Connect with us

Eveniment

Dilemă: Se spală sau nu se spală sâmbătă, dacă e sărbătoarea Sfântului Gheorghe? Ce spune Hotărârea Sfântului Sinod

Publicat

Publicitate

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care mai este numit şi „purtătorul de biruință”, este sărbătorit în fiecare an la data de 23 aprilie. Însă anul acesta, slujba de Sf. Gheorghe se va săvârși luni, 25 aprilie 2022, fiindcă pe 23 aprilie este ultima zi din Postul Paștelui și este zi aliturgică, iar pe 24 aprilie are loc slujba Învierii Domnului.

Această modificare a stârnit controverse în mediul online și în cugetul fiecărei gospodine. „Se spală sau nu se spală dacă este sărbătoare sâmbătă. Răspunsul reiese din Hotărârea sfântului sinod: „Pentru suflet, ziua de 23 aprilie înseamnă rugăciune și meditație în Sfânta și Marea Sâmbătă, iar pentru treburile lumești este zi lucrătoare”

Motivul acestei schimbări îl găsim în Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, cartea care prezintă regulile referitoare la desfăşurarea cultului divin public pentru fiecare zi din an. Răsfoind paginile Tipicului, la capitolul 45 ne este prezentată rânduiala de slujbă a sfinților prăznuiți în Săptămâna Mare: „Dacă se va întâmpla hramul unui sfânt sau al unei sfinte în zilele de luni, marți, miercuri sau joi, atunci se cântă toată slujba seara şi dimineaţa, în Duminica Floriilor”. Înțelegem astfel, că hramul oricărui sfânt, fiind un moment de bucurie duhovnicească, nu se integrează în specificul Săptămânii Patimilor, care este o perioadă de post aspru, de meditație și intensă pregătire și primenire sufletească pentru sărbătoarea Învierii Domnului.

Urmărim din nou calendarul, vedem că sărbătoarea Sfântului Gheorghe nu coincide nici cu Duminica Floriilor, ci a fost amânată pentru Luni, în Săptămâna Luminată, fiind consemnată și următoarea informație: „Slujba Sfântului mare mucenic Gheorghe se săvârșește astăzi, potrivit hotărârii Sfântului Sinod”. Într-adevăr, în acest an, din motive pastorale, dar și pentru a da importanța cuvenită sărbătorii Sfântului mucenic Gheorghe, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca slujba Marelui Mucenic să nu fie săvârșită în Duminica Floriilor, așa cum prevede Tipicul, ci în a doua zi de Paști.

Raționamentul acestei decizii stă și în faptul că, în Duminica Floriilor, anul acesta, are loc Procesiune de Florii organizată în majoritatea parohiilor din țară. În cadrul acestei procesiuni, preoții și credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau finic şi flori, actualizând, astfel, drumul parcurs de Mântuitorul nostru Iisus Hristos din Betania spre Ierusalim. Luni, 25 aprilie, a doua zi de Paşti, slujba Sfântului Gheorghe este unită cu cea specifică perioadei pascale. Vecernia Sfântului Gheorghe va fi săvârșită pe 24 aprilie, după „A doua Înviere”, o slujbă specială care are ca punct central citirea pasajului din Sfânta Evanghelie cu lipsa apostolului Toma la arătarea Domnului după Înviere. Acestea fiind precizate, concluzionăm următoarele: pentru suflet, ziua de 23 aprilie înseamnă rugăciune și meditație în Sfânta și Marea Sâmbătă, iar pentru treburile lumești este zi lucrătoare.Hotărârea Sfântului Sinod pentru sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care mai este numit şi „purtătorul de biruință”, este sărbătorit în fiecare an la data de 23 aprilie. Însă anul acesta, slujba de Sf. Gheorghe se va săvârși luni, 25 aprilie 2022, fiindcă pe 23 aprilie este ultima zi din Postul Paștelui și este zi aliturgică, iar pe 24 aprilie are loc slujba Învierii Domnului. Motivul acestei schimbări îl găsim în Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, cartea care prezintă regulile referitoare la desfăşurarea cultului divin public pentru fiecare zi din an.

Răsfoind paginile Tipicului, la capitolul 45 ne este prezentată rânduiala de slujbă a sfinților prăznuiți în Săptămâna Mare: „Dacă se va întâmpla hramul unui sfânt sau al unei sfinte în zilele de luni, marți, miercuri sau joi, atunci se cântă toată slujba seara şi dimineaţa, în Duminica Floriilor”. Înțelegem astfel, că hramul oricărui sfânt, fiind un moment de bucurie duhovnicească, nu se integrează în specificul Săptămânii Patimilor, care este o perioadă de post aspru, de meditație și intensă pregătire și primenire sufletească pentru sărbătoarea Învierii Domnului.

Urmărim din nou calendarul, vedem că sărbătoarea Sfântului Gheorghe nu coincide nici cu Duminica Floriilor, ci a fost amânată pentru Luni, în Săptămâna Luminată, fiind consemnată și următoarea informație: „Slujba Sfântului mare mucenic Gheorghe se săvârșește astăzi, potrivit hotărârii Sfântului Sinod”. Într-adevăr, în acest an, din motive pastorale, dar și pentru a da importanța cuvenită sărbătorii Sfântului mucenic Gheorghe, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca slujba Marelui Mucenic să nu fie săvârșită în Duminica Floriilor, așa cum prevede Tipicul, ci în a doua zi de Paști. Raționamentul acestei decizii stă și în faptul că, în Duminica Floriilor, anul acesta, are loc Procesiune de Florii organizată în majoritatea parohiilor din țară. În cadrul acestei procesiuni, preoții și credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau finic şi flori, actualizând, astfel, drumul parcurs de Mântuitorul nostru Iisus Hristos din Betania spre Ierusalim.

Publicitate

Luni, 25 aprilie, a doua zi de Paşti, slujba Sfântului Gheorghe este unită cu cea specifică perioadei pascale. Vecernia Sfântului Gheorghe va fi săvârșită pe 24 aprilie, după „A doua Înviere”, o slujbă specială care are ca punct central citirea pasajului din Sfânta Evanghelie cu lipsa apostolului Toma la arătarea Domnului după Înviere. Acestea fiind precizate, concluzionăm următoarele: pentru suflet, ziua de 23 aprilie înseamnă rugăciune și meditație în Sfânta și Marea Sâmbătă, iar pentru treburile lumești este zi lucrătoare.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Intervenție spectaculoasă astăzi în cartierul ANL Cișmea: Pompierii au salvat o pisică dispărută de trei zile

Publicat

Publicitate

Trei zile la rând, un bărbat din cartierul ANL Cișmea și-a căutat pisica adoptată, dispărută fără urmă. Îngrijorat că i s-ar fi putut întâmpla ceva rău, acesta nu și-a pierdut speranța și a continuat să o caute prin împrejurimi.

Misterul s-a risipit în această seară, după ce o femeie a observat animalul pe acoperișul unui bloc aflat încă în construcție. Pentru că nu o putea coborî singură, aceasta a cerut sprijinul pompierilor.

Un echipaj al Detașamentului de Pompieri Botoșani a ajuns imediat la fața locului, iar cu ajutorul autospecialei de salvare de la înălțime, pisica a fost readusă la sol în siguranță. Recunoscătoare, s-a refugiat direct în brațele unuia dintre pompieri, ca și cum ar fi știut că este acolo pentru a o salva.

Momentul cel mai emoționant a fost reîntâlnirea cu stăpânul său și cu copiii din cartier, care au privit întreaga intervenție cu sufletul la gură. Bucuria lor a demonstrat încă o dată că fiecare viață contează, indiferent cât de mică ar fi.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Eclipsa totală și Luna Sângerie din 7 septembrie 2025, vizibilă și de la Botoșani. Spectacol ceresc după șase ani

Publicat

Publicitate

Cerul s-a transformat într-un adevărat spectacol duminică seară, 7 septembrie 2025, când botoșănenii au putut admira o eclipsă totală de Lună, cunoscută popular drept „Luna Sângerie”. Este prima eclipsă totală vizibilă din România după o pauză de șase ani, iar evenimentul a atras privirile pasionaților de astronomie și ale curioșilor deopotrivă.

Fenomenul a început chiar la apus, Luna răsărind deja parțial acoperită de umbra Pământului. Spectacolul ceresc a durat în total peste cinci ore, iar faza de totalitate, momentul cel mai așteptat, s-a întins pe 82 de minute – între 20:30 și 21:52. Maximul eclipsei a fost atins la ora 21:11, când satelitul natural al Terrei a căpătat o nuanță roșiatică spectaculoasă.

Această culoare este provocată de razele solare care, trecând prin atmosfera Pământului, reușesc să ajungă până la Lună. Tocmai acest joc de lumini dă naștere „Lunii Sângerii”, un fenomen rar care, potrivit astronomilor, poate fi observat de aproximativ 71% din populația globului.

Eclipsa din 7 septembrie face parte din seria Saros 128, fiind a 41-a dintr-un șir de 71 și a 11-a de tip total. Specialiștii recomandă pentru astfel de evenimente locuri de observație cu orizont estic și sud-estic liber, iar un binoclu sau un telescop cu câmp vizual larg poate transforma experiența într-una memorabilă.

Nu doar România a fost privilegiată de spectacolul astral, ci și mare parte din Europa, Africa, Asia, Australia și chiar Antarctica. Pentru Botoșani, însă, momentul are o încărcătură aparte: orașul a prins în direct o pagină rară din „calendarul cerului”, una care va rămâne în memoria celor care au privit cerul în seara de duminică.

Iată și imagini filmate la Botoșani:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 7 septembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 7 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 7 septembrie 2025:

Loto 6/49: 7, 43, 47, 6, 13, 42

Loto 5/40: 19, 27, 8, 23, 20, 7

Noroc: 2 8 0 1 5 0 1

Noroc Plus: 3 4 3 2 2 2

Publicitate

Super Noroc: 7 5 7 3 7 3

Joker: 12, 6, 41, 43, 4 + 5

Citeste mai mult

Cultura

După 4000 de ani: Ce secrete a dezvăluit Megaconstrucția CUCUTENIANĂ de la Ripiceni-Holm în 2025. Descoperirile de la Botoșani

Publicat

Publicitate

Campania arheologică sistematică desfășurată la Ripiceni-Holm, județul Botoșani, între 30 iunie și 20 iulie 2025, a adus noi informații spectaculoase despre cea mai mare construcție cucuteniană descoperită până acum. Cercetările au fost organizate și finanțate de Muzeul Județean Botoșani și desfășurate în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

O construcție de proporții eneolitice

Muzeul Județean de Istorie Botoșani a transmis pe pagina sa de socializare că megastructura investigată se întinde pe o suprafață de peste 1.000 de metri pătrați. Ea aparține fazei A-B a culturii Cucuteni, datată prin analize radiocarbon în intervalul 4100–4000 î.Hr. Rezultatele obținute completează informațiile adunate în campaniile anterioare (2016, 2018–2019, 2021–2024), unde au fost cercetați 655 de metri pătrați din aceeași așezare.

Descoperiri spectaculoase din interior

Noile secțiuni au scos la iveală complexe interioare cu funcții diferite. Arheologii au identificat un podium/banchetă, două vetre cu alveole orientate cardinal, dintre care una foarte bine păstrată, și două cuptoare. Una dintre încăperi are podeaua lutuită și puternic arsă, fapt care sugerează o funcție cultică legată de focul sacru. Au fost descoperite și numeroase vase întregi sau întregibile, multe decorate în stilurile caracteristice etapei cucuteniene.

Arhitectură monumentală și compartimentări diverse

Construcția avea o arhitectură monumentală, cu pereți portanți robuști, edificați pe substrucție lemnoasă masivă și fixați pe stâlpi. În profilele săpăturilor se observă gropile acestora, confirmând soliditatea ansamblului.

Cercetătorii cred că megastructura avea etaj și o compartimentare variată: camere pentru prepararea hranei, încăperi de depozitare și măcinat, spații de locuit și de odihnă, dar și zone ritualice, inclusiv sanctuare micro-comunitare pentru sacralizarea produselor.

Organizare socială complexă

Întreg ansamblul era împrejmuit cu o incintă rectangulară din lemn și lut, distrusă în incendiul care a dus la sfârșitul așezării. Noile descoperiri arată o organizare socială complexă și ierarhizată, unde viața cotidiană era strâns legată de practici ritualice. Arhitectura și instalațiile speciale reflectă o spiritualitate comună și o putere de creație remarcabilă, comparabile cu cele mai dezvoltate civilizații eneolitice din sud-estul și centrul Europei.

Publicitate

Obiecte și instalații prelevate

Instalațiile deosebite, precum vetrele cu alveole și podiumul, au fost extrase cu grijă și transportate la Muzeul Județean Botoșani, alături de întreg inventarul arheologic mobil. Piesele vor fi inventariate, curățate și restaurate, urmând să fie puse în valoare prin expoziții dedicate.

Sprijinul mediului local

Campania nu ar fi fost posibilă fără sprijinul unor firme și instituții din zonă. Organizatorii transmit mulțumiri firmelor Marius Filip din Ripiceni, GEO-EX-CONSTRUCT SRL (manager ing. Sorin Grindei), firmei de cadastru TOPOCOND CADASTRU SRL din Ștefănești, precum și Primăriei Comunei Ripiceni, pentru susținerea oferită pe parcursul cercetărilor.

Echipa de cercetare

Cercetările de la Ripiceni-Holm au fost realizate de o echipă formată din specialiști cu experiență în studiul culturii Cucuteni: dr. Dumitru Boghian (responsabil de proiect), dr. Adela Kovács, dr. Aurel Melniciuc, dr. Sorin Ignătescu, doctoranda Irina Rusu, alături de cercetătorii Alexandru Nechifor și Alexandru Pascariu.

Iată și câteva imagini de la săpăturile arheologice din această vară:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending