Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani  invită botoșănenii la cea de-a XV-a ediție a activității Târgul Mărțișorului. Totodată, în calendarul creștin ortodox această zi aparține Evdochiei.

Târgul Mărțișorului organizat pe Pietonul Unirii din Botoșani, în perioada 27 februarie-1 martie 2025, are ca obiectiv principal menținerea activității de confecționare a mărțișoarelor, acele talismane nelipsite în comunitățile rurale de altădată. Meșterii populari și/sau artizanii care doresc să participe la Târgul Mărțișorului trebuie să expună mărțișoare realizate manual. Nu sunt acceptate în cadrul târgului mărțișoarele achiziționate din comerț sau realizate de meșteri/artizani/participanți într-o manieră care să imite linia produselor în serie. Însă, mai multe detalii despre cum vă puteți înscrie la Târgul Mărțișorului găsiți în regulamentul activității, postat pe site-ul instituției, cât și pe pagina de Facebook a C.J.C.P.C.T Botoșani.

Prin această activitate ne dorim să nu dăm uitării faptul că mărțișorul tradițional, era acel fir de lână bicolor răsucit (alb-negru, alb-roșu), fie că era simplu cu doi canafi, fie că avea agățată o monedă de argint, aramă sau aur, avea rolul de amuletă. Amintindu-ne în același timp, că în trecut, funcțiile de bază ale mărțișorului erau: apotropaice, agrare, de mijlocire între microcosmos și macrocosmos, etc.; în prezent acestea fiind înlocuite cu funcțiile estetice.

Regionalizarea României: Guvernul intenționează demararea unei reforme administrative. Marcel Ciolacu a primit undă verde luni în Consiliul Politic Național al PSD să demareze reorganizarea administrativ teritorială printr-un proiect de lege, scrie alba24.ro. 

Informația a fost publicată inițial de G4Media și a fost confirmată oficiale de Marcel Ciolacu. Acest lucru înseamnă redesenarea județelor și, posibil, redefinirea localităților.

”Aș dori în această sesiune să venim cu un proiect (de lege) de reorganizare teritorială”, a spus șeful PSD.
Proiectul de lege va fi realizat de Marcel Ciolacu împreună cu o comisie constituită în interiorul PSD din care vor face parte președintele Camerei Deputaților, președintele Asociației Municipiilor, președintele Uniunii CJ-urilor, prim-vicepresedintele PSD Daniel Băluță, vicepremierul Marian Neacșu, doi primari PSD de orașe, doi primari de municipii și doi primari de comune.

Comisia din cadrul PSD va realiza proiectul de lege, care ulterior va fi negociat în coaliția guvernamentală și apoi depus la Parlament.

Discuția legată de regionalizarea României nu este nouă, dar este pentru prima dată când se vorbește despre un proiect de lege și despre voință politică.

Unul dintre modelele despre care s-a vorbit este acela al reorganizării pe modelul organizării Curţilor de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov.

Potrivit Constituției actuale, nu se poate renunța la titulatura de județ, astfel încât cel mai probabil noile regiuni rezultate vor purta tot numele de județ, dar vor fi mult mai mari.

Dacă o asemenea organizare ar fi pusă în practică, noul județ Alba Iulia ar include și Sibiul și Hunedoara, așa cum se întâmplă și în cazul Curții de Apel Alba Iulia, care acoperă 3 județe.

Nu ar fi însă exclus ca reședința să fie la Sibiu, spre exemplu.

De ce este reorganizarea administrativă un subiect tabu
Dispariția unui mare număr de primari și a unor posturi în administrație, nu este pe placul partidelor politice, în special pe placul celor mari, respectiv PSD și PNL.

Un asemenea proiect ar avea șanse minime să treacă de Coaliția de Guvernare, pentru că aceste partide ar pierde influență locală și posturi în administrație pentru anturajul de partid.

Majoritatea administrațiilor locale, mai ales cele mici, sunt adevărate dinastii locale, cu rude în punctele cheie și cu angajări pe criterii politice.

Astfel, cea mai mare opoziție pentru un asemenea proiect este de așteptat să vină de la organizațiile politice locale, care vor deveni mai slabe și mai puțin influente.

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr de 24 de ani, din comuna Vorona cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că acesta, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 2025, ar fi sustras din autoturismul persoanei vătămate, care era parcat pe Calea Națională, 1000 de lei și mai multe documente.

Tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

* * *

Proprietarul autoturismului a postat pe o rețea de socializare un mesaj de mulțumire adresat forțelor de ordine.

Îi mulțumim și noi pentru apreciere!

Gala Premiilor Culturii Naționale, anunțată pentru data de 14 ianuarie, ora 18.00, la Teatrul „Mihai Eminescu”, va fi prefațată de lansarea de carte: Gabriel Bebeșelea, „Musica Rirercata sau 11 povestiri muzicale surprinzătoare”, Humanitas, 2024.

Lansarea de carte, cu participarea lui Emil Hurezeanu și Bruno Mazzoni, moderat de  Mihai Cojocaru, va avea loc în sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu” (strada Teatrului, nr. 5), cu începere de la ora 17:00.

Gabriel Bebșelea își propune să răspundă, în acest volum, la întrebarea „ce este musica ricercata”, pornind de la titlul unei lucrări pentru pian solo compusă de György Ligeti, un compozitor transilvănean mult prea puțin cunoscut în țara sa de origine –spune autorul.

Volumul lui Gabriel Bebeșelea este și un răspuns la întrebarea „cum de se pot folosi cuvinte atunci când ești chemat să spui ceva despre muzică”, întrebare pe care Gabriel Liiceanu i-a pus-o lui Gabriel Bebșelea, rugându-l să-i răspundă în scris. Răspunsul este sub forma celor 11 povestiri muzicale incluse în volumul Musica Ricercata.

„Director artistic al ansamblului de muzică veche și al Festivalului Musica Ricercata, GABRIEL BEBEȘELEA a deținut funcții similare la Filarmonica „George Enescu“ din București, Filarmonica de Stat „Transilvania“, Opera Națională Română din Cluj‑Napoca și Opera Națională Română din Iași.

Este invitat al unor orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra din Londra, Rundfunk‑Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, Barcelona Symphony Orchestra, Orchestra Simfonică din Castilla și León, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Orchestre Philharmonique de Marseille, Singapore Symphony Orchestra, Tonkünstler‑Orchester și Prague Philharmonia, concertând în săli precum Musikverein Wien, Concertgebouw Amsterdam, Konzerthaus Berlin, Sala Ceaikovski din Moscova, Cadogan Hall din Londra, Auditori Barcelona etc.

Cunoscut pentru dedicarea și aplecarea sa asupra cercetării și redescoperirii muzicii uitate sau neglijate, este responsabil pentru aducerea la lumină a mai multe capodopere muzicale. În 2017, pentru a realiza proiecte de reviriment muzical, a înființat ansamblul de muzică veche Musica Ricercata, iar din 2019, este director artistic al festivalului omonim.
Alături de Rundfunk‑Sinfonieorchester Berlin, Gabriel Bebeșelea a înregistrat în premieră mondială pe CD oratoriul Strigoii și Pastorale‑Fantaisie pour petit orchestre de George Enescu (ediție publicată de Gabriel Bebeșelea la Editura Muzicală a Muzeului Național „George Enescu“).

Pe lângă studiile cu Petre Sbârcea (Academia Națională de Muzică din Cluj‑Napoca), Horia Andreescu (Universitatea Națională de Muzică din București) și Mark Stringer (Universitatea de Muzică și Artele Spectacolului din Viena), a deținut o bursă la Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam și s‑a perfecționat cu Bernard Haitink și Kurt Masur.

Pe lângă premiile obținute la mai multe concursuri de dirijat, este deținător al unui doctorat îndrumat de prof. Dan Dediu, cu un subiect care subliniază pasiunea sa pentru aducerea în fața publicului a manuscriselor muzicale: „Cercetarea manuscriselor componistice, premisă și miză a interpretării dirijorale.“ (text: https://humanitas.ro/autori/gabriel-bebeselea)

Organizatorii își propun să evoce, prin această lansare, și ceremonia de acordare a Premiului pentru promovare operei eminesciene și a culturii române, ediția 2024, al cărei Laureat a fost dirijorul Gabriel Bebeșelea.