Connect with us

Eveniment

Din martie 2022 infractorii pot fi monitorizați și cu brățări electronice! Primele 1000 de dispozitive devin funcționale

Publicat

Publicitate

Începând din acest an, respectiv din luna martie, aproape o mie de brăţări electronice pentru agresori vor fi funcţionale în trei judeţe şi în Capitală, iar restul până la 15.000 vor fi active în următorii patru ani, relatează alba24.ro, care o citează pe Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse Gabriela Firea.

Este pentru prima dată în România infractorii vor fi monitorizați și supravegheați cu ajutorul brățărilor electronice, prin GPS. În prima fază, vor fi instalate aproape 1.000 de astfel de dispozitive, care vor ajută polițiștii, să monitorizeze mișcările agresorilor, prin GPS, informează News.ro.

Modul de funcționare este destul de simplu, aceste aparate electronice vor transmite prin GPS secundă de secundă locul în care se află persoana supravegheată.

Agresorii supravegheati cu ajutorul brațărilor electronice

În cazul unui ordin de protecție, dacă persoana supravegheată trece de limita impusă de autorități, atunci aparatul va emite în mod automat o alertă către secția de poliție, astfel încât oamenii legii să poată interveni în cel mai scurt timp.

Folosirea brățărilor electronice în cazul unor inculpați și al unor condamnați, precum și în cazurile de violență domesticăa fost reglementată printr-o lege adoptată în mai 2021.  Legea prevede cum sunt folosite brățările electronice, cine este organul de supraveghere, dar și înființarea unei infrastructuri naționale în care monitorizarea să poată funcționa.

Publicitate

Primele 1000 de brațări electronice funcționale din martie 2022

Primele astfel de dispozitive vor fi instalate în București și în alte trei județe care urmează să fie decise de autorități.

De altfel, aceste achiziții de brățări electronice, primele, sunt făcute la aproape un an de când avem o lege de monitorizare a agresorilor prin intermediul acestor brățări electroncie.

„Cum funcţionează aceste brăţări electronice? Poliţiştii vor putea să-i monitorizeze în timp real pe agresorii cu ordin de protecţie. Vor şti la ce distanţă se află faţă de victimă şi dacă depăşesc limita impusă de autorităţi.

Cei care au de gând să încalce acest ordin de protecţie vor fi opriţi la timp, înainte să ajungă din nou la violenţe.

În şedinţa de Guvern de astăzi, au fost aprobate sumele necesare pentru achiziţia acestor brăţări şi pentru dezvoltarea întregului sistem de care se ocupă Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române”, a mai scris Firea.

Brățări electronice: Ce prevede legea

Potrivit legii adoptate în mai 2021, monitorizarea electronică se va aplica, în primă fază, în sistem pilot, începând cu data de 1 martie 2022 și până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.

Legea stabilește că monitorizarea electronică se va putea realiza cu ajutorul brățării electronice, dar și a dispozitivelor fixe.

Brățara se va monta pe gleznă sau pe braț, de la caz la caz.

Dispozitivele fixe se vor folosi în imobilul pe care persoana supravegheată nu are voie să îl părăsească sau de care nu are voie să se apropie. Sunt tratate în lege nu doar dispozitivele pentru agresor, ci și cele pentru persoana protejată, în cazul violențelor domestice.

Brățara electronică: În ce situații poate fi folosită

Sistemele și dispozitivele electronice de monitorizare se vor aplica în proceduri judiciare și în executarea pedepselor penale:

  • în cazul măsurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune (în cazul inculpaților);
  • în cazul măsurii arestului la domiciliu (tot în cazul inculpaților);
  • în aplicarea ordinului provizoriu de protecție și a ordinului de protecție care se dau pe legislația privind combaterea violenței de familie;
  • în aplicarea ordinului european de protecție;
  • în cazul executării pedepselor penale în afara închisorii.

Notă: Reglementarea nu se va aplica procedurilor judiciare ce privesc persoane condamnate aflate în supravegherea serviciului de probațiune.

Brățara Electronică: Cine se va ocupa de supraveghere?

Potrivit legii, nu se vor înființa entități separate. Astfel, Poliția Română va avea responsabilități în acest sens în primele patru situații de mai sus, iar Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia, în ultima situație enumerată – executarea pedepselor penale în afara închisorii.

Fiecare dintre cei supravegheați va avea un dosar electronic, potrivit legii apărute marți. Iar organul de supraveghere va avea dreptul să facă oricând verificări, inopinat sau la sesizare. Dreptul de a pătrunde în locuință al operatorului de supraveghere fără acordul celui supravegheat este consemnat în aceeași lege.

De asemenea, este tratat în noul act normativ inclusiv aspectul protecției datelor personale (pentru că vorbim, desigur, de o prelucrare de date personale prin aceste măsuri de supraveghere).

Brățara electronică: tipuri de alerte

Mai departe, sistemul de monitorizare va putea primi mai multe tipuri de alerte, în funcție de activitatea celui supravegheat sau de modul de funcționare a dispozitivului:

  • alerta de apropiere (față de persoana protejată, victima violenței domestice, care deține și ea un dispozitiv de supraveghere);
  • alerte de defecțiune;
  • alerta de părăsire a imobilului;
  • alerta de depășire a perimetrului dat.

Desigur, același document tratează procedurile în cazul fiecărui tip de alertă și cărora alerte li se acordă prioritate de către organele de supraveghere și de ordine publică.

Legea mai stabilește crearea unei infrastructuri naționale care să asigure gestionarea proceselor de monitorizare – Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). Fără acest tip de sistem dispozitivele electronice nu pot funcționa

Legea menționează că operaționalizarea SIME se va face, cel mai târziu, la data de 1 martie 2022.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Biserica Vovidenia Botoșani aduce din nou speranță prin campania „Un ghiozdan pentru fiecare”

Publicat

Publicitate

Biserica Vovidenia din Botoșani, prin grija și implicarea părintelui paroh Partenie Apostoaie, lansează din nou campania „Un ghiozdan pentru fiecare”, o inițiativă care, de peste un deceniu, schimbă destine.

În perioada 10 august – 1 septembrie 2025, credincioșii și toți oamenii cu suflet mare sunt invitați să ofere ghiozdane noi, complet echipate, care să ajungă în mâinile copiilor cu mai puține posibilități materiale. Nu este vorba doar despre caiete, creioane sau rigle, ci de faptul că fiecare ghiozdan aduce cu sine încredere, speranță și sentimentul că cineva le este alături.

„Cu ajutorul credincioșilor, această campanie a adus, an de an, bucurie și sprijin pentru sute de copii. Un ghiozdan dă aripi unui vis, iar educația le poate schimba viitorul”, spune părintele Partenie Apostoaie.

Punctul de colectare este chiar Biserica Vovidenia, situată pe strada Mihai Kogălniceanu nr. 8, Botoșani, unde ghiozdanele pot fi aduse sau trimise zilnic.

Inițiativa a fost începută în toamna anului 2013, iar de atunci a devenit o tradiție a generozității. Fiecare contribuție, oricât de mică, se transformă într-un pas uriaș pentru un copil care învață că bunătatea nu are preț.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ministra Mediului: Deșeurile din alte state europene nu pot fi produse second-hand în România

Publicat

Publicitate

Ministerul Mediului pregătește, împreună cu Ministerul Economiei, o inițiativă legislativă legată de conceptul de trasabilitate în cazul produselor second-hand și al deșeurilor, astfel încât cele două categorii să fie definite și separate foarte clar, a declarat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu.

‘Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca fiind produse second-hand, care, de fapt, în realitate, sunt deșeuri. Și trebuie să rezolvăm această problemă. Deșeurile care sunt deșeuri pentru alte state europene sunt deșeuri și în România. Nu putem să avem acest standard dublu în care alte state vin și aduc deșeuri în România, dar le marchează ca produse second-hand. Apoi deșeurile respective ajung pe câmpurile noastre sau la gropile de gunoi, în cele mai bune cazuri. Sau, din păcate, unele dintre ele, o parte semnificativă, arse în case. Ceea ce înseamnă o poluare pentru noi toți, înseamnă o scurtare a vieții pentru noi toți’, a spus ministra Mediului.

Ea a precizat că actul normativ ar putea să apară până la sfârșitul anului, menționând că intenția este ca în România să nu mai ajungă deșeuri etichetate ca produse second-hand.

‘Avem legislație, avem soluții care ar putea să fie puse în practică și tocmai de aceea lucrăm zilele acestea. Eu sper că până la finalul anului, în cel mai rău caz posibil, dacă nu chiar mai rapid, să trecem în Guvern, în Parlament, indiferent care va fi instrumentul legal-juridic asumat de Guvern, un proiect, o inițiativă a Ministerului Mediului împreună cu Ministerul Economiei de a avea o trasabilitate foarte clară, o definiție foarte clară și regulamente și măsuri foarte clare de reglementare pe zona de produse second-hand și deșeuri. Ce ne interesează pe noi este ca produsele care astăzi intră în România cu eticheta produse second-hand să fie în mod real produse second-hand. Nu vrem să ajungă în România produse care sunt de fapt deșeuri și care intră în România pe o grămadă de alte portițe legislative și apoi ne otrăvesc pe noi toți. Ãsta este mecanismul pe care l-am gândit’, a arătat Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a mai precizat că în țara noastră nu mai trebuie să ajungă alte deșeuri, în condițiile în care gropile de gunoi ‘abia mai fac față’ la cantitățile existente deja. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zeci de permise de conducere reținute pentru viteză excesivă

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii rutieri au desfășurat o acțiune, având drept scop prevenirea și combaterea accidentelor de circulație cauzate de viteza excesivă.

Activitățile au fost desfășurate în zonele în care s-au înregistrat accidente rutiere grave, iar in cadrul acestora au fost depistați 29 de conducători auto circulând cu viteză peste limita legală.

Astfel, față de aceștia a fost dispusă măsura sancționării contravenționale, iar ca măsură complementară le-au fost reținute permisele de conducere.

Citeste mai mult

Educație

Norma didactică a crescut: Procedura de încadrare a profesorilor pentru anul școlar 2025-2026, publicată!

Publicat

Publicitate

Ordinul ministrului educației nr. 5.198/2025 pentru aprobarea Procedurii  privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 a fost publicat în Monitorul Oficial vineri, 8 august, cu o lună înaintea începerii cursurilor din anul școlar 2025-2026, scrie EDUPEDU.

Procedura conține ordinea în care vor fi încadrați profesorii și noul calendar al mobilității profesorilor pentru anul școlar 2025–2026 ce prevede reluarea etapelor de continuitate, detașare și restrângere de activitate.

Documentul vizează toate tipurile de încadrare – titulari, viabilitate de post, debutanți – și introduce reguli noi pentru completarea normelor, restrângeri de activitate și mobilitate didactică.

În perioada 11-18 august se reiau activităţile privind constituirea posturilor didactice/catedrelor, încadrarea personalului didactic de predare şi soluţionarea cererilor de completare a normei didactice de predare la nivelul școlilor și grădinițelor.

În perioada 11-22 august 2025 are loc organizarea și desfășurarea activităților conform prevederilor Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare- învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Amintim că a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Publicitate

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

  • pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
  • pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
  • excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
  • profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
  • în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
  • cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending