Connect with us

Eveniment

Din martie 2022 infractorii pot fi monitorizați și cu brățări electronice! Primele 1000 de dispozitive devin funcționale

Publicat

Începând din acest an, respectiv din luna martie, aproape o mie de brăţări electronice pentru agresori vor fi funcţionale în trei judeţe şi în Capitală, iar restul până la 15.000 vor fi active în următorii patru ani, relatează alba24.ro, care o citează pe Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse Gabriela Firea.

Este pentru prima dată în România infractorii vor fi monitorizați și supravegheați cu ajutorul brățărilor electronice, prin GPS. În prima fază, vor fi instalate aproape 1.000 de astfel de dispozitive, care vor ajută polițiștii, să monitorizeze mișcările agresorilor, prin GPS, informează News.ro.

Modul de funcționare este destul de simplu, aceste aparate electronice vor transmite prin GPS secundă de secundă locul în care se află persoana supravegheată.

Agresorii supravegheati cu ajutorul brațărilor electronice

În cazul unui ordin de protecție, dacă persoana supravegheată trece de limita impusă de autorități, atunci aparatul va emite în mod automat o alertă către secția de poliție, astfel încât oamenii legii să poată interveni în cel mai scurt timp.

Folosirea brățărilor electronice în cazul unor inculpați și al unor condamnați, precum și în cazurile de violență domesticăa fost reglementată printr-o lege adoptată în mai 2021.  Legea prevede cum sunt folosite brățările electronice, cine este organul de supraveghere, dar și înființarea unei infrastructuri naționale în care monitorizarea să poată funcționa.

Primele 1000 de brațări electronice funcționale din martie 2022

Primele astfel de dispozitive vor fi instalate în București și în alte trei județe care urmează să fie decise de autorități.

De altfel, aceste achiziții de brățări electronice, primele, sunt făcute la aproape un an de când avem o lege de monitorizare a agresorilor prin intermediul acestor brățări electroncie.

„Cum funcţionează aceste brăţări electronice? Poliţiştii vor putea să-i monitorizeze în timp real pe agresorii cu ordin de protecţie. Vor şti la ce distanţă se află faţă de victimă şi dacă depăşesc limita impusă de autorităţi.

Cei care au de gând să încalce acest ordin de protecţie vor fi opriţi la timp, înainte să ajungă din nou la violenţe.

În şedinţa de Guvern de astăzi, au fost aprobate sumele necesare pentru achiziţia acestor brăţări şi pentru dezvoltarea întregului sistem de care se ocupă Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române”, a mai scris Firea.

Brățări electronice: Ce prevede legea

Potrivit legii adoptate în mai 2021, monitorizarea electronică se va aplica, în primă fază, în sistem pilot, începând cu data de 1 martie 2022 și până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.

Legea stabilește că monitorizarea electronică se va putea realiza cu ajutorul brățării electronice, dar și a dispozitivelor fixe.

Brățara se va monta pe gleznă sau pe braț, de la caz la caz.

Dispozitivele fixe se vor folosi în imobilul pe care persoana supravegheată nu are voie să îl părăsească sau de care nu are voie să se apropie. Sunt tratate în lege nu doar dispozitivele pentru agresor, ci și cele pentru persoana protejată, în cazul violențelor domestice.

Brățara electronică: În ce situații poate fi folosită

Sistemele și dispozitivele electronice de monitorizare se vor aplica în proceduri judiciare și în executarea pedepselor penale:

  • în cazul măsurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune (în cazul inculpaților);
  • în cazul măsurii arestului la domiciliu (tot în cazul inculpaților);
  • în aplicarea ordinului provizoriu de protecție și a ordinului de protecție care se dau pe legislația privind combaterea violenței de familie;
  • în aplicarea ordinului european de protecție;
  • în cazul executării pedepselor penale în afara închisorii.

Notă: Reglementarea nu se va aplica procedurilor judiciare ce privesc persoane condamnate aflate în supravegherea serviciului de probațiune.

Brățara Electronică: Cine se va ocupa de supraveghere?

Potrivit legii, nu se vor înființa entități separate. Astfel, Poliția Română va avea responsabilități în acest sens în primele patru situații de mai sus, iar Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia, în ultima situație enumerată – executarea pedepselor penale în afara închisorii.

Fiecare dintre cei supravegheați va avea un dosar electronic, potrivit legii apărute marți. Iar organul de supraveghere va avea dreptul să facă oricând verificări, inopinat sau la sesizare. Dreptul de a pătrunde în locuință al operatorului de supraveghere fără acordul celui supravegheat este consemnat în aceeași lege.

De asemenea, este tratat în noul act normativ inclusiv aspectul protecției datelor personale (pentru că vorbim, desigur, de o prelucrare de date personale prin aceste măsuri de supraveghere).

Brățara electronică: tipuri de alerte

Mai departe, sistemul de monitorizare va putea primi mai multe tipuri de alerte, în funcție de activitatea celui supravegheat sau de modul de funcționare a dispozitivului:

  • alerta de apropiere (față de persoana protejată, victima violenței domestice, care deține și ea un dispozitiv de supraveghere);
  • alerte de defecțiune;
  • alerta de părăsire a imobilului;
  • alerta de depășire a perimetrului dat.

Desigur, același document tratează procedurile în cazul fiecărui tip de alertă și cărora alerte li se acordă prioritate de către organele de supraveghere și de ordine publică.

Legea mai stabilește crearea unei infrastructuri naționale care să asigure gestionarea proceselor de monitorizare – Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). Fără acest tip de sistem dispozitivele electronice nu pot funcționa

Legea menționează că operaționalizarea SIME se va face, cel mai târziu, la data de 1 martie 2022.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

FOTO: Incendiu la Vorona! Un bărbat și-a pierdut viața

Publicat

Un bărbat în vârstă de 61 de ani, din localitatea Vorona, și-a pierdut viața în urma unui incendiu produs în camera unde locuia.

S-a întâmplat în această după-amiază. Alarma a fost dată de vecinii care au observat că iese fum din interiorul casei.
La fața locului s-au deplasat două echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vorona.
Aceștia au constatat că ardeau bunurile dintr-o cameră și din hol.
Întrucât existau informații că proprietarul nu a reușit să iasă din interior, pompierii au început căutările concomitent cu acțiunea de stingere. Din nefericire, bărbatul a fost găsit decedat, în cameră.
Cel mai probabil probabil, evenimentul a fost generat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.
Pentru prevenirea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:
– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
– nu lăsați ușa sobei deschisă;
– nu supraîncălziți soba;
– montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
– nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
– nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
– stingeți focul pe timpul nopții;
– nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Citeste mai mult

Educație

PROIECT: Anul şcolar 2023 – 2024 va începe pe 11 septembrie şi va avea cinci module

Publicat

Anul şcolar 2023 – 2024 va începe pe 11 septembrie şi va avea 36 de săptămâni cuprinse în cinci module, urmând să se încheie pe 21 iunie, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Educaţiei pus în consultare publică.

Programele “Şcoala altfel” şi “Săptămâna Verde” ar urma să se desfăşoare, la decizia unităţilor de învăţământ, în perioada 11 septembrie 2023 – 12 aprilie 2024.

Se propune ca anul şcolar 2023 – 2024 să fie structurat astfel:

* cursuri de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023 şi vacanţă de sâmbătă, 28 octombrie 2023, până duminică, 5 noiembrie 2023;

* cursuri de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023, apoi vacanţă de sâmbătă, 23 decembrie 2023, până duminică, 7 ianuarie 2024;

* cursuri de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024, sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia Inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educaţiei, cu părinţii sau reprezentanţii legali ai acestora şi cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităţilor de învăţământ, urmate de o săptămână de vacantă, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024;

* cursuri de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024, după cum decid Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024, iar apoi vacanţă de sâmbătă, 13 aprilie 2024, până duminică, 21 aprilie 2024;

* cursuri de luni, 22 aprilie 2024, până vineri, 21 iunie 2024, urmate de vacanţă de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024.

În ziua de 5 octombrie, Ziua internaţională a educaţiei, şi în zilele nelucrătoare şi de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri, prevede proiectul.

“În situaţia suspendării cursurilor conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4183/2022, măsurile privind parcurgerea integrală a programei şcolare prin modalităţi alternative stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ nu se dispun în perioada vacanţelor şcolare”, se menţionează în proiect.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, Inspectoratele şcolare pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar.

Propunerile şi sugestiile cu privire la proiectul de act normativ pot fi trimise până la data de 10 februarie, pe adresa de e-mail: mihaela.alexandru@edu.gov.ro. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Un șofer a derapat la Suceava și a ajuns cu mașina în poziție verticală rezemată de un copac

Publicat

Un șofer care nu a adaptat viteza la condițiile de drum a derapat, joi, pe DN 17, în afara localității Frasin și a ajuns cu mașina în poziție verticală rezemată de un copac, relatează newsbucovina.ro.

Potrivit primelor date ale anchetei, șoferul, un bărbat din Câmpulung Moldovenesc, circula singur în mașina personală, și a derapat pe DN 17 din cauza vitezei neadaptate la condițiile de drum și a ieșit în afara părții carosabile.

În urma accidentului au rezultat doar pagube materiale, iar șoferul nu a suferit leziuni.

Citeste mai mult

Eveniment

Bani pentru românii care vor să-și instaleze panouri fotovoltaice în 2023: Vor putea fi finanțate 150.000 de proiecte noi

Publicat

Vor putea fi finanțate de 4 ori mai multe proiecte pentru românii care vor să își instaleze panouri fotovoltaice.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că bugetul prevăzut pentru panourile fotovoltaice, în 2023, este de trei miliarde lei, bani cu care se vor putea fi finanţa peste 150.000 proiecte, scrie alba24.ro.

Potrivit lui Tanczos, în România sunt peste trei milioane de case intabulate şi înregistrate la Oficiul de Cadastru care ar putea beneficia de un asemenea program, interesul este foarte ridicat şi e nevoie de creşterea fondurilor, pentru a finanţa mai multe solicitări.

„În România sunt peste trei milioane de case intabulate, locuinţe unifamiliale, teoretic care ar putea avea nevoie de sisteme fotovoltaice pentru a deveni independente sau semi-independente din punct de vedere al energiei electrice.

Anul trecut am aprobat peste 40.000 de cereri de finanţare, interesul a fost unul uriaş şi este clar că trebuie să suplimentăm bugetul pentru a veni în întâmpinarea cererii şi nevoii din partea cetăţenilor.

Pentru a sprijini cetăţenii în instalarea acestor sisteme de producere a energiei electrice, în 2023 continuăm programul, construim acum bugetul AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu – n.red) şi vom bugeta pentru acest program o sumă de cel puţin patru ori mai mare decât anul trecut. (…)

Trei miliarde lei este bugetul prevăzut pentru fotovoltaice, în 2023, şi vom putea finanţa cel puţin 150.000 de proiecte, faţă de 40.000″, a declarat Ministrul Mediului, pentru AGERPRES.

Interes pentru reducerea birocrației

Acesta a menţionat că, în paralel, s-au purtat discuţii cu unităţile administrativ-teritoriale pentru a găsi soluţii de eficientizare şi de reducere a birocraţiei în implementare a programului şi şi-a exprimat convingerea că „anul acesta numărul celor care vor putea aplica va fi de ordinul sutelor de mii”.

Tanczos a mai subliniat că se analizează şi posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare.

„În acelaşi timp, analizăm posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare, astfel încât independenţa energetică la nivel de gospodărie să fie susţinută şi prin posibilitatea de a stoca energia produsă în timpul zilei şi de a nu fi nevoie de fiecare dată de livrare în sistemul energetic.

Am demarat negocierile şi cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a căuta soluţii împreună de finanţare, atât din fondurile care sunt la dispoziţia Ministerului Mediului, cât şi din surse care sunt asigurate de Uniunea Europeană, adică fonduri europene”, a spus ministrul Mediului.

Acesta a făcut referire şi la limitările legate de capacităţile de producţie şi de instalare a sistemelor fotovoltaice.

„Desigur, există şi alte limitări, limitări de ordin economic şi de ordinul capacităţilor de producţie a sistemelor fotovoltaice şi a capacităţilor de instalare.

Deci, nu numai partea financiară, de finanţare, este importantă, e important să vedem şi cât pot instala firmele care se ocupă de aşa ceva şi ce cantităţi se pot importa în România”, a mai arătat Tanczos Barna.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate