Are 42 de ani de muncă și 10 ani de președinție.

Preşedintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare din învățământ, de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, scrie alba24,ro.

Klaus Iohannis urmează să împlinească în acest an, pe 13 iunie, 65 de ani, aceasta fiind și vârsta de pensionare pentru bărbați, potrivit legii.

Publicitate

Președintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare. Ce pensie va putea primi
„Are 42 de ani de muncă și 10 ani de președinție. De acolo are indicele cel mai mare în grilă, 12 salarii medii. După părere mea, de acolo acumulează în jur de 4 puncte de pensie pe an. Adică adună 40 de puncte din salariul pe care l-a obținut de la președinție.

Mai are anii de predare și de conducere a Inspectoratului Județului Sibiu, unde nu erau salariile foarte mari, eu cred că îi ies vreo 22 de puncte.

Dacă adunăm 40 de puncte de la președinție, cu 22 de puncte de la liceu, cu 25 de puncte de la Primărie, cred că îi vor ieși domnului președinte cam 103 puncte, o pensie de aproximativ 8.400, sau chiar spre 9.000 de lei”, a explicat Anton Hadăr, lider al Federației Naționale ”Alma Mater”, la Antena 3 CNN.

Publicitate

Catedra de profesor de Fizică de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu a devenit disponibilă, după aproximativ 27 de ani în care postul a fost blocat de președintele României, Klaus Iohannis. Acesta a predat acolo timp de 19 ani.

Administrația Prezidențială a confirmat că președintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare pentru limita de vârstă.

Cel mai probabil Klaus Iohannis va renunța la pensie
Potrivit sindicaliștilor BNS, noua lege a pensiilor, care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, interzice cumulul pensiei cu salariul până la vârsta de 70 de ani.

Publicitate

„Noua lege a pensiilor instituie, practic, interzicerea cumului pensiei cu salariul până la vârsta de 70 de ani, chiar dacă se referă la posibilitatea de a opta între pensie și continuarea activității”, preciza BNS într-un comunicat.

Cum alegerile prezidențiale din acest an vor avea loc la 15 septembrie (primul tur) și la 29 septembrie (al doilea tur), cel mai probabil președintele României va renunța la pensie, urmând să primească doar salariul.

În plus, în cazul în care candidatura sa la NATO va fi acceptată, Klaus Iohannis va avea în continuare salariu.

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

MIHAI C. V. CORNACI SAU DESPRE ŞTIINŢA DE A FACE TREABĂ

Publicitate

Recent, Mihai C. V. Cornaci a lansat în spaţiul public un volum de nişă, format 30 / 20 cm, 640 de pagini, cu o structură de sorginte academică: „Omagiu Poetului. Contribuţii botoşănene „ (album-catalog 1850 – 2022, Editura „Geea”, Botoşani, 2023). Avizaţii îşi dau seama, chiar fără a deschide  volumul, că este un omagiu adus lui Mihai Eminescu.  Mihai C. V. Cornaci   a lucrat asiduu la realizarea acestei cărţi, pornind de la convingerea că Eminescu  merită acest efort, fiind unul dintre primii colecționari botoșăneni.  O spune Ioan Slavici în „Amintiri”, menţionând că lui  Eminescu  i-au atras atenţia manuscrisele vechi găsite la bisericile şi mănăstirile vizitate, cât şi  monedele, medaliile sau alte materiale ce se circumscriu domeniului. Mai mult, chiar Mihai C. V. Cornaci  amintea  într-un interviu pe care mi l-a acordat cu câţiva ani în urmă că „Pentru păstrarea acestora avea în inventar „un dulap pentru numismatică boit galbăn” (proces verbal de predare din 2 iulie 1875 către noul director D. Petrino. Interesul constant al lui Eminescu pentru colecţionarea şi studiul unor exemplare din diferite emisiuni monetare se dovedeşte şi prin faptul că la încetarea sa din viaţă s-au găsit între lucrurile lui şi „o mulţime de monede antice”(scrisoarea lui Victor Eminescu , fiul lui Matei Eminescu către Corneliu Botez din 13 aprilie 1909).

De-a lungul anilor i-am urmărit atent  intervenţiile sale cu diferite prilejuri şi activitatea de la Cabinetul de Numismatică şi Filatelie inaugurat la 1 decembrie 2006 în cadrul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, primul de acest fel din bibliotecile din România. Aveam să remarc scriitorul M. C. V. Cornaci prin logica discursului şi puseurile de talent veritabil, cât şi colecţionarul  care dă dovadă de un talent al lucrului bine făcut. Conştient că orice colecţie păstrează esenţa gândirii unui popor, Filiala Botoşani nu putea să nu-l pună în evidenţă cu asupra de măsură pe Mihai Eminescu. Demersul membrilor filialei nu a rămas neobservat, astfel că în anul 2000, unui număr de 10 botoşăneni li s-a oferit prin decret prezidenţial medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”,  pentru promovarea vieţii şi operei poetului în numismatică şi filatelie. Dintre aceştia, patru au avut calitatea de membri activi ai secţiei Botoşani. Printre cei patru s-a numărat şi M. C. V. Cornaci (decret nr. 225 din  6 iunie 2000).

Volumul semnat  de Mihai C. V. Cornaci  este, în felul lui, esenţa gândirii botoşănene despre Eminescu, fiind o poartă deschisă pentru cei care, din diferite motive, nu pot vizita  cabinetul  din incinta bibliotecii, acolo unde sunt însumate piese (monede, medalii, plachete, insigne, sigilii). De aici şi arhitectura cărţii având ca o mare dominantă iconografia, evidenţiată  prin: „Mihai Eminescu în amintirea botoşănenilor”, „Scriitori care au scris despre Eminescu”, „Creaţii literare dedicate”, „Compoziţii muzicale”, „Arte vizuale”, „Filatelie” (plicuri şi obliterări ocazionale, mărci poştale personalizate, viniete), „Medalii şi plachete” (sfragistica de bibliotecă), „Botoşăneni distinşi cu medalii”,  „Insigne”, „Trofee şi distincţii”, „Plăci memoriale”, „Platouri”, „Piese adiacente” (afişe, evenimente, instituţii de cultură, asociaţii, societăţi, cenacluri, reviste, colecţionari şi colecţii din judeţul Botoşani).  Cartea se închide cu o vastă bibliografie.

Publicitate

Permanent înconjurat de copii şi tineri, aspect care s-a putut observa şi la lansarea volumului, viitori colecţionari şi iubitori de spaţiul botoşănean, aveam să mă conving de faptul că M. C. V. Cornaci, nu numai că s-a născut  cu pasiunea în suflet, dar e şi un psiholog desăvârşit, oricând putând demonstra şi altora, prin exemplul personal, ce înseamnă a avea ştiinţa lucrului bine făcut. Spune autorul acestei cărţi elevilor săi: „Apreciez că  fiecare dintre noi se naşte cu unele sentimente, mai târziu precis orientate, ce urmează a se evidenţia printr-un grad de intensitate, statornicie şi în final de eficienţă.  Secretul întreţinerii şi cultivării unor astfel de sentimente conturate mai târziu în pasiuni, este acela de a nu se crea un gol pe traseul mereu activ într-o direcţie (domeniu) care-i face multă plăcere”.

În realizarea  acestei vaste lucrări, un ajutor important l-a primit din partea nepoatei sale, Cristina C. Cornaci. În cuvântul său (pp. 12 – 13) aceasta ţine să precizeze: „Implicarea, alături de unchiul meu, la realizarea acestui album –  catalog „Omagiu Poetului. Contribuţii botoşănene”, este o modalitate prin care îmi încarc sufletul cu spiritul boem al liricului şi dau frâu liber pasiunii care-mi oferă satisfacţii şi mulţumiri interioare. Finalizând după puterile noastre prezentul volum, vrem să oferim cititorilor şi iubitorilor de Eminescu, un conţinut de informaţii pe care ni le-am dorit cât mai aproape de adevăr, căci Eminescu nu doar c-a scris poezie. A fost însăşi poezia.”

Mihai C. V. Cornaci este un om fericit fiindcă actul creaţiei i  s-a împlinit pe două căi: prin permanenta lui preocupare de a-şi manifesta admiraţia faţă de toţi şi toate, culminând cu acest volum dedicat lui Eminescu, şi prin plăcerea de a destinde, fiind autor de umor, cu predilecţie spre epigramă.

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botoșani24.ro a fost astăzi Cătălin Silegeanu, omul de afaceri care patronează și conduce Hidroplasto SRL Botoșani și care s-a înscris în lupta pentru câștigarea funcției de primar al municipiului Botoșani din partea AUR Botoșani.
Cătălin Silegeanu a vorbit despre intențiile sale de viitor dacă ar prelua această funcție dar și despre contracandidații săi în această bătălie electorală. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Ofițerul operativ are rolul esențial de a colecta informații, necesitând abilitatea de a obține acces în medii relevante pentru securitatea națională și de a recruta surse. În plus, trebuie să interpreteze semnificațiile ascunse în detalii aparent minore și să aibă o înțelegere profundă a psihologiei umane și a limbajului non-verbal, informează ADEVĂRUL. 

„La baza activității se află abilitatea de a recruta o persoană și de a o convinge să furnizeze informații importante.”, menționează descrierea de pe site-ul instituției. 

Pe de altă parte, ofițerul analist evaluează datele culese de ofițerii operativi și identifică schimbările și tendințele în manifestarea amenințărilor, elaborând scenarii alternative și evidențiind implicațiile pentru a sprijini strategiile de securitate și planurile de acțiune.

Publicitate

„Ofițerul analist privește lumea, îi înțelege tendințele, îi descifrează relațiile de cauzalitate și îi anticipează evoluțiile. (..)Deși aparent simplu, este vorba de un proces de rafinare foarte complex, care implică în egală măsură inteligența, gândirea critică și creativitatea analistului de informații, dar și o foarte bună cunoaștere a domeniului analizat.”, se precizează pe site-ul SRI.

În final, analiza rezultatelor este furnizată beneficiarilor legali în timp util și în funcție de domeniul de competență, pentru a-i sprijini în elaborarea unor strategii sau planuri de acțiune menite să prevină riscurile și să promoveze interesele naționale.

Cei care doresc să devină ofițeri operativi sau analiști trebuie să îndeplinească cerințele de încadrare în Serviciul Român de Informații conform Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și normelor interne și să treacă toate etapele selecției.

Publicitate

Candidații care trec cu succes procesul de selecție și sunt declarați admiși la examenul/concursul de admitere vor urma cursuri de licență, masterat profesional sau postuniversitare de educație permanentă la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, după care vor fi repartizați într-o unitate a SRI.