Connect with us

Economie

Direcţia Agricolă Judeţeană preia partea birocratică din procesul de acordare a ajutoarelor în programul „Tomata”

Publicat

Publicitate

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) anunţă simplificarea procesului de accesare a ajutoarelor destinate legumicultorilor, prin programele „Tomata”, susţinerea de legume în spaţii protejate şi de susţinere a producţiei de usturoi românesc.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, având în vedere că, pentru Ciclul I de producţie, cultivatorii de tomate pot depune la Direcţiile Agricole Judeţene (DAJ) cereri pentru obţinerea ajutorului de minimis, până la data de 1 martie 2022, pentru fermierii care din diverse motive nu au reuşit să obţină şi să depună certificatul de atestare fiscală şi cazierul fiscal, Direcţiile Agricole Judeţene vor proceda la completarea dosarelor şi vor solicita de la autorităţile publice emitente documentele menţionate.

De asemenea, aceleaşi Direcţii pot solicita alte documente eliberate de autorităţile statului, necesare completării documentaţiei depuse de fermieri pentru acordarea ajutorului de minimis.

„Aşa cum am mai spus, rolul principal al Ministerului Agriculturii şi al angajaţilor săi este acela de a munci pentru fermieri, care ştiu ce au de făcut: să stea în câmp şi să producă hrană pentru populaţie. De aceea, structurile judeţene vor prelua partea birocratică din întregul proces de implementare al accesării acestor programe de sprijin”, a afirmat ministrul Adrian Chesnoiu.

MADR precizează că, prin Hotărârea Guvernului nr. 148/2022, a fost aprobat programul de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2022, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 147/2022 a fost aprobată schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi.

Luna trecută, ministrul Agriculturii anunţa, într-o conferinţă de presă, că pentru producţia de legume în spaţii protejate a fost alocat un buget de 225 de milioane de lei pentru două cicluri de producţie.

Publicitate

„În ciclul I se vor regăsi doar tomatele, pentru că perioada în care vizăm punerea pe piaţă a producţiei din spaţii protejate este una extrem de importantă, ţinând cont de importul tot mai mare de tomate în România, iar în ciclul II legumicultorii vor avea posibilitatea să cultive tomate, dar şi ardei gras şi/sau ardei kapia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde. Ce vreau să menţionez aici: este foarte important pentru fermieri să înţeleagă că noi vom veni în actul normativ finalizat cu denumirile ştiinţifice ale respectivelor legume, astfel încât să nu existe situaţii în care dumnealor să fie induşi în eroare”, afirma Adrian Chesnoiu.

Acesta a adăugat că, pe baza propunerilor venite din partea fermierilor, în noile prevederi, la Programul „Tomata” se acordă o sumă de 4.000 de euro/hectar, din care 3.000 de euro/hectar pentru ciclul I de producţie şi 1.000 de euro/hectar pentru ciclul II,” astfel încât orice legumicultor care va lua decizia să cultive tomate în spaţii protejate, atât ciclul I, cât şi în ciclul II, să poată încasa această sumă de 4.000 de euro”.

„Foarte important este faptul că perioada de comercializare pe ciclul II este 15 octombrie – 9 decembrie, faţă de 20 octombrie – 9 decembrie, forma iniţială, iar la ciclul I rămâne 1 martie – 10 iunie, însă cantitatea a fost redusă la 3.000 de kg/1000 mp, de la la 5.600 kg/1000 mp, tocmai pentru că am ţinut cont de propunerile fermierilor”, a explicat Chesnoiu.

De asemenea, pentru celelalte tipuri de legume a fost stabilită perioada de comercializare între 15 octombrie – 9 decembrie, faţă de 20 octombrie – 9 decembrie. La castraveţi a fost redusă şi cantitatea de comercializare de la 5.600 kg, la 4.000 kg, iar la salată şi ceapă verde, aşa cum a fost propunerea legumicultorilor, acestea nu vor mai fi comercializate ţinând cont de cantitate, ci de numărul de plante plate sau de bulbi. Astfel, la salată se vor lua în calcul 15.000 de plante, faţă de 1.440 kg iniţial, iar la ceapă verde – 100.000 de bulbi, în loc de 1.000 de kg.

În ceea ce priveşte programul de susţinere a usturoiului, şeful MADR a spus că sprijinul va fi de 3.000 de euro/hectar pentru fiecare beneficiar, iar perioada de comercializare, de la 1 iunie până la 21 decembrie, faţă de 1 iulie – 21 decembrie iniţial, cu o cantitate de 3 kg usturoi/10 mp, ceea ce înseamnă de 3.000 kg/ha. Bugetul total alocat acestui program este de 22,2 milioane lei.

Sursa: AGERPRES

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MAI: Cetățenii pot solicita Cartea Electronică de Identitate la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor

Publicat

Publicitate

Cetățenii pot solicita, începând de vineri, Cartea Electronică de Identitate (CEI) la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de localitatea în care își au domiciliul.

Ei pot alege ca ridicarea CEI să se facă de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) transmis, vineri, AGERPRES.

Această măsură este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în alt județ, cei care călătoresc frecvent, cetățenii care au nevoie urgentă de un nou act de identitate și nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu.

Programările pentru CEI se pot face online, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI: hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta, cu prioritate pentru cazurile urgente.

Se recomandă verificarea periodică a platformei, întrucât locurile disponibile se actualizează constant în funcție de anulări.

Persoanele care au prioritate la programare sunt cele cărora le-a expirat actul de identitate sau le va expira în următoarele 60 de zile sau tinerii care solicită primul act de identitate (au împlinit sau vor împlini 14 ani în următoarele 30 de zile). Aceste categorii pot face programări pe o perioadă extinsă de 45 de zile (față de 30 de zile anterior).

Publicitate

Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026, datorită finanțării din fonduri europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei pentru copiii sub 14 ani sau pentru a doua solicitare (în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale etc.).

Cartea de Identitate Simplă (CIS) este disponibilă contra cost, indiferent de situație, la prețul de 40 lei.

AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

România, țara din UE unde se citește cel mai puțin, crește TVA-ul pentru cărți la 11% (EFE)

Publicat

Publicitate

Măsurile de austeritate care au intrat în vigoare vineri în România, impuse de guvern pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, cel mai mare din UE, includ creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11%, o decizie considerată de experți dramatică într-o țară în care oamenii citesc mult mai puțin decât media europeană, scrie agenția spaniolă EFE.

Datele Eurostat pentru anul 2022 arată că numai 30% dintre români au citit cel puțin o carte în anul anterior, față de media de 52% din Uniunea Europeană.

‘Acesta va fi probabil anul cel mai sumbru pentru piața editorială’, a declarat agenției EFE Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România (AER), amintind de recentul faliment al celui de-al doilea distribuitor național de cărți.

‘Creșterea TVA-ului este foarte dură și va provoca dispariția librăriilor și a editurilor. Numai în fața simplei perspective a acestei creșteri am văzut închideri și, din păcate, vom vedea și altele până la sfârșitul anului’, anticipează directorul acestei asociații, care cere eliminarea TVA-ului pentru cărți, nu creșterea acestei taxe.

În opinia sa, acest lucru ar compensa lipsa de acțiune statului în alte domenii, cum ar fi educația și asigurarea bibliotecilor publice cu suficiente cărți.

În comparație, cotele de TVA pentru cărți în alte țări ale UE sunt de 4% în Spania, 5,5% în Franța sau 7% în Germania, în timp ce țări precum Republica Cehă și Irlanda aplică TVA zero pentru cărți.

Publicitate

La cealaltă extremă, cel mai mare TVA pentru cărți se aplică în Danemarca, respectiv 25%, pe locul doi în urma acesteia fiind acum chiar România.

Creșterea TVA-ului la 11% nu doar că nu sprijină librăriile, dar le slăbește și mai mult, subliniază Ana Niculescu de la Cărturești, o rețea de librării cu prezență în toată România.

‘Cu o piață editorială estimată la 200 de milioane de euro, câștigul așteptat (de stat – n.red.) în urma creșterii TVA-ului este ridicol și discutabil. Aceasta va provoca creșterea prețurilor, va diminua vânzările, iar editurile mici riscă să fie închise’, explică Ana Niculescu. Ea amintește un studiu recent al UE care arată că o reducere de 1% a TVA-ului are ca efect o creștere cu 2,7% a numărului cărților cumpărate.

Un alt aspect este impactul asupra literaturii române. Scriitorul și criticul literar Adrian Lesenciuc vorbește despre un ‘dublu impact negativ’. ‘Pe de o parte, va scădea puterea de cumpărare, ceea ce îi va determina pe mulți să renunțe la ceea ce consideră a fi un lux sau ceva inutil. Măsurile de austeritate vor provoca în plus o scădere a vânzărilor și alte efecte în lanț, precum închiderea de librării și edituri’, explică Adrian Lesenciuc.

În orice caz, el avertizează că efectul cel mai substanțial va fi o revenire către prevalența publicațiilor finanțate chiar de autorii lor, independent de valoarea lor literară, o situație similară survenind în anii ’90, după căderea comunismului.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Nicolas, studentul campion care face cinste Botoșaniului: De pe salteaua de lupte, în uniforma de jandarm

Publicat

Publicitate

Nicolas, student al Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București – specializarea jandarmi, a încheiat astăzi ultimul stagiu de practică al anului I de studiu, iar de mâine începe o binemeritată vacanță.

Studentul jandarm a absolvit Colegiul Național ,,Mihai Eminescu” Botoșani în 2024 și a fost admis la academie în vara aceluiași an.
Pasionat de la șase ani de luptele greco-romane, a practicat acest sport la Clubul Sportiv Botoșani și a obținut rezultate remarcabile la concursurile la care a participat de-a lungul timpului, dintre care menționăm multiplele titluri de campion național la mai multe categorii de vârstă și greutate, dar mai ales medalia de bronz obținută la Campionatul Mondial Școlar din anul 2022, la categoria 80 de kilograme.
Pe lângă programul de studiu, Nicolas își face timp si pentru antrenamentele pe care le desfășoară în continuare la Clubul Sportiv Rapid București, ocupând locuri pe podium la toate concursurile la care a participat de când este student jandarm.
Sportul și menținerea unei condiții fizice foarte bune sunt încurajate constant la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București, sens în care sunt organizate periodic concursuri, demonstrații și activități sportive.
Tot astăzi au încheiat stagiul de practică la Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani alți patru studenți, precum și 35 de elevi ai Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi ,,Petru Rareș” Fălticeni.
În ceea ce îi privește pe elevii jandarmi, aceștia au avut la dispoziție cinci luni și două săptămâni pentru a se familiariza cu executarea efectivă a misiunilor de ordine publică, de pază și protecție instituțională și pentru a căpăta experiență de la ofițerii și subofițerii în activitate care le-au fost tutori profesionali.
Nu în ultimul rând, elevii jandarmi au participat la activitățile de promovare a carierei, de prevenire a faptelor antisociale, la două campanii de donare de sânge, dar și la activități de ecologizare, plantare de arbori, precum și la activitățile ocazionate de sărbătorirea Zilei Internaționale a Copilului sau la Taberele ARC 2025 de la Centrul de Agrement ,,Codrii de Aramă” de la Agafton, pentru elevii români din Republica Moldova și Ucraina.
Tineri, inteligenți, entuziaști și dornici să învețe, studenții și elevii jandarmi botoșăneni vor face cinste, cu siguranță, județului unde au crescut, indiferent de unitatea din cadrul Jandarmeriei Române în care vor primi repartiție după absolvirea studiilor.
„Le mulțumim pentru implicarea, disciplina și elanul tineresc de care au dat dovadă pe timpul stagiului de practică și le dorim succes pe drumul vieții și al carierei militare”, au transmis oficialii IJJ Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Lângă noi: Noi descoperiri la situl arheologic Cucuteni-Cetățuia, Iași

Publicat

Publicitate

Noi descoperiri ale unor vestigii vechi de peste 6.000 de ani, aparținând culturii Cucuteni, au fost făcute de profesorii și studenții Facultății de Istorie din cadrul Universității ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași, în timpul practicii arheologice.

Printre descoperirile de la Cucuteni-Cetățuia din cadrul campaniei arheologice sunt unelte din os și piatră și vase ceramice ornamentate aparținând unei civilizații preistorice care a trăit pe teritoriul actual al României (zona de est) în urmă cu peste 6.000 de ani.

‘Ne aflăm pe situl arheologic Cucuteni – Cetățuia, din localitatea Cucuteni, în apropiere de Târgu Frumos, unde se află situl eponim al Culturii Cucuteni, unde derulăm practica arheologică de specialitate a Facultății de Istorie. Până în acest moment am reușit să dezvelim o locuință din perioada Cucuteni. Suntem deja la a doua săptămână de practică. Ne bucurăm de unele descoperiri noi tipice unei case cucuteniene, cum ar fi foarte multe obiecte de meșteșug, greutăți de la un război de țesut, unelte, lame de silex, vârfuri de săgeată folosită la vânătoare. Sunt și fragmente de ceramică, unele vase întregi, altele vase de mari dimensiuni, întregibile, foarte frumos pictate. Totodată, încercăm să deslușim arhitectura acestei case din perioada Cucuteni’, a declarat, pentru AGERPRES, Andrei Asăndulesei, lect. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Alexandru ‘Ioan Cuza’ din Iași.

La rândul său, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă afirmă că descoperirile făcute oferă indicii prețioase despre stilul de viață al celor care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu șase milenii.

‘Este o cultură agricolă. Oamenii practicau agricultura la un nivel destul de înalt. Aveau destul de multe specii de cereale cultivate. Și nu doar cereale. Aveau și leguminoase, și pomi fructiferi. Au fost descoperite de-a lungul timpului și resturi de la aceste plante cultivate. De asemenea, se ocupau cu creșterea animalelor. Erau comunități foarte numeroase, foarte dinamice, comunități care au practicat și meșteșuguri diverse. Cel mai important meșteșug era cel al olăritului, un meșteșug care a atins apogeul în această etapă. După cum știm, Cultura Cucuteni a înflorit în perioada Eneoliticului, aproximativ 5.000-3.500 î.Hr., în zona estică a actualului teritoriu al României, Republica Moldova și Ucraina centrală și de vest. O particularitate a Culturii Cucuteni era ceramica de foarte bună calitate, cu decor pictat. Aproximativ 70% din ceramica lor a fost pictată cu motive spiralice complexe și culori vibrante’, a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Cotiugă.

Publicitate

În ciuda distrugerilor, în interiorul locuințelor se păstrează vestigii importante ale vieții cotidiene și spirituale preistorice, a adăugat el.

Potrivit istoricului, nu doar ceramica descoperită în situl Cucuteni-Cetățuia este spectaculoasă. La fel sunt și resturile structurilor de locuire descoperite în timpul săpăturilor arheologilor.

‘Deocamdată ne aflăm pe un inel de distrugere, unde pereții sunt căzuți la pământ și sunt foarte puternic arși. Lutul este ars până la cărămidă. Uneori avem arsuri în care identificăm bucăți vitrificate de chirpici. În perioada următoare vom demonta, așa spunem noi, arheologii, această locuință, până când înțelegem modul în care ea era construită. De regulă, casele erau construite din structură lemnoasă, cu structură de pai și împletitură de nuiele cu lut. Construcțiile erau incendiate – o caracteristică a locuințelor cucutenienilor. Până în acest moment nu știm foarte clar dacă le ardeau intenționat sau dacă au avut loc incendii accidentale. Mai degrabă credem că era o ardere intenționată, controlată, care ajungea la temperaturi foarte mari. Tehnica ne este, deocamdată, cvasinecunoscută’, a explicat Andrei Asăndulesei.

 

Istoricii au menționat că așezarea preistorică descoperită la Cucuteni-Cetățuia nu a putut fi foarte mult cercetată pentru că a fost foarte grav afectată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

‘Acolo au fost foarte multe puncte de tragere, iar zona a fost afectată de bombardamente. Cercetările care au urmat după aceea au condus aproape în întregime la tot ce se mai putea cerceta. În momentul respectiv, arheologii au descoperit două șanțuri de apărare. Ei au socotit la vremea respectivă, adică prin anii 1965, că așezarea se întinde până la aceste două șanțuri de apărare. Noi ne-am pus mereu întrebarea de ce s-ar fi oprit acolo așezarea, pentru că terenul permitea dezvoltarea și pentru că am mai găsit așezări cucuteniene care erau mult mai mari. În ultimii ani, prin prospecțiuni arheologice magnetometrice am constatat că locuirea este mult mai extinsă și am mai descoperit încă trei șanțuri de apărare’, a explicat Vasile Cotiugă.

 

Prin prospecțiuni noninvazive, prospectări geofizice, aeriene sau scanări LiDAR, în ultimii ani arheologii au reușit să vadă pe sub pământ cum erau dispuse structurile cucutenienilor, fapt care indică, spun cei doi profesori ieșeni, că era o civilizație foarte bine organizată.

‘În urma acestor măsurători s-a dovedit că situl este mult mai mare decât se considera și că nu este complet cercetat, așa cum știam noi din literatura de specialitate. Prospectările magnetometrice, în special, au confirmat o extindere spre est a acestui sit care ajunge spre 5 hectare, cu multe alte structuri de locuire, foarte multe case arse organizate foarte bine pe șiruri, avem un soi de tramă stradală, avem anexe ale acestor gospodării, am putut chiar identifica și cuptoarele de ars ceramică. Ele au o amprentă deosebită în aceste hărți geofizice și magnetometrice pe care am reușit să le obținem noi’, a spus Andrei Asăndulesei. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending