Guvernul intenționează să reducă perioada de acordare a ajutorului de șomaj. Premierul Ilie Bolojan s-a referit la acest subiect, în conferința de presă de miercuri, notează alba24.ro.

”Trebuie să reducem durata ajutorului de șomaj. Nu e normal să avem o durată a ajutorului de șomaj de un an de zile.

În marile orașe din România și în zonele metropolitane la o distanță de 20-30 kilometri practic nu ai cu cine lucra. În orice mare oraș se organizează târguri de angajare a forței de muncă, întotdeauna numărul de locuri de muncă solicitate este mult mai mare decât cei care intenționează să meargă.

Prin urmare, nu există nicio justificare să menținem în continuare o durată a șomajului de un an de zile. Unul din proiectele pe care le vom pune în practică în perioada următoare va fi reducerea acestei perioade”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Acesta s-a referit la o perioadă de acordare de șase luni. A făcut referire la măsuri prin care să fie mai mulți români atrași pe piața muncii.

Despre vârsta de pensionare

”Suntem pe penultimul loc din Europa ca număr de cetățeni din populația activă, implicați în economie. Între 55 și 64 de ani doar 53% dinre români lucrează. Ceilalți, prin diferite excepții, au ieși la pensii, ori nu lucrează ori lucrează în străinătate.

Trebuie să avem un pachet de măsuri pentru a avea mai mulți oameni în economie. Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionări anticipate și că creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie crescută, pentru că avem foarte multe excepții”, a mai spus Bolojan.

Premierul a precizat, de asemenea, că ”trebuie să ne asigurăm că munca la negru este tot mai puțină, prin controale”.

Durata de acordare a ajutorului de șomaj

În prezent, potrivit Ministerului Muncii, indemnizația de şomaj se acordă şomerilor, pe perioade diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

• 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 1 an
• 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani
• 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Indemnizaţie de şomaj pot primi persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii
• nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare
• nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii
• sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

Peste 30 restaurante, cafenele și locații de referință au răspuns pozitiv invitației Platformei Faptelor Bune a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de a veni în sprijinul sutelor de mii de pelerini care vor participa la pelerinajul Sfintei Cuvioase Parascheva.

Pe 18 septembrie, la Iași, reprezentanții partenerilor întru fapte bune, s-au întâlnit sub binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pentru a pune la punct efortul organizatoric necesar unui pelerinaj de asemenea amploare.

IPS Teofan le-a mulțumit și i-a încurajat în acțiunea lor, explicând că este vorba despre un exercițiu de comuniune, în care zeci de mii de suflete primesc întărire, alinare și nădejde.

Un gest mic poate fi un mare ajutor

Pe lângă efortul partenerilor, Arhiepiscopia Iașilor va pregăti, cu ajutorul parohiilor și mănăstirilor din eparhie, peste 100.000 de porții de hrană pentru pelerini.

„Cred că aceasta este adevărata frumusețe a pelerinajului: nu doar rugăciunea, ci și slujirea. Nu doar cuvintele, ci și faptele. Iar faptele bune, oricât de mici, hrănesc sufletul”, a spus părintele Cosmin Brînză, director al platformei fiideajutor.ro a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și moderator al întâlnirii.

Numele partenerilor participanți la acest eveniment se găsește pe siteul Fiideajutor.ro.

Foto credit: Mitropolia Moldovei și Bucovinei

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

BOTOȘĂNENI ÎN „TRIBUNA„ nr. 552 (1 – 15 septembrie 2025)

Alexandru Sfârlea; „Lui Doamne-Doamne îi place poetul Sociu”. Autorul se referă la volumul botoșăneanului Dan Sociu, „Dulce și ieftin” (Editura „Polirom”, Iași, 2025). Bun cunoscător al operei lui Dan Sociu, Alexandru Sfârlea inventează pentru poezia botoșăneanului conceptul de SOCIULEZIE: „licențiozități”, „opinteli poeticești egocentriste”, „și-o trage cu una”, „ce câcat mai mănânci” etc. Reținem finalul: „O oarecare adiere de lirism sec, epurat de licențiozități și aglomerări de cuvinte care par a se opinti să sugereze ceva, putem identifica, totuși, utilizând și de o parcimonioasă indulgență, drept pentru care voi cita poezia de la pagina 62, din care mie mi-au trezit interesul intempestiv și irepresibil ultimile două versuri, de parcă un capac de coșciug m-ar fi izbit în moalele capului, infailibilizat de lipsa aparentă de consecințe: „Și unii mor ca niște eroi / alții mor ca niște câini”.

Virgil Diaconu publică primul serial din „Criza criticii literare eminesciene”. Eseul face parte din volumul „Arta poeziei lui Eminescu”, aflat în lucru. Virgil Diaconu pleacă în demersul său de la idea că „pentru a înțelege mai bine poezia lui Mihai Eminescu apelăm uneori la critica literară, pentru că ea este „știința” capabilă să ne lămurească asupra literaturii, așadar a înțelesurilor și valorii operei literare a unui scriitor sau altuia, și chiar asupra artei poetice sau a conceptului literaturii generaționiste și curentiste (literature curentelor literare), a genurilor literare ori a literaturii naționale și universal”.

Eseul se deschide cu Tudor Vianu care spunea că literatura critică dedicatâ poeziei lui Eminescu este „străină de obiectul propriu și esential al criticei literare”. Tudor Vianu afirmă acest aspect în prefața la „Poezia lui Eminescu” (1930) arătând și cauza: „studiile de care a avut parte poetul au stat mai mult sub zodia disciplinei istorice”. Astfel că, privindu-l pe Tudor Vianu, sistematizează Virgil Diaconu: 1) „obiectul analizei sale nu este întreaga poezie a lui Eminescu, ci numai poezia de valoare, selectată din poezia antumă și din poezia postumă”; 2) „Vianu își propune să arate cum lirismul eminescian a ajuns la conștiința originalității lui, eliminând tot ce era strain”; 3) „criticul mai urmărește să afle care sunt temele cele mai representative ale acestui lirism, care sunt tendințele ideale care îl străbat și sentimental de viață care îl însuflețește”.

Un punct de vedere al lui George Călinescu din articolul „Opinii asupra lui Mihai Eminescu” (1931) continuă, spune Virgil Diaconu, cele spuse de Tudor Vianu. Reține autorul acest punct de vedere călinescian: „Noi toți avem sentimentul intim că Eminescu este cel mai mare poet al nostru, nimeni însă n-a dat până acum justificarea critică a acestui sentiment”. Continuă George Călinescu: „Sute de pagini se scriu despre Eminescu, dar lipsește până acum singura pagină care ne trebuie: pagina de critică. Cel mai umil poet contemporan își are studiul său, articolul său critic. Eminescu nu-l are”. Afirmația lui Călinescu este considerată de Virgil Diaconu ca fiind hazardată, Pagini de critică atribuită lui Eminescu existau prin Titu Maiorescu, Vasile G. Morțun, Nerva Hodoș, Ilarie Chendi și chiar Tudor Vianu. Mai mult, pe o coloană întreagă Virgil Diaconu demonstrează că „George Călinescu își contrazice proprioa teorie care afirmă că dintr-un studio critic trebuie să rezulte „certitudinea că Eminescu este un poet mare”.

Trecând la Garabet Ibrăileanu, Virgil Diaconu evidențiază și punctual de vedere al acestuia prin care prezintă modul defectuos în care a fost evaluată, până la el, poezia lui Eminescu: „La început, pe Eminescu nu l-a înțeles nimeni, afară de Maiorescu, dar și el necomplect”. Eseul continuă cu idei/exemple extrase din articolul „G. Călinescu. Viața lui Eminescu” scris de Garabet Ibrăileanu și despre care Virgil Diaconu conchide: „…este, de fapt,un scurt istoric al receptării poeziei lui Eminescu, cel mai bun de până la el, în care critica demonstrează că poezia eminesciană este, în general, evaluată prost de către critica literară , mai precis că ea este deformată, minimalizată, negată sau de-a dreptul ignorată. Se vede astfel că evaluarea poeziei eminesciene depinde întotdeauna de competența sau incompetența estetică a evaluatorilor, așa încât criticii competenți estetic vor evalua corect, în timp ce criticii modești, adică cei lipsiți de gust esthetic, de cultură estetică sau de principii poetice estetice de evaluare, vor evalua poezia lui Eminescu întotdeauna deformat, eronat, fals. Exemplele date de G. Ibrăileanu în acest sens sunt convingătoare”.

Andrei Redinciuc, un tânăr regizor și actor originar din Botoșani, a fost selectat să facă parte din juriul competiției de scurtmetraj al celei de-a 41-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din Europa.

Festivalul, recunoscut pentru platforma sa de lansare a tinerilor cineaști și pentru selecțiile curajoase, a anunțat recent componența juriului, unde nume mari ale industriei se alătură lui Redinciuc.

Printre aceștia se numără Alice Kharoubi, personalitate asociată ani la rând cu Festivalul de la Cannes și astăzi director de programare la Marché du Film, dar și Michał Edelman, regizor polonez multipremiat, câștigător al Grand Prix la ediția precedentă a WFF.

Prezența botoșăneanului în acest trio confirmă recunoașterea internațională pe care o câștigă treptat noile generații de cineaști români.

Andrei Redinciuc este absolvent al Universității Naționale de Teatru și Film din București și a reușit să își facă un nume prin scurtmetrajul „All That Remains”, distins anul trecut cu premiul pentru cel mai bun film live action la Festivalul de Film de la Varșovia.

În paralel cu activitatea de regizor, Redinciuc are o bogată experiență pe scena de teatru, unde a jucat în peste 20 de spectacole, și este co-fondator al Rabbit Studio. Totodată, coordonează departamentul video și fotografie al SI FESTIVAL, o platformă creativă dedicată artelor vizuale.

În prezent, botoșăneanul lucrează la debutul său în lungmetraj și dezvoltă o serie destinată celui mai mari televiziuni din România.

Pentru tânărul regizor, experiența de jurat la Varșovia înseamnă nu doar o recunoaștere a valorii sale, ci și oportunitatea de a descoperi și susține noi voci cinematografice la nivel internațional.

Competiția de scurtmetraj a festivalului este una dintre cele mai dinamice secțiuni, adunând producții inovatoare din întreaga lume, iar verdictul juriului are greutate pentru carierele tinerilor cineaști.

Cu această ocazie, Botoșaniul se regăsește, prin Andrei Redinciuc, pe harta marilor festivaluri de film europene, într-o perioadă în care creația românească atrage tot mai mult interes la nivel global.