Sute de localnici din nordul Moldovei trăiesc un coșmar de fiecare dată când plouă abundent. Din cauza eroziunii continue a Prutului în maluri, intensificată grav de vremea ploioasă, se tem să nu ajungă, peste noapte, cu tot cu case în viitură. Zona este predispusă anual inundațiilor, scrie Adevărul.

După dezastrul din sudul Moldovei, localnicii satelor din județul Botoșani, de pe malurile Prutului, stau cu frica-n sân și bagajele la ușă. Asta în condițiile în care, anual, Prutul inundă gospodării și, în ultimii 15 ani, a făcut de două ravagii de-a lungul malurilor sale. În special, localnicii din satul Baranca, comuna Hudești, stau în teroare de fiecare dată când plouă abundent. Anual, Prutul rupe hectare întregi de mal, iar oamenii se tem ca după o ploaie mai puternică să nu ajungă cu tot cu case direct în apele râului. Au experiențe terifiante cu inundațiile, din 2008 și 2010, iar fiecare cod galben anunțat de meteorologi produce panică în Baranca. Odată cu ciclonul Boris și efectele sale devastatoare în sudul Moldovei, sătenii de la Baranca își retrăiesc coșmarul, mai ales că meteorologii au anunțat, luni, cod galben și risc de inundații pe râurile Prut și Jijia. Codul galben este prelungit până marți, 17 septembrie, întreaga comună Hudești, inclusiv Baranca, aflându-se pe lista localităților sub incidență de ploi abundente și inundații.

Locul în care România pierde anual, patru hectare de teren

Satul Baranca, comuna Hudești, se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, chiar pe malul Prutului, granița naturală a României cu Ucraina. Baranca este o comunitate de oameni, în mare parte nevoiași, care trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Viața pe malurile Prutului este grea, departe de civilizație, legată de glie, singura care îi poate hrăni. Iar natura și lipsa de implicare a autorităților le fac viața și mai grea. Prutul este un râu capricios și violent atunci când plouă abundent. Inundă gospodării și, mai ales, rupe malurile, „consumând” hectare întregi anual. Autoritățile de la Hudești spun că, statistic vorbind, anual, Prutul ”macină” și cară odată cu apa patru hectare de teren, relatează Adevărul.

Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache

Prutul a început să erodeze malurile după 1975, iar fenomenul a fost accentuat și de o serie de amenajări făcute de sovietici. ”A fost o consolidare făcută pe timpul URSS-ului, prin care ei și-au protejat malul, l-au consolidat și au dirijat apa în malul nostru, și-l erodează.  Noi fiind copiii URSS-ului nu ne-au dat voie să facem şi noi acele amenajări. S-au încercat consolidări, dar consolidări care nu rezistă la viituri. Acum avem voie să facem acele amenajări, dar nu avem bani”, spune Viorel Atomei, primarul din Hudești. Mai apoi, inundațiile violente din 2008, care au lăsat Baranca efectiv devastată, au fost picătura care a umplut paharul. Eroziunile au devenit accelerate. Se preconizează că din 1975 și până în prezent, România a pierdut 60 de hectare de teren numai la Hudești și numai din eroziuni. Tabloul este efectiv apocaliptic, cu salcii efective smulse din rădăcină și maluri prăbușite.

”Fac criză când începe să plouă tare, plâng și mă nădușesc”

Localnicii din Baranca sunt traumatizați de inundații, dar și de eroziunea constantă și galopantă a malurilor. Cei mai bătrâni spun că satul s-a mutat de trei ori, altfel ajungea de mult în Prut. „De trei ori a fost mutat satul. De fiecare dată când viitura rupea malul fugeam mai la deal. Viață chinuită, domnule, viață chinuită. Să o tot iei de la capăt de frica apelor. Satul s-a muat tot mai deal, să nu cadă în Prut”, spune nea’ Vasile, un agricultor din Baranca. Soția sa, spune că atunci când plouă abundent intră în panică. ”Când aud ropotul ploii care nu se mai oprește, sau dacă plouă toată noaptea fac criză. Eu fac criză când începe să plouă tare…plâng și mă nădușesc. A fost coșmar și în 2008 și în 2010, și parcă apa este tot mai aproape”, spune femeia.

În plus, când începe să plouă, moș Luca se pregătește temeinic. Știe deja lecția. A trecut prin multe și a supraviețuit la numeroase inundații foarte grave. ”Am grijă să fie slobode animalele, să nu moară săracele înecate în pripon. Mai apoi pregătesc în pungi actele, să nu le ude și să le am aproape de pat. Și actele și banii. Hainele de trebuință, câteva, tot în pungă lângă pat, să nu se ude. Și dorm iepurește când răpăie ploaia. Dacă simt viitura, țuști din casă, pe loc înalt”, mărturisește săteanul. Oamenii știu lecția, iar inundațiile din sudul Moldovei le-a băgat și mai tare frica-n oase. Unii au auzit de avertizarea de cod galben și sunt cutremurați. „Ne uităm la televizor. Săracii, noi îi înțelegem că am trecut prin ceva asemănător”, adaugă o săteancă, mai scrie Adevărul..

”Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”

Temerea cea mai mare a localnicilor din Baranca este ca malul să nu cedeze în bloc. Mai ales în cazul unei viituri. De exemplu, în 2008, inundațiile au rupt efectiv două hectare din mal. Din cauza eroziunii, oamenii au sărăcit de toate. Unii rămân fără terenurile agricole care se prăbușesc în Prut. „Pierd oamenii mult teren agricol. Pierd şi păşune.”, adaugă edilul. Localnicii spun că în curând rămân fără toată moștenirea părintească. ”S-au căznit săracii să lucreze, să lase la copii. Ce să lași bre, dacă i-a tot Prutul?”, spune moș Luca. Dar, totuși, cea mai mare temere a oamenilor rămâne prăbușirea malurilor. „Îmi este frică ca odată, așa pe toamnă, sau la dezgheț când se umflă Prutul rău și dă pe dinafară să nu rupă de tot malul. Și să ne prăbușim cu totul în ap. Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”, adaugă nevasta lui moș Luca.

Intervenția autorităților în fața acestei situații a fost ca de obicei, foarte lentă. S-au alocat când și când fonduri pe diferite consolidări, mai mult sau mai puțin trainice, pe bucăți de mal. De exemplu, acum în jur de 10 ani, Guvernul dădea din fondul de rezervă bani pentru consolidarea a numai 500 de metri de mal. Au mai fost intervenții și ulterior, dar fără să rezolve problema pe toată lungimea malului erodat. În aceaste condiții oamenii așteaptă scăpare numai de la Dumnezeu.

Sursa: Adevărul

Publicitate

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au organizat 3 acțiuni punctuale, în cadrul planului de activitate BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la 44 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise, în cadrul acestora fiind aplicate 93 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 40.000 de lei.

De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 11 permise de conducere și 4 certificate de înmatriculare.

Cele mai multe dintre sancțiuni au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

Atragem atenția asupra modului de utilizare a Serviciului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 și vă reamintim faptul că apelarea acestuia se face doar în situația în care este necesară intervenția forțelor de ordine, apelarea abuzivă sau nejustificată este sancționată cu amendă care poate ajunge până la 4.000 de lei.

Publicitate

În cursul zilei de ieri, 3 persoane au fost sancționate pentru apelare nejustificată sau abuzivă a numărului de urgență 112, cu amendă în valoare de 6.000 de lei, iar 2 persoane au fost avertizate în scris cu privire la utilizarea numărului de urgență.

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele a doi bărbați, de 43 și 31 de ani, din comuna Gorbănești, bănuiți de comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe.

În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că, în zilele de  14 și 16 septembrie a.c., cei doi, în timp ce se aflau pe un teren din extravilanul localității, pe fondul unor neînțelegeri privind o suprafață de teren, ar fi lovit victimele, doi bărbați din aceeași localitate, provocându-le leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.

Cei doi bărbați bănuiți de comiterea faptelor au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, urmând ca în cursul zilei ade astăzi să fie prezentați în fața instanței de judecată cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

Militarii rezerviști au anunțat ample proteste, începând de marți, de la ora 11, acuzând politicienii că le-a promis că rezolvă problema pensiilor militare prin actualizarea cu solda de grad a personalului activ și n-au făcut-o, scrie Adevărul.

În data de 17.09.2024, începând cu ora 11:00, militarii rezerviști și polițiștii de penitenciare asediază sediile centrale ale Partidului Național Liberal (PNL) și ale Partidului Social Democrat (PSD) din România, a anunțat Federația Sindicală din penitenciare.

Acest protest vine ca răspuns la eșecul actualei clase politice de a actualiza pensiile militare cu solda de grad a personalului activ, promisiune care a fost amânată în mod repetat, fără justificare. Protestatarii sunt revoltați și de comentariile recente făcute în spațiul public de Marcel Ciolacu, care au exacerbat și mai mult tensiunile dintre rezerviștii militari și establishmentul politic. Polițiștii, militarii și polițiștii de penitenciare nu „urlă cu nesimțire”, ci își cer în mod democratic, dreptul la un trai decent, la demnitate și la onoare.

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) îi acuză pe ministrul apărării, Angel Tîlvar și pe secretarul general al PSD, Paul Stănescu, de manipulare și dezinformare a polițiștilor, militarilor și polițiștilor de penitenciare, deoarece întâlnirea promisă cu Marcel Ciolacu si cu Nicolae Ciucă a fost o strategie politică ieftină de tergiversare în identificarea unor soluții la problemele rezerviștilor. Nici până la data protestului, cei doi lideri politici nu au avut curajul să se întâlnească cu reprezentanții celor care “au urlat cu nesimțire” la porțile partidelor PSD și PNL.

„Nu mai suntem dispuși să acceptăm cuvinte goale. Cerem acțiuni și respectul pe care îl merităm. Conflictul în curs între rezerviști și guvern evidențiază necesitatea unui sistem politic mai transparent și mai receptiv, care să răspundă preocupărilor oamenilor care și-au dedicat viața pentru a-și sluji țara”, declară Cosmin Dorobanțu, președintele sindicatelor din penitenciare.

Militarii rezerviști și polițiștii de penitenciare nu renunță la proteste și anunță că, la începutul lunii octombrie 2024, mii de polițiști, militari rezerviști și polițiști de penitenciare vor lua cu asalt Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne pentru a-și face auzite vocile și pentru a li se îndeplini cererile.