Pompierii, polițiștii, jandarmii și polițiștii de frontieră vor fi la datorie pe parcursul minivacanței dedicate Zilei Principatelor Unite, asigurându-se că botoșănenii se pot bucura de aceste zile libere în deplină #siguranță.

Angajații ISU sunt pregătiți să intervină prompt pentru stingerea incendiilor, salvarea persoanelor aflate în situații critice care le pot pune viața în pericol și acordarea primului ajutor calificat.
Detalii despre măsurile și acțiunile fiecărei structuri au fost prezentate astăzi în cadrul declarațiilor de presă susținute de purtătorii de cuvânt.

IPJ
Începând de mâine, la nivelul județului vor fi mobilizați, în medie, zilnic, 400 de polițiști, pregătiți să intervină pe toate palierele, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale și creșterea gradului de siguranță al cetățenilor.
Având în vederea că în aceste zile, traficul va fi aglomerat pe anumite artere rutiere, echipajele de poliție vor fi prezente pe drumurile publice, cu autospecialele dotate cu aparate radar, etilotest și DrugTest. Scopul acestora nu este de a aplica sancțiuni, ci de a identifica și extrage din trafic acele persoane care reprezintă un pericol pentru ceilalți participanți la trafic.
Reamintim participanților la trafic să își păstreze calmul, să respecte regimul legal de viteză, să manifeste atenție sporită în trafic și nu în ultimul rând, să respecte regulile de circulație și semnalele polițiștilor rutieri.
Pentru protejarea cetățenilor, polițiștii se vor concentra pe zonele cu risc de producere a unor incidente care ar putea să tulbure liniștea și ordinea publică sau să-i pună în pericol, cum ar fi cluburi, discoteci și locuri în care se formează aglomerări de persoane.
Vă dorim să aveți parte de zile liniștite, lipsite de incidente nedorite, iar dacă sunteți victima vreunei infracțiuni sau asistați la comiterea vreunei astfel de fapte, nu ezitați să apelați 112 sau să vă adresați celui mai apropiat polițist.

STPF
În perioada 24-26 ianuarie, aproximativ 300 de polițiști de frontieră vor asigura, zilnic, un control eficient şi operativ în punctele de frontieră și, totodată, vor desfășura misiuni specifice în zona de competență.
Numărul polițiștilor de frontieră de la granița cu Ucraina și Moldova, care îşi desfăşoară activitatea în cabinele de control și verifică documentele de călătorie, va fi suplimentat, aceștia urmând să folosească, dacă situația o va impune, inclusiv stații mobile de control.
De asemenea, vor fi suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau de ieşire, până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de frontieră.
Referitor la situația camioanelor care tranzitează granița în perioada minivacanței, menționez că la nivelul structurilor noastre au fost dispuse măsuri pentru suplimentarea personalului şi a arterelor de control deschise pentru acest tip de mijloace de transport.
Este important de reținut că persoanele care intenționează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv pașaport sau carte de identitate. Iar cetățenii români minori și însoțitorii acestora trebuie să aibă în continuare asupra lor aceleași documente care erau necesare și înainte de integrarea în spațiul Schengen.
În încheiere, recomandăm celor care tranzitează frontiera externă să folosească toate punctele de frontieră deschise în regim internaţional, pentru a evita supraglomerarea doar a unora dintre acestea, iar celor care tranzitează frontiera internă, le recomandăm să circule cu prudență, în special atunci când tranzitează frontiera și să respecte indicațiile colegilor mei cu care este posibil să se întâlnească pe traseu.

IJJ
Manifestările aniversare prilejuite de sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române sunt în atenția jandarmilor botoșăneni, care vor lua măsurile necesare pentru desfășurarea acestora în condiții de siguranță pentru participanți, în cooperare cu efective de poliție, pompieri și poliție locală.
Jandarmii vor asigura ordinea publică la ceremonialul religios și militar ce va avea loc la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din fața Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, începând cu ora 11.00, iar un pluton de jandarmi va face parte din detașamentul de defilare.
Având în vedere că circulația rutieră va fi restricționată pe Bulevardul Mihai Eminescu, între intersecția cu străzile Octav Onicescu și Marchian, recomandăm conducătorilor auto să aleagă alt traseu de deplasare în intervalul orar 10.30 – 12.00.
În aceeași zi, efectivele Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa pentru prevenirea faptelor antisociale și la activitățile omagiale dedicate sărbătoririi acestei zile pe esplanada din fața Primăriei orașului Darabani și la Marșul Torțelor desfășurat în jurul Parcului Central din orașul Săveni.
De asemenea, jandarmii vor executa zilnic, în această minivacanță, misiuni de menținere a ordinii și liniștii publice independent sau în cooperare cu polițiștii botoșăneni și vor interveni în sprijinul cetățenilor care apelează numărul unic de urgență 112.
Recomandăm participanților la manifestările publice să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, să acorde atenția cuvenită minorilor care îi însoțesc și bunurilor personale de valoare și să solicite sprijinul jandarmilor în mod direct, atunci când situația o impune.

ISU
La datorie, în minivacanţa prilejuită de Ziua Unirii Principatelor Române
Pompierii vor fi la datorie în perioada 24-27 ianuarie a.c. Aceștia vor fi pregătiți să intervină pentru stingerea incendiilor, salvarea persoanelor implicate în diferite evenimente grave ce le pot pune viața în pericol și pentru acordarea primului ajutor medical.
Profitând de zilele libere, multe persoane vor merge în zonele turistice. Acestora le recomandăm să respecte toate măsurile de siguranță, atât pe timpul deplasării către obiective, cât și pe durata sejurului.
În fiecare zi, trebuie respectate măsurile de prevenire a incendiilor în locuințe și gospodării. Reamintim faptul că, în sezonul rece, cele mai multe incendii se produc din cauza scurtcicuitelor, a coșurilor de fum defecte, neprotajate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului sau necurățate de funingine. Jarul căzut din sobă este, de asemnenea, o altă cauză de producere a incendiilor.
De la începutul anului, s-au înregistrat 16 incendii în locuințe si gospodării, iar pe această cale facem un apel la responsabilitate din partea cetățenilor în ceea ce privește respectarea regulilor de utilizare a sistemelor de încălzire, astfel:
 la coșurile de fum:
– verificați coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);
– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;
– tencuiți şi văruiți părtea din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
– îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului, astfel încât aceasta să nu fie mai mică de 10 cm.
 la sobe:
– nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;
– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;
– nu puneți hainele la uscat, pe sobă;
– în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;
– amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;
– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;
– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;
– nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;
– depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat. Jăratecul nestins nu trebuie aruncat în apropierea casei, a adăposturilor animalelor, a magaziilor de lemne sau de furaje.
 la instalația electrică:
– verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat;
– nu folosiţi instalaţii electrice improvizate;
– la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;
– verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;
– nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite;
– nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent;
– instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului;
– amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede.
Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum și gaze toxice se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.
În cazul în care, în locuință, se simte miros caracteristic de gaze trebuie deschise toate uşile şi ferestrele, nu trebuie aprinsă nicio sursă de foc, nu trebuie folosite întrerupătoarele sau aparatele electrice.
Nu lăsați copiii singuri acasă, nesupravegheați sau blocați, cu surse de aprindere, sobe, plite și aparate electrice în funcțiune.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Compania Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a făcut un anunț pentru clienți. Se efectuează lucrări de mentenanță la sistemele informatice.

Acestea se derulează vineri, 24 ianuarie, însă compania nu precizează ce aplicații vor fi afectate.

”Echipa noastră efectuează lucrări de mentenanță ale sistemelor informatice pentru a ne asigura că totul funcționează în cele mai bune condiții. Ne cerem scuze pentru orice inconvenient.

Perioada de lucru este: 24 ianuarie, intervalul orar: 02:30–13:30”, anunță compania.

Tot o informație utilă pentru clienți (casnici) este faptul că indexul autocitit poate fi comunicat doar în perioada 24-28 a lunii curente.

Hidroelectrica a început să emită facturile pentru luna decembrie 2024, se arată într-o comunicare recentă. Clienții au la dispoziție 45 de zile pentru a le plăti.

Hidroelectrica are peste 570.000 de clienți casnici și 28.000 de clienți comerciali. Recent, a primit statutul de furnizor de ultimă instanță (energie electrică).

Contractul pentru construcția unui nou tronson al Autostrăzii Unirii (#A8) intră în procedură de licitație, a anunțat vineri ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

‘CNIR a transmis validare la ANAP documentația pentru proiectarea și execuția tronsonului Târgu Frumos-Lețcani (28,8 km). După validarea documentației, va fi stabilit termenul pentru depunerea ofertelor și va fi publicat în SEAP anunțul pentru participarea la licitație. Contractul, cu o valoare maximă estimată de 5,5 miliarde lei (fără TVA), finanțat prin Programul Transport (PT) 2021-2027, prevede construcția acestui nou tronson de autostradă în 46 de luni (10 luni pentru etapa de proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor)’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Pe traseu urmează să fie construite 19 poduri (cel mai lung dintre poduri va avea o lungime de 1130 metri), două tuneluri, două noduri rutiere (Nod Podul Iloaiei și Nod Lețcani), două spații de servicii, două parcări de scurtă durată și un Centru de Întreținere și Coordonare.

Un sector de patru km va funcționa și ca Variantă Ocolitoare a localității ieșene Podul Iloaiei. AGERPRES

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

• desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
• cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
  libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
• suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
• armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

• Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
• Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
  Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
• Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
• Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
• Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
• Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia