Din anul școlar 2024-2025, elevii vor putea fi sancționați cu retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor, după cum prevede noul Statut al Elevului, document trimis spre publicare în Monitorul Oficial.
Potrivit Ministerului Educației, sancțiunile actualizate (conform Legii 198/2023) în Statutul elevului sunt următoarele:
„observație individuală/mustrare scrisă;
retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor de care beneficiază elevul;
mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ;
suspendarea elevului pe o durată limitată de timp, conform legii;
preavizul de exmatriculare;
exmatricularea cu drept de reînscriere în anul școlar următor în aceeași unitate de învățământ, conform legii;
exmatricularea cu drept de reînscriere în anul școlar următor în altă unitate de învățământ, conform legii;
exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învățământul postliceal.
la fiecare 20 de absențe nemotivate pe an școlar din totalul orelor de studiu sau la 20% absențe nejustificate din numărul de ore pe an școlar la o disciplină de studiu/modul de specialitate, va fi scăzută media anuală la purtare cu câte un punct.
Elevii sancționați cu suspendare, preaviz de exmatriculare sau exmatriculare cu drept de reînscriere beneficiază de consiliere școlară, intervenție psihologică și psihoterapie, precum și de activități remediale.
A fost menținut dreptul elevilor de a contesta sancțiunile. În situația în care, ca urmare a soluționării contestației care a fost însoțită și de scăderea notei la purtare, sancțiunea este modificată sau anulată, se poate modifica, respectiv anula și decizia de scădere a notei la purtare.“
Articolul 107 – „(4) Pentru a putea fi sancționați, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unității de învățământ, în cadrul activităților extrașcolare sau în cadrul activităților desfășurate în mediul online.
(5) Sancțiunile ce pot fi aplicate elevilor, în funcție de gravitatea faptei, sunt:
a) observație individuală;
Publicitate
b) mustrare scrisă;
c) retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor de care beneficiază elevul;
d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ;
e) suspendarea elevului pe o durată limitată de timp;
f) preavizul de exmatriculare;
g) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în aceeași unitate de învățământ;
h) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în altă unitate de învățământ;
i) exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învățământul postliceal.
(6) Toate sancțiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât și părinților/tutorilor legali. Sancțiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.
(7) Sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii este interzisă în orice context.
(8) Violența fizică sub orice formă se sancționează conform dispozițiilor legale în vigoare.
(9) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) lit. d)-h) nu se pot aplica în învățământul primar.
(10) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) lit. f) și g) se pot aplica în învățământul obligatoriu numai în situații foarte grave, când prezența elevului în școală pune în pericol siguranța elevilor sau a personalului din școală, afectând dreptul la educație, respectiv la muncă.
(11) Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an școlar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.
(12) Elevii care au fost sancționați conform prevederilor alin. (5) lit. e)-h) beneficiază de consiliere, intervenție psihologică și psihoterapie, precum și de activități remediale.
(13) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) pot fi însoțite și de scăderea notei la purtare.
(14) Procedura de aplicare a sancțiunilor prevăzute la alin. (5) este reglementată de Statutul elevului, prevăzut la art. 105 alin. (4).
(15) Procedura de aplicare a sancțiunilor prevăzută la alin. (14) prevede în mod obligatoriu:
a) informarea elevilor și a părinților/tutorilor legali;
b) intervievarea elevilor, în prezența părinților/tutorilor legali;
c) după caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, în acord cu Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state și a raportului de evaluare multidisciplinară realizat de acesta;
d) oferirea posibilității de contestare a sancțiunii.(16) În procesul de sesizare și analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinții/tutorii legali se realizează în absența elevilor, într-un spațiu dedicat, care asigură confidențialitatea, în prezența consilierului școlar și a mediatorului școlar, dacă este necesar.”
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
România va avea, începând cu anii 2026–2027, un sistem extins de supraveghere rutieră bazat pe tehnologie inteligentă. Nu mai puțin de 400 de radare moderne vor fi amplasate pe drumurile naționale și pe autostrăzi, în cadrul unui proiect derulat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, relatează alba24.ro.
Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că procedurile pentru instalarea noilor sisteme de monitorizare a traficului au fost deja demarate.
În acest sens, CNAIR a transmis către Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația necesară pentru achiziția sistemului electronic e-SIGUR. Proiectul prevede montarea a 400 de camere video dotate cu radar, alături de echipamentele aferente pentru supravegherea traficului rutier.
După validarea documentației de către ANAP, urmează lansarea procedurii de achiziție publică. Implementarea sistemului este estimată la 22 de luni, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.
În prima etapă, radarele inteligente vor putea monitoriza viteza de deplasare a autovehiculelor și vor verifica automat existența rovinietei. Ulterior, sistemul va fi extins, urmând să permită verificarea valabilității inspecției tehnice periodice (ITP) și a asigurării obligatorii RCA.
Pe termen lung, noua infrastructură va contribui și la analiza fluxurilor de trafic, la procesarea automată a abaterilor de la regulile de circulație, dar și la alertarea rapidă a echipajelor de urgență în cazul producerii unor incidente rutiere.
Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind al doilea proiect de lege referitor la reforma pensiilor magistraților.
Actul normativ prevede creșterea treptată, pe parcursul următorilor 15 ani, a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la pragul standard de 65 de ani. Totodată, legea stabilește că pensia nu poate depăși 70% din salariul net aferent ultimei luni de activitate.
Înalta Curte susține însă că noile prevederi ar aduce atingere principiului independenței justiției și ar crea o discriminare între magistrați și alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, potrivit RADOR.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a subliniat în repetate rânduri că, dincolo de argumentele de echitate socială, contextul economic actual impune revizuirea condițiilor și a vârstei de pensionare pentru toate domeniile în care se acordă așa-numitele pensii speciale.
Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.
Sesizarea depusă de ÎCCJ vizează neconstituționalitatea unor articole din lege, considerate de unii judecători ca fiind retroactive și inechitabile. Curtea Constituțională a României a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii în acest dosar.
Pe când se afla în cetatea Nicomidiei, spun istoricii, împăratul păgân Maximian a aflat despre mulţimea creştinilor şi a pus la cale uciderea lor, în preajma sărbătorii Naşterii Domnului Iisus Hristos. Ştiind că toţi creştinii se vor aduna în marea biserică a Nicomidiei, împăratul a poruncit ca aceasta să fie înconjurată din timp cu lemne uscate, cărora mai apoi soldaţii să le dea foc.
La acea vreme, Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a adunat în biserică tot poporul creştin, s-a rugat împreună cu iubitorii de Hristos şi i-a învăţat adevărata credinţă, aducându-i laudă Atotputernicului. În acel moment, soldaţii împăratului au înconjurat biserica şi nu au mai permis nimănui să iasă afară. Imediat după aceea, trimisul împăratului a intrat în sfântul lăcaş şi le-a spus creştinilor că însuşi împăratul îi sfătuieşte să jertfească zeilor, în caz contrar vor fi arşi de vii. Arhidiaconul bisericii, aprins de focul râvnei dumnezeieşti, a întărit mulţimea şi i-a pus înainte slava muceniciei la care îi cheamă Dumnezeu.
El le-a amintit creştinilor de pilda celor trei tineri din cuptorul de foc. Toţi cei prezenţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au voit cu râvnă să răspundă dumnezeieştii chemări. Când episcopul a aflat aceasta, s-a grăbit şi i-a botezat pe catehumeni, apoi i-a împărtăşit pe creştini cu dumnezeieştile Taine. Soldaţii au aprins lemnele aşezate din timp. Potrivit tradiţiei, 20.000 de oameni au dobândit atunci cununa muceniciei, înălţând cântări de laudă Lui Dumnezeu pe când erau arşi de vii, la anul 302 d.H.
Prin mila Lui Dumnezeu, Sfântul Antim a scăpat nevătămat, ca să fie de folos şi altora. Episcopul Nicomidiei i-a adus şi pe alţii la Hristos şi, după ce a fost torturat fără milă de păgâni, s-a mutat şi el la Domnul.
Patru persoane au ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs, în urmă cu puțin timp, la ieșirea din municipiul Botoșani spre Suceava. În eveniment au fost implicate două autoturisme.
La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare și o ambulanță SMURD, precum și trei echipaje aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.
Aceștia au constatat faptul că erau patru victime, una lângă mașini, iar trei în interiorul acestora. Cele trei persoane au avut nevoie de ajutorul pompierilor pentru a ieși din autoturisme. Toate cele patru victime au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Publicitate
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor și au deconectat bornele bateriilor.