale de sănătate și impozitare.
Măsurile fiscale ce intră în vigoare din 1 august
Cote de TVA 21% si 11%
De la 1 august intră în vigoare două cote de TVA.
Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse, iar nivelul acesteia este 21%.
Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru anumite prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri.
Cota redusă de 11% TVA. Pentru ce servicii sau livrări de bunuri se aplică
Cota redusă de 11% se aplică pentru:
Publicitate
livrarea de medicamente de uz uman
livrarea de alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice
Excepție: băuturile alcoolice; băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; alimentele cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică; suplimentele alimentare
serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare
livrarea apei pentru irigaţii în agricultură
livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. f), seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării
prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă
livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă
livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii
serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice
Cota redusă de 11% TVA. Lemn de foc
livrarea către persoanele fizice de:
lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00,
rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00
livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali
pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului
livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare
livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului
livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori: populaţie; spitale publice şi private; unităţi de învăţământ publice şi private; organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult; furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale
Cota redusă de 11% TVA. Alte livrări de produse
livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei.
Prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:
livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari
livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap
cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping
serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202.
CASS la pensii mai mari de 3000 de lei
De la 1 august 2025 se introduce obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar. Se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Coasigurați CASS: declarație de venit și plata contribuției în 2 tranșe
Se elimină din asigurarea CASS fără contributie toți coasigurații (soț, soție, copii). Aceștia vor mai fi asigurați până în 1 septembrie 2025. Dacă aceste persoane vor să fie asigurate în sistemul de stat depun declarație unică și plătesc CASS 10% la nivelul a 6 salarii de bază minime brute pe ţară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opţiunea.
Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de către aceștia se efectuează în 2 tranşe, după cum urmează:
25% din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declaraţiei prin care se exercită opţiunea
75% din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.
Indemnizația pentru concediu medical
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, din cauza unor boli obișnuite sau accidente în afara muncii (concediu medical) scade la:
55% din baza de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru 1-7 zile de incapacitate temporară de muncă
65% din baza de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru 8-14 zile
75% din baza de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru peste 15 zile.
Accize
De la 1 august, accizele cresc cu 10% la carburanți și băuturi alcoolice și cu 3% pentru produse din tutun.
Cotă redusă 9% de TVA pentru achiziția de locuințe. Condiții
Persoana fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, poate achiziţiona în perioada 1 august 2025-31 iulie 2026 inclusiv o singură locuinţă cu cota redusă de TVA de 9%, dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
locuinţa are o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, şi o valoare, inclusiv a terenului pe care este construită, care nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată
locuinţa în momentul livrării, care nu poate depăşi data de 31 iulie 2026, să poată fi locuită ca atare, conform condiţiilor legale în vigoare la data încheierii actelor juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.
nu a achiziţionat o altă locuinţă cu cotă redusă de TVA începând cu 1 ianuarie 2023, conform informaţiilor din „Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA”
a încheiat până la data de 1 august 2025 un act juridic între vii care are ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.
Pentru actele juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei locuinţe, încheiate în perioada 3 iulie-31 iulie 2025 inclusiv, la data livrării locuinţei trebuie să facă dovada achitării unui avans de 20% din valoarea locuinţei exclusiv TVA, achitat integral până la data de 31 iulie 2025 inclusiv.
Cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de clădiri pentru închiriere
Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării:
în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate
sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei,
dacă au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea acestora.
Stabilirea impozitului pentru unele venituri din dobânzi
Veniturile sub formă de dobânzi plătite de societatea emitentă şi înregistrate în contul contribuabilului în cursul anului fiscal se impun cu o cotă de 10% din suma acestora.
Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi se calculează de contribuabili pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, depusă potrivit prevederilor art. 122.
Impozitul pe dividende. Din 1 ianuarie 2026
De la 1 ianuarie 2026: Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul
Impozitul crește de la 10% la 16%.
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final.
Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividend revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare de către acţionari/asociaţi/investitori.
Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata.
În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/investitorilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.
Impozitare suplimentară, pe cifra de afaceri, pentru bănci
Instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025-30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv
4%, pentru perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026 inclusiv
2%, pentru perioada 1 iulie 2025-31 decembrie 2026 inclusiv, prin excepţie de la lit. a) şi b), pentru instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, care deţin o cotă de piaţă mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piaţă ale instituţiei de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul. Cota de piaţă reprezintă procentul aferent activelor instituţiei de credit/sucursalei în totalul activelor sectorului bancar şi se calculează ca raport între totalul activelor contabile nete ale instituţiei de credit/sucursalei şi totalul activelor contabile nete agregate pentru sectorul bancar, inclusiv sucursalele din România ale instituţiilor de credit persoane juridice străine.
Impozitarea veniturilor din jocuri de noroc
Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
Tranşe de venit brut lei / Impozit lei
până la 10.000: inclusiv 4%
peste 10.000 (66.750 inclusiv): 400 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 lei
peste 66.750: 11.750 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei
Impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut se scade suma de 11.750 lei.
Impozitarea jocurilor de noroc crește astfel: pentru operatori de la 21% la 30%/ pentru jucători de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor). Crește cu 30% taxa pe aparat.
Se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.
Iată toate măsurile fiscale din Legea nr. 141/2025 care intră în vigoare începând din 1 august 2025
1. Creșterea impozitului pe dividende
Ce se schimbă:
Cota de impozitare a dividendelor crește de la 8% la 16%, atât pentru persoane fizice cât și pentru juridice.
Ce înseamnă:
Dacă primești dividende dintr-o firmă, vei plăti un impozit dublu față de prezent.
Impozitul este final și se plătește până în 25 a lunii următoare distribuirii dividendului.
2. Impozit nou pentru dobânzile la obligațiuni emise în străinătate
Ce se schimbă:
Se introduce o cotă de impozit de 10% pentru dobânzile plătite de companiile românești pentru obligațiuni emise pe burse externe.
Ce înseamnă:
Dacă deții astfel de obligațiuni, va trebui să plătești un impozit de 10% pe dobânda încasată, prin declarație unică.
3. Impozit progresiv pe jocurile de noroc
Ce se schimbă:
Se aplică următorul barem progresiv:
până la 10.000 lei: 4%
între 10.000 – 66.750 lei: 400 lei + 20% pe ce depășește 10.000
peste 66.750 lei: 11.750 lei + 40% pe ce depășește
Ce înseamnă:
Jucătorii la cazino, păcănele, pariuri etc. vor plăti mai mult dacă retrag sume mari.
4. TVA – Modificări majore
Ce se schimbă:
Cota standard de TVA crește de la 19% la 21%.
Cota redusă aplicabilă alimentelor, apei, lemnului de foc, cărților etc. devine 11%.
Ce înseamnă:
Prețurile vor crește în general, inclusiv la bunuri de bază.
Exceptate de la TVA redusă sunt: băuturi alcoolice, băuturi nealcoolice (ex. sucuri carbogazoase), alimente cu mult zahăr, suplimente alimentare.
5. Contribuția la sănătate (CASS) – Extindere masivă
Ce se schimbă:
Se vor plăti contribuții la sănătate pentru:
Pensii peste 3.000 lei/lună
Pensiile din străinătate
Drepturi speciale: revoluționari, deportați, veterani etc.
Indemnizații de șomaj, creșterea copilului, ajutor de incluziune
Ce înseamnă:
Pensionarii cu venituri mari sau multiple vor suporta 10% CASS pentru partea care depășește 3.000 lei/lună.
Statul elimină multe scutiri la CASS, afectând și ajutoarele sociale sau indemnizațiile speciale.
6. Reglementări speciale pentru pensii și fonduri private
Ce se schimbă:
Se introduce impozit și CASS pentru plăți unice sau eșalonate din fonduri de pensii private, facultative și ocupaționale.
Ce înseamnă:
Atât la plata integrală cât și la plata în rate, veniturile care depășesc contribuțiile nete vor fi impozitate și vor suporta contribuții de sănătate (după depășirea pragului de 3.000 lei lunar).
7. Impozit pe veniturile din reciclare și deșeuri
Ce se schimbă:
Se introduc în sfera impozitării veniturile din predarea metalelor feroase și neferoase din patrimoniul personal.
Ce înseamnă:
Persoanele care duc fier vechi la centrele de colectare vor fi impozitate pentru sumele încasate.
8. Impozit suplimentar pentru bănci
Ce se schimbă:
Băncile vor plăti un impozit de 4% pe cifra de afaceri, începând cu 1 iulie 2025.
Cele cu cotă de piață sub 0,2% vor plăti doar 2%.
Ce înseamnă:
Se așteaptă o eventuală creștere a comisioanelor bancare pentru a compensa noua taxă.
9. Accize majorate
Ce se schimbă:
Creșteri semnificative ale accizelor la:
bere (+14%)
vinuri spumoase
băuturi fermentate (ex: cidru, hidromel)
Ce înseamnă:
Prețurile la băuturile alcoolice vor crește.
10. Opțiune de plată CASS pentru persoanele întreținute
Ce se schimbă:
Persoanele fizice pot opta să plătească CASS pentru cei aflați în întreținere (ex: copii majori, părinți).
Ce înseamnă:
Plata se face pe baza a 6 salarii minime brute/an, în două tranșe (25% la depunerea declarației, 75% până la 25 mai anul următor).
11. Modificări administrative și de declarații
Ce se schimbă:
Se clarifică obligațiile de reținere CASS pentru toți plătitorii: case de pensii, ANOFM, AJPIS, etc.
Se introduc reguli clare pentru calculul CASS aferent sumelor retroactive (ex: recalculări de pensii).
12. Condiții pentru personalitatea juridică a școlilor
Modificare la art. 16 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023:
Unitățile de învățământ de stat pot avea personalitate juridică doar dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții minime:
500 de elevi (sau elevi + preșcolari/antepreșcolari)
250 de preșcolari și/sau antepreșcolari
200 de antepreșcolari
300 de elevi în cazul școlilor postliceale
50 de elevi (sau elevi + preșcolari) în școli speciale
Explicație: Această reglementare urmărește comasarea școlilor mici și creșterea eficienței administrative.
13. Redimensionarea claselor și grupelor
Modificare la art. 23 alin. (1):
Se stabilesc noi limite pentru efectivele din clase și grupe:
Antepreșcolar: 7–11 copii/grupă (medie 9)
Preșcolar: 12–22 copii/grupă (medie 17)
Primar: 12–24 elevi/clasă (medie 18)
Gimnazial: 12–28 elevi (medie 20)
Liceal: 16–30 elevi (medie 23)
Postliceal: 20–32 elevi (medie 26)
Special: între 3 și 10 elevi, în funcție de gradul de sprijin
Explicație: Se urmărește optimizarea resurselor și standardizarea grupelor de elevi în funcție de nivelul de studii.
14. Reguli speciale pentru clasele subdimensionate
Alin. (6), (11)-(13):
Se permite depășirea limitelor cu ±2–4 elevi în cazuri excepționale.
Clase simultane sunt permise în zone izolate sau minoritare.
În școlile cu predare în limbile minorităților, clasele și școlile pot funcționa cu 60–80% din efectivele normale.
Explicație: Se asigură flexibilitate în zonele cu populație redusă sau cu specific etnic.
15. Transportul elevilor – extindere și clarificări
Modificări la art. 83:
Se decontează transportul pentru toți elevii (primar, gimnazial și liceal) care învață în altă localitate.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Captură inedită a polițiștilor de frontieră botoșăneni. În urma unei acțiuni desfășurate în zona de competență, aceștia au descoperit parfumuri, articole vestimentare și țigarete susceptibile a fi contrafăcute, evaluate la peste 43.000 de lei. Totodată, o cantitate impresionantă de produse cosmetice a fost ridicată și predată organelor vamale.
Incidentul a avut loc pe 11 septembrie, în jurul orei 20:00, în localitatea de frontieră Pomârla. O patrulă a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoșani a oprit pentru control două microbuze cu remorcă, înmatriculate în Ucraina.
În primul microbuz, polițiștii au găsit 80 de parfumuri și mai multe articole de îmbrăcăminte, toate purtând însemnele unor mărci consacrate, dar susceptibile a fi contrafăcute. Surpriza a venit însă la descoperirea unor țigarete ascunse într-un mod cu totul inedit: fiecare pachet fusese disimulat în interiorul unor piese de lego. Bunurile, estimate la 43.000 de lei, au fost ridicate, iar pe numele șoferului a fost întocmit dosar penal pentru punerea în circulație a produselor contrafăcute.
Al doilea microbuz transporta 4.590 de sticle cu ojă gel, lămpi UV, accesorii pentru pile electrice, seruri și creme cosmetice. Întreaga încărcătură a fost predată Direcției Regionale Vamale Iași, iar ambii șoferi au fost sancționați contravențional cu câte 8.000 de lei.
Autoritățile atrag atenția asupra fenomenului tot mai diversificat al introducerii pe piață a produselor contrafăcute, subliniind riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru consumatori.
Liniștea neobișnuită din toată ziua de ieri de pe cerul Moldovei, unde doar câteva avioane au traversat regiunea de Nord-Est, unele zboruri fiind chiar anulate pe aeroporturi, pare să fi avut o explicație serioasă.
Sâmbătă seara, o dronă a fost interceptată în spațiul aerian național de către Forțele Aeriene Române. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis primele precizări legate de incident.
O dronă a fost interceptată sâmbătă seara, de către Forțele Aeriene Române, în spațiul aerian național. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut precizări.
”Două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:05, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.
La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar.
Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației.
Publicitate
În momentul emiterii comunicatului, situația este monitorizată de sistemele radar ale MApN și de aeronavele aflate în aer.
Echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian” – precizări oficiale MApN.
Precizările ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a făcut precizări despre acțiunea forțelor aeriene.
Despre dronă, acesta spune că nu a fost doborâtă.
„Nu a fost doborâtă, nu. Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Antena 3 CNN, potrivit Mediafax.
Oficialul a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „ Practic le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”.
Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025 care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „ Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche unde ministru trebuie să dea aprobare pentru angajarea. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu,, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”.
„Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate în acest lucru care vine, mâine vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu.
Context
MApN amintește că Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18:
„Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național.”
IGSU a emis RO-Alert
La ora 18.12, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Cetățenii erau informați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au fost îndemnați să adopte măsuri de protecție.
Durata estimată a alarmei aeriene a fost de aproximativ 90 de minute.
În jurul orei 20.00, a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru aceeași zonă din Tulcea. Alerta a încetat la ora 21.00.
Un incendiu izbucnit în noaptea de duminică spre luni a pus pe jar o familie din localitatea Stâncești. Flăcările au cuprins un foișor din curtea casei, cel mai probabil din cauza unui coș de fum neprotejat termic, aflat prea aproape de materialele combustibile din structura acoperișului.
Alarma a fost dată cu puțin înainte de miezul nopții. În câteva minute, incendiul s-a extins și la acoperișul locuinței, amenințând să mistuie întreaga casă. Vecinii au sunat la 112, iar în zonă au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Lor li s-au alăturat și voluntarii Serviciului pentru Situații de Urgență Mihai Eminescu.
Intervenția a fost contracronometru. Focul risca să se propage la întreaga locuință și la anexele gospodărești aflate la doar câțiva metri distanță. Pompierii au reușit să localizeze incendiul și au luptat mai bine de două ore pentru lichidarea completă a flăcărilor și înlăturarea efectelor.
Pagubele nu au fost deloc mici: foișorul a ars în totalitate, iar 40 de metri pătrați din acoperișul casei au fost distruși. Cu toate acestea, militarii au reușit să salveze restul locuinței și bunurile din interior, dar și clădirile din apropiere.
Reprezentanții ISU atrag atenția, încă o dată, asupra pericolului pe care îl reprezintă coșurile de fum neizolate. Ele trebuie construite și întreținute corespunzător, pentru a nu intra în contact cu materialele inflamabile din structura caselor. Un simplu detaliu tehnic poate face diferența dintre o locuință salvată și una distrusă de foc.
Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani recomandă:
Publicitate
▪️verificați coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);
▪️curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;
▪️tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
▪️îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
▪️păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.
De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.
În calendarul bisericesc ortodox, Sfânta Cruce este cinstită prin câteva sărbători şi zile speciale: Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Duminica Crucii (Duminica a treia din Postul Paştilor), Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci (1 august), Pomenirea arătării semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantie (351) pe data de 7 mai.
În cadrul Octoihului, avem de asemenea, două zile pe săptămână consacrate cinstirii speciale şi permanente a Sfintei Cruci în serviciul divin zilnic al Bisericii Ortodoxe şi anume miercurea şi vinerea. Cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci este Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.
Este o sărbătoare considerată praznic împărătesc. În această zi sărbătorim de fapt amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci şi anume: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului de către Episcopul Macarie al Ierusalimului în ziua de 14 septembrie din anul 335; Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la Perşii păgâni, la anul 629 pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce Patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor la 14 septembrie 630.
Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post pentru că ea ne aduce aminte de Patimile şi moartea Mântuitorului Iisus Hristos.