România trebuie să implementeze Venitul Minim European Adecvat până în 2024. Un pas important în acest sens a fost adoptarea de către Parlamentul European, în toamna anului trecut, a Directivei 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală, relatează Mediafax.

Din cele mai recente date Eurostat cu privire la salariul minim lunar, reiese că România (cu puțin peste 600 euro) se poziționează printre ultimele țări din UE, pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei și Bulgariei, pe o scară a acestui indicator cuprinsă între 2.387 euro în Luxemburg și 399 euro în Bulgaria.

Deși reprezintă o problemă stringentă doar pentru o parte dintre țările membre, tema venitului minim este poziționată în continuare cu prioritate pe agenda de lucru a instituţiilor europene se arată într-o analiză EY România.

Cum a apărut inițiativa și cum se concretizează?

Momentul „zero” al inițiativei a fost anul 2017, când întreg ansamblul instituțional al Uniunii Europene a proclamat Pilonul european al drepturilor sociale.

Digitalizarea, noile forme de muncă atipice, globalizarea, alături de consumerismul exacerbat, au erodat și au remodelat piața muncii, generând discrepanțe mari între anumite domenii, atunci când este vorba despre venituri.

Rolul acestor praguri de venit minim devine și mai important în contextul economic și social actual, complicat și complex deopotrivă, după anii de pandemie, crize sanitare, de mobilitate și inflație în creștere, plus un război regional în Europa.

UE este nevoie de asigurarea unui venit decent tuturor lucrătorilor

Prin aceasta Directivă se urmărește ca venitul minim să poată fi determinat transparent și previzibil de către fiecare stat membru, în conformitate cu realitatea socială și în acord cu legislațiile naționale.

Asta deoarece, în ciuda faptului că toate țările UE au o formă sau alta de asigurare a unor venituri minime prin diferite sisteme de protecție socială, în majoritatea cazurilor această remunerație nu acoperă toate costurile unui așa-zis trai decent.

Principiul numărul 6 al acestuia se referă la „salariul minim adecvat” („fair minimum wage”), cu mențiunea expresă că în UE este nevoie de asigurarea unui venit decent tuturor lucrătorilor, considerându-se că salariile minime adecvate au un rol important în protejarea categoriilor vulnerabile.

Nu toate țările UE vor avea același venit minim adecvat!

Astfel, această inițiativă este caracterizată de ambivalența dată în primul rând de necesitatea ameliorării condițiilor de trai și de muncă în Uniunea Europeană, dar și de ideea de a asigura progresul economic și social în cadrul acesteia.

Foarte important de reținut este faptul că nu toate țările UE vor avea același venit minim adecvat!

Fiecare stat va stabili nivelul acestuia în funcție de condițiile sociale și economice, puterea de cumpărare, nivelul productivității și evoluțiile indicatorilor macroeconomici la nivel național, însă având drept ghid tocmai prevederile directivei europene și principiile pe care aceasta le cuprinde.

Astfel, țările care deja au un salariu minim pe economie stabilit se angajează să modifice nivelul acestuia după o formulă care să asigure un trai decent, să fie în concordanță cu rata inflației și să poată acoperi coșul de cumpărături minim pentru diverse bunuri și servicii necesare (fără însă a se limita doar la lista celor esențiale, ci să poată acoperi adițional chiar și anumite cheltuieli dedicate bunăstării și derulării unor activități recreaționale, culturale, educaționale sau sociale).

Nu în ultimul rând, directiva precizează că statele care au deja implementate politici de protecție socială privind venitul minim garantat prin acorduri colective, nu vor fi obligate să introducă acest nou set de reguli privind venitul minim adecvat european, cu condiția să aibă deja prevăzute, prin legislația națională, condiții şi standarde mai avantajoase decât ceea ce ar rezulta din implementarea acestui concept.

Pe de altă parte, se dorește încurajarea negocierilor colective asupra nivelului salariilor, dar și monitorizarea condițiilor de muncă printr-un sistem de controale și inspecții pe teren pentru a evita fie subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă ori nedeclararea orelor suplimentare.

Astfel, se recomandă statelor membre să-și actualizeze salariile minime cel puțin o dată la doi ani, iar în țările care folosesc un mecanism de indexare automată, cel puțin o dată la patru ani.

Cum ar trebui calculat corect salariul minim în România

În vederea calculării corecte a acestui venit, oficialii europeni recomandă statelor membre să ia ca punct de pornire valoarea coșului de consum (așa cum este prevăzut de rapoartele statistice naționale), ori să seteze acest venit la 60% din salariul median sau la 50% din salariul mediu brut pe economie.

Spre exemplu, un coș de consum pentru un trai decent poate fi compus din costuri pentru: alimentație, îmbrăcăminte și încălțăminte, asigurarea unei locuințe, dotarea și întreținerea acesteia, produse de uz casnic și igienă personală, servicii, educație și cultură, îngrijirea sănătății, recreere și vacanță, fond de economii.

Unde se situează România la ora actuală?

România face parte din grupul țărilor cu venituri minime statutare, adică în grupul majoritar al statelor cu venituri reglementate prin legi sau statute.

Ce țări au veniturile minime negociate colectiv

Spre deosebire, veniturile minime negociate colectiv se găsesc în Uniunea Europeană în doar 6 țări, și anume: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia (unde sunt stabilite prin negocieri între sindicate și angajatori).

Din păcate, România nu se situează pe o poziție avantajoasă când vorbim despre salariul minim garantat la nivel național, dar nici când vine vorba despre indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor – actualmente, 55% fiind punctul la care se află țara noastră.

Cu privire la veniturile medii, țările din Europa de Est se regăsesc tot în jumătatea de jos a clasamentului. Unele au înregistrat creșteri semnificative în această direcție (de exemplu, Letonia, Slovacia, Bulgaria și Lituania), pe când România și Estonia prezinta evoluții mai lente, potrivit unui Raport Eurofound aferent anului 2021.

Este important însă să se țină cont de marile diferențe între economiile țărilor membre, pe indicatori esențiali, cum sunt produsul intern brut (PIB) și nivelul prețurilor de consum.

Spre exemplu, în 2021, Irlanda a înregistrat cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre statele membre, cu 44% peste media UE (care a fost stabilită la 100%), în timp ce în România nivelul prețurilor a fost cu 45% sub media UE.

Separat, conform celor mai recente date statistice disponibile pentru anul 2022 în țara noastră, observăm următoarele serii de date relevante:

1. Câștigul salarial mediu brut: 6.430 lei

2. Câștigul salarial mediu net: 3.974 lei

3. Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă singură: 2.708 lei pe lună (astfel cum este prevăzut în Raportul Avocatului Poporului)

4. Salariul lunar minim brut la nivel național (de la 1 ianuarie 2023): 3.000 lei (căruia îi revine, în funcție de deduceri, un net de aproximativ 1.900 lei)

În România  salariul minim garantat este cu mult mai mic decât ar fi venitul minim necesar unui trai decent

Așadar, remarcăm cum în România de azi, salariul minim garantat este cu mult mai mic decât ar fi venitul minim necesar unui trai decent (așa cum prevede Directiva), iar discrepanțele pot fi subliniate astfel:

făcând un exercițiu de imaginație, dacă astăzi s-ar determina în funcție de coșul de consum zilnic pentru un trai decent, atunci venitul (net) minim garantat în România ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 800 lei net.

Mai mult, dacă venitul minim garantat în România s-ar calcula având ca reper echivalentul a 50% din câștigul mediu brut pe economie – una dintre alternativele de calcul propuse de Directivă – (i.e., 50% din 6.430 lei = 3.215 lei), sesizăm că decalajul ar crește cu încă aproximativ 500 lei net și deci venitul minim garantat în România ar trebui să crească cu aproximativ 1.300 lei.

Astfel, putem considera că venitul minim încasat astăzi (i.e., 1.900 lei) de un român este cu 50% mai mic (1.000 lei, în medie, în valori absolute) decât pragul care se presupune că îi asigură traiul decent.

Nivelul de trai din România este departe de a fi „decent”

Calculele de mai sus sunt exemple pentru o persoană adultă singură. Dacă, pe de altă parte, am vorbi despre o familie mai numeroasă, care eventual include și copii și/sau alte persoane în întreținere, atunci discrepanțele devin cu atât mai mari și ne dăm seama că nivelul de trai din România (pentru o bună parte a populației) este departe de a fi „decent”.

Este vreuna dintre formulele de calcul “perfectă”, așa încât să asigure echitatea vizată? Greu de spus. Totuși, Statul va trebui să găsească (odată cu transpunerea Directivei) formula de calcul cea mai potrivită și adaptată realității cotidiene din România.

Aparent, în orice ipoteză de calcul ne-am încadra (după cum ne arată și calculele simpliste de mai sus), salariatul român va avea doar de câștigat, fiindcă venitul său minim ar crește simțitor.

Impactul directivei va putea fi însă măsurat în ani buni de-acum încolo, după o perioadă de implementare, probabil graduală, din partea statelor membre.

Speranțele sunt însă că acest act normativ UE va genera o mai mare transparență, certitudine, stabilitate și predictibilitate pe piața muncii, iar în vremuri de criză va deveni o ancoră pentru cetățenii vulnerabili din țările UE, implicit și pentru cei din România.

Salariul minim în Austria

Acordurile colective negociate de sindicate și Camera de Comerț înseamnă că majoritatea angajaților primesc un salariu minim de facto.

Acordurile colective sunt încheiate pe bază sectorială, ceea ce înseamnă că nu toată lumea primește același salariu minim, deși guvernul federal și partenerii sociali au convenit în 2017 că salariul minim brut lunar nu ar trebui să scadă sub 1.500 euro pentru toate sectoarele.

Salariul minim în Franţa

Salariul minim în Franța este stabilit în prezent la 10,85 euro brut pe oră și 8,85 euro net și se aplică tuturor sectoarelor.

Pe baza a 35 de ore de lucru pe săptămână, salariul minim lunar corespunde unei sume brute de 1.645,58 euro și unei sume nete de 1.302,64 euro.

Aceasta duce salariul minim anual la 19.747,00 euro brut și 15.631,75 euro net.

Salariul minim în Italia

Salariile lucrătorilor din sectorul privat sunt stabilite prin convenții colective între sindicate și companii. Un total de 888 dintre acestea sunt înregistrate la Consiliul Național Economic și Muncii – se estimează că acoperă aproximativ 80% dintre angajați -, majoritatea ajungând la aproximativ 9 euro brut pe oră.

Cu toate acestea, cel puțin 11% dintre angajații care trebuie să fie protejați printr-un contract colectiv nu primesc salariul minim stabilit prin acord.

Salariul minim în Germania

Salariul minim în Germania a fost introdus în 2015. Atunci era de 8,50 euro pe oră și de atunci a crescut progresiv până la 9,82 euro pe oră la 1 ianuarie 2022. Acum este programat să crească la 10,45 euro pe oră la 1 iulie 2022 și să crească, în plus, la 1 octombrie, la 12 eurp pe oră.

Acest lucru se datorează inflației record înregistrate în ultimele luni în zona euro.

Salariul minim în Portugalia

Salariul minim a fost introdus pentru prima dată în Portugalia la o lună după lovitura de stat militară din aprilie 1974.

Între 2015 și 2022, a trecut de la 505 euro la 705 euro, o creștere de 39,6%.

Actualul guvern socialist s-a angajat să îl majoreze la 750 de euro în 2023.

Salariul minim în Spania

Pe 9 februarie, guvernul spaniol a ridicat salariul minim lunar la 1.000 de euro.

Această creștere a venit după un acord cu partenerii guvernului de coaliție: partidul de stânga Unidas Podemos și două dintre principalele organizații sindicale ale țării, Comisiones Obreras și Unión General de Trabajadores.

Este posibil să nu fie ultima creștere a salariului minim. Obiectivul guvernului este să plaseze salariul minim la sfârșitul legislaturii, în 2023, la nivelul de 60% din salariul mediu — în jur de 1.050 de euro în total).

Potrivit unui studiu, aproape două milioane de muncitori vor beneficia de această îmbunătățire. În special, principalii beneficiari sunt tinerii și femeile.

Salariul minim în România

Salariul minim în România este de la 1 ianuarie 2023 de 3000 lei pe lună brut. La un salariu brut de 3000 lei, salariul net este 1774 lei. Pentru a plăti acest salariu angajatorul cheltuie 3068 lei.

Circa 1.970.000 de salariați, reprezentând 34,7 % din numărul total de salariați activi, beneficiază în România de salariul minim.

Totodată, în România mai există un salariu minim diferențiat de 4000 de lei brut pentru angajații din construcții și, mai recent, pentru angajații din agricultură și industria alimentară, corespondent unui salariu minim net „în mână” de 2.362 lei.

Salariul mediu brut în România pe anul 2023 este de 6.789 de lei. Dacă România va majora salariul minim brut la 60% din nivelul salariului mediu brut, atunci acesta va trebui să ajungă la 4073 lei.

Sursa: mediafax, EY Romania