Connect with us

Eveniment

Descoperire periculoasă la Ungureni: Proiectil de artilerie găsit în timpul unor lucrări la fundația unei case

Publicat

acum 2 zile

Publicitate

Un proiectil de artilerie a fost descoperit luni, în curtea unei gospodării din localitatea Ungureni, județul Botoșani. Descoperirea a fost făcută de un bărbat care efectua lucrări de săpătură pentru turnarea fundației unei case. Acesta a observat obiectul metalic și a anunțat imediat autoritățile, conform informațiilor furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani.

La fața locului s-au deplasat specialiștii pirotehnicieni ai ISU, care, în urma verificărilor, au stabilit că este vorba despre un proiectil exploziv de calibru 152 mm, rămas neexplodat din timpul unor conflicte armate. Muniția se afla în stare perfectă de funcționare, ceea ce o făcea extrem de periculoasă. Proiectilul a fost ridicat cu grijă, transportat în siguranță și depozitat în poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrus.

Reprezentanții ISU atrag atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă muniția rămasă neexplodată. Astfel de obiecte – fie că seamănă cu proiectile, grenade, bombe sau cartușe – nu trebuie atinse, lovite sau ridicate, chiar dacă par inofensive sau sunt parțial îngropate în sol.

Specialiștii subliniază că în niciun caz nu trebuie încercată desfacerea sau folosirea unor astfel de obiecte în scopuri casnice ori decorative. Chiar și simplele tentative de a le curăța sau modifica pot declanșa explozii.

Cei care găsesc obiecte metalice suspecte, cu formă cilindrică sau de alt tip, care ar putea fi muniție, trebuie să se abțină de la orice intervenție asupra lor și să sune imediat la 112. Doar echipele pirotehnice sunt pregătite să intervină în astfel de cazuri și să elimine riscurile fără a pune în pericol vieți omenești.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

LIFESTYLE

5 iunie – Ziua Învățătorului

Publicat

acum 4 secunde

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

Ziua învățătorului, instituită prin Legea nr. 289/2007, este sărbătorită, anual, la data de 5 iunie, ziua nașterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr.

Un proiect legislativ privind instituirea Zilei Învățătorului a fost depus de mai mulți deputați și senatori, în mai 2007. ‘Ziua Învățătorului se dorește a fi un bun prilej de reflecție asupra școlii și slujitorilor ei, o oportunitate pentru a ne manifesta recunoștința față de dascăli, în special a ‘fondatorului învățământului în limba națională în Țara Românească’ – Gheorghe Lazăr, care s-a născut la data de 5 iunie’, se arată în expunerea de motive, conform https://www.cdep.ro/. Senatul a adoptat proiectul de lege la 20 iunie 2007 și Camera Deputaților, la 9 octombrie 2007.

Legea nr. 289/2007 privind instituirea zilei de 5 iunie ca Ziua Învățătorului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 749 din 5 noiembrie 2007. Potrivit legii, Ziua Învățătorului este sărbătorită în toate unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale din sistemul românesc. De asemenea, se precizează că Ministerul Educației și alte instituții pot acorda premii, distincții, medalii și titluri onorifice cadrelor didactice și elevilor, pentru merite deosebite.

Ziua Învățătorului este zi nelucrătoare pentru personalul din învățământ, începând din 2024, fiind introdusă în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învățământ Preuniversitar, semnat în 2023, potrivit https://www.portalinvatamant.ro/ și https://www.edupedu.ro/.

***

Gheorghe Lazăr (n. 5 iunie 1779, după alte surse, 9 ianuarie 1782 – m. 17 sept. 1823) – pedagog, teolog, traducător și inginer – este considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. A înființat, în București, în 1818, prima școală cu predare în limba română.

Publicitate

Și-a început educația la școala primară din Avrig, localitatea natală, apoi, a urmat liceul piarist din Cluj (1798-1805). În 1802 a învățat la liceul catolic din Sibiu, iar în 1805 – la Cluj. Studiile variate – limbi străine, teologie, drept, filosofie, științe – au pus bazele viitoarei pregătiri enciclopedice a lui Gheorghe Lazăr. A obținut o bursă și a devenit student la Viena. Aici a audiat cursuri de teologie, filosofie, drept, pedagogie, literatură, matematică, inginerie, științe militare, medicină, fiind influențat de curentul iluminist, potrivit lucrării ‘Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900’ (București, Editura Academiei, 1979).

În 1811 era profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. După o serie de ostilități din partea autorităților și, mai ales, din partea episcopului Vasile Moga, Gheorghe Lazăr a plecat la Brașov. În continuare a avut de suferit, încercările de a-și tipări lucrările traduse, în 1814-1815, fiind supuse eșecului. Arhidiacon din 1814, a candidat în 1815 la scaunul episcopal de la Arad, dar a fost înlăturat de un contracandidat susținut de mitropolitul Stratimirovci. În cele din urmă, Lazăr a fost destituit din profesorat. A trecut munții, în 1816, și s-a stabilit în București, unde a predat în particular.

Pentru a-și putea duce la capăt planul de înființare a primei școli naționale de nivel superior în limba română, cărturarul ardelean trebuia mai întâi să se facă cunoscut, să își demonstreze competența în chestiuni școlare și să obțină sprijinul boierilor-efori din București, dar și al altor cărturari români, potrivit lucrării ‘Cultură națională și spirit european (1818-1864)’ (Nicolae Isar, Editura Universității din București, 2004).

Anafora boierilor-efori, semnată la data de 6 martie 1818, a reprezentat actul de întemeiere al primei școli naționale românești. Între semnatarii acesteia, pe lângă mitropolitul Nectarie, se numărau Constantin Bălăceanu, Iordache Golescu, Grigore Dimitrie Ghica.

Cererea boierilor-efori a fost aprobată la 24 martie 1818, de domnul Ioan Caragea (1812-1818), care a consfințit deschiderea în august a primei școli superioare românești, în localul de la ‘Sf. Sava’. La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că fiii de boieri frecventau în continuare școala grecească.

Școala și-a început activitatea în august 1818, fiind inaugurată prin lansarea cunoscutei ‘Înștiințări’ aparținând lui Gheorghe Lazăr, în care acesta a expus un adevărat proiect de organizare a învățământului românesc în patru trepte (‘tagme’) de învățături.

În procesul de predare, Gheorghe Lazăr a fost frecvent ajutat de Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, Simion Marcovici, Ioan Pandele și, din 1819, de fostul său elev Ion Heliade-Rădulescu. El însuși a predat matematica și filosofia în prelegeri destinate elevilor, dar și în prelegeri publice, prin care urmărea nu numai educația culturală a auditoriului, ci și o educație patriotică și națională.

Vasta acțiune didactică includea și pregătirea viitorilor profesori români, cerință reflectată în decizia Eforiei Școalelor de a trimite, în 1820, la studii în străinătate, la Pisa și la Paris, pe Eufrosin Poteca, Costache Moroiu, Simion Marcovici și pe Ioan Pandele.

Principala operă a lui Gheorghe Lazăr o constituie faptele sale culturale și activitatea sa pedagogică, bazată pe ideea iluministă potrivit căreia răspândirea culturii și științei în limba poporului va pune capăt înapoierii sociale și asupririi naționale. Școala de la ‘Sf. Sava’ a dat roade în plan național prin pregătirea generației pașoptiste.

Ideile lui s-au reflectat cel mai bine în cele două discursuri extrașcolare, singurele cunoscute, în ‘Cuvânt al lui G. Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie’ (1819), o înscăunare care punea capăt unui lung șir de mitropoliți greci, sau în cel dedicat înscăunării domnului Grigore Dimitrie Ghica la 30 iulie 1822, după revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Masterclass „Prin Patrimoniul Muzical, la pas”: Muzică bizantină și orientală la Iași. Printre participanți sunt și botoșăneni

Publicat

acum 28 de minute

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

În perioada 2–6 iunie, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași găzduiește un eveniment de excepție dedicat pasionaților de muzică: masterclass-ul intitulat „Prin Patrimoniul Muzical, la pas – O incursiune teoretică și practică în sisteme muzicale orientale”. Activitatea este organizată în parteneriat cu Asociația pentru Cultură și Tradiție „Anton Pann” și Mitropolia Moldovei și Bucovinei și se desfășoară zilnic, între orele 12:00–15:00, în Sala „Eduard Caudella” a Casei Balș.

Masterclass-ul este susținut de muzicologul dr. Constantin Răileanu, fondator și lider al Ansamblului de Muzică Veche „Anton Pann”, apreciat pentru contribuțiile sale semnificative în cercetarea și valorificarea muzicii de tradiție orientală.

Participanții au oportunitatea de a explora teme precum teoria muzicii modale, stiluri orientale – bizantin, turcesc, arab și persan –, clasificarea modurilor, structurile ritmice și melodice, ornamentația, agogica, precum și practici interpretative și compoziționale caracteristice acestor tradiții.

Evenimentul se adresează studenților, cadrelor didactice, muzicienilor și tuturor celor interesați de patrimoniul muzical estic, oferind un prilej rar de dialog cu un specialist de marcă în domeniu.

Constantin Răileanu a vorbit despre cum a luat naștere acest masterclass, subliniind importanța proiectului „Prin patrimoniu muzical la pas”, structurat în două componente esențiale:

Proiectul „Prin patrimoniu muzical la pas” are două componente. Una este teoretic-educativă, oarecum materializată sub forma unui masterclass, iar a doua componentă este una artistică, concertistică. În cea educativă, am venit cu intenția de a oferi celor interesați – în special muzicienilor, cunoscători ai unui limbaj muzical de specialitate, dar și publicului larg – o acomodare cu o realitate muzicală anterioară anului 1900, și anume tezaurul muzical de sorginte orientală, care cuprinde, pe de o parte, repertoriul bizantin, iar pe de altă parte, repertoriul de lume – muzica de lume –, care utilizează, de altfel, expresii și terminologie orientală.

Publicitate

Proiectul a fost gândit și inițiat din convingerea că mulți dintre interpreții de astăzi nu se pot apropia de muzica veche românească din cauza necunoașterii unei metode de lucru care să le permită o interpretare corectă a acestui repertoriu. Prin urmare, am decis ca, în decurs de patru zile, să explic o variantă redusă de acompaniament instrumental, care să le permită să înțeleagă o partitură, să poată interpreta o astfel de partitură și să o facă cât mai corect posibil.

Totodată, în cadrul masterclass-ului au fost prezenți și câte un reprezentant al cântăreților bisericești din cele 13 protopopiate ale Arhiepiscopiei Iașilor, în contextul misiunii Centrului de Formare Continuă al Arhiepiscopiei, prin programul Formare cântăreț bisericesc.

Mai multe detalii despre acest demers ne-au fost oferite de arhidiaconul Ciprian Rusu, directorul programului Formare cântăreț bisericesc:

Suntem încântați și onorați că am reușit să pecetluim această primă întâlnire a responsabililor cu cântăreții bisericești din Arhiepiscopia Iașilor prin intermediul acestui curs de înaltă ținută academică. În cadrul Centrului de formare continuă, ne dorim să creăm o echipă de lucru care să contribuie la creșterea nivelului profesional al psaltului, la conștientizarea responsabilității și a misiunii pe care acesta o are în comunitate și, bineînțeles, la consolidarea statutului său.

După cum spunea domnul Răileanu în cadrul cursului, psaltul ar trebui să fie un intelectual al comunității – nu doar cântăreț, ci și profesor, dirijor, catehet –, având un statut nobil. Îi mulțumim domnului Răileanu atât pentru informațiile teoretice de mare valoare, cât și pentru soluțiile oferite în fața provocărilor cu care se va confrunta echipa de responsabili cu cântăreții bisericești din Arhiepiscopia Iașilor.

Constantin Răileanu are studii de licență în teologie (2001) și muzică (2006 și 2007). În anul 2014 a absolvit studiile doctorale în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, cu teza „Paradigme sistemico-diastematice în muzica bizantină” – o analiză a sistemelor intonationale orientale. În prezent este doctorand al Universității „Aristotel” din Tesalonic, cu teza „Analogion and Icon” – o analiză semiotică si fenomenologică a relatiei sunet-semn-culoare. Este coordonatorul Ansamblului „Anton Pann” (din 2003), iar din anul 2006 este președintele Asociației pentru Cultură și Tradiție „Anton Pann”. Din anul 1998 este coordonatorul Grupului Vocal de Muzică Bzantină „Anton Pann”. Începând cu anul 2007 este membru al Universității Naționale de Muzică București, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală, Departamentul de Studii Masterale, Specializarea Muzică bizantină. A publicat mai multe studii și articole tematice și a înregistrat mai multe CD-uri cu muzică veche românească.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Peste 450 de percheziții au loc joi în toată țara. Procurorii și polițiștii vizează infracțiuni economice și regimul armelor

Publicat

acum 41 de minute

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

Peste 450 de percheziții au loc joi în toată țara. Procurorii și polițiștii vizează infracțiuni economice și regimul armelor, arată un comunicat al Poliției Române, scrie alba24.ro.

Astfel, astăzi, 5 iunie, polițiștii, sub supravegherea procurorilor de caz, efectuează 455 de percheziții domiciliare, în cadrul unor acțiuni operative, pentru tragerea la răspundere a persoanelor implicate în comiterea de fapte penale și protejarea comunității de activitățile ilegale.

Activitățile sunt efectuate în cadrul unor dosare penale în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, uz de fals, obținere ilegală de fonduri, abuz în serviciu, fals intelectual, la regimul drepturilor de autor, contrabandă, fals informatic, prevăzute de Codul fiscal, contrafacere și spălarea banilor.

De asemenea, sunt investigate fapte de furt calificat, delapidare, privind regimul deșeurilor, distrugere, camătă, tăinuire, la Codul Silvic și nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.

Acțiunile urmăresc documentarea activității infracționale a persoanelor cercetate, recuperarea prejudiciilor și indisponibilizarea bunurilor obținute din săvârșirea de infracțiuni sau deținute ilegal.

Persoanele depistate vor fi conduse la audieri, în vederea luării măsurilor legale în fiecare cauză.

Publicitate

Activitățile de astăzi se desfășoară în contextul măsurilor luate la nivelul Poliției Române, pentru combaterea infracționalității de orice fel.

Pe parcursul zilei, în funcție de evoluția anchetei în fiecare caz, Poliția Română va oferi informațiile ce pot fi făcute publice.

Citeste mai mult

Eveniment

5 iunie: 154 de ani de la nașterea istoricului Nicolae Iorga, unul dintre geniile neamului românesc

Publicat

acum 53 de minute

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

Se împlinesc zilele acestea 154 de ani de la nașterea istoricului Nicolae Iorgaa celui mai prolific scriitor român, Nicolae Iorga, numit pe drept cuvânt „patriarhul culturii române”. Prin monumentala sa operă, s-a înscris în rândul marilor valori născute pe pământ moldav care au dus faima spiritualităţii româneşti în lume, fiind om de legendă, încă din timpul vieţii.

Născut la 17 ianuarie 1871 într-o familie iubitoare de carte, tânărul Nicolae a finalizat cursurile primare şi gimnaziale în urbea natală, cu rezultate de excepţie: premiul I la sfârşitul fiecărei clase. Încă de pe atunci se întrezărea în fiul avocatului Nicu Iorga şi al soţiei sale, Zulnia, un june cu o memorie extraordinară. Citea foarte mult, reţinând pagini întregi cu o uşurinţă de invidiat. Între anii 1881-1886 a urmat prima parte a învăţământului mediu tot în oraşul Botoşani. În adolescenţă, a început să dea meditaţii ca să-şi câştige banii necesari procurării cărţilor atât de trebuincioase unui om însetat de cunoaştere. Ca elev de liceu, a publicat primele articole în foaia „Românul”, scoasă de unchiul său, Emanuel Arghiropol, în oraşul Roman.

Între 1886-1888 și-a continuat studiile liceale la Iaşi, cu aceleaşi excelente rezultate. Și-a însușit neobişnuit de repede încă două limbi, greaca şi latina, căci pe altele două, franceza şi italiana, deja le cunoştea. După promovarea bacalaureatului, tânărul botoşănean s-a înscris la Universitatea ieşeană; cu dispensă de la Ministerul Învăţământului, a susţinut toate examenele într-un singur an, absolvind Facultatea de Litere, specialitatea Literatură franceză, cu calificativul „Magna cum laude”.

Dornic de a-şi desăvârşi instrucţia cărturărească, proaspătul licenţiat s-a orientat către École Pratique des Hautes Études din Paris, Secţia Istorie-Filosofie, beneficiind aici de o bursă de cercetare. În anul 1891 și-a pregătit lucrarea de diplomă; concomitent, învăța asiduu engleza, adăugându-şi în palmaresul limbilor vorbite daneza, olandeza, suedeza şi norvegiana.

Doctor în drept la 23 de ani, membru al Academiei Române la 38 de ani.

Anul 1893 a adus multe împliniri în viaţa lui Iorga. Și-a continuat studiile postuniversitare la Berlin şi Leipzig, luându-şi doctoratul la doar 23 de ani. Cariera didactică a început-o la 25 de ani, ca profesor la Universitatea din Bucureşti, la Catedra de Istorie. În această perioadă munceşte enorm: conferenţiază la Ateneul Român ori la alte instituţii culturale însemnate din ţară, publică numeroase scrieri, fapt pentru care, după doar doi ani, 1897, ajunge membru corespondent al Academiei Române. Urmează o etapă la fel de prolifică din punctul de vedere al cercetării şi publicării de studii sau lucrări în volum, colaborând totodată la reviste de specialitate româneşti ori străine. În 1908 şi-a stabilit domiciliul la Vălenii de Munte, unde a organizat celebra Universitate Populară. Pentru imensa contribuţie la cunoaşterea trecutului istoric al neamului, la doar 38 de ani, a fost ales membru activ al celui mai prestigios for cultural al ţării, Academia Română. Anul 1918 l-a găsit pe inimosul patriot Iorga militând, prin conferinţe şi luări de poziţie, pentru victoria poporului român în lupta de reîntregire naţională, documentându-şi atitudinea prounionistă prin lucrări ce tratau despre apartenenţa Transilvaniei la România. Cât adevăr exprima afirmaţia lui Ion Agârbiceanu: „Scrisul d-lui Iorga era menit pentru sufletul românesc de pretutindenea. Nu voi greşi de voi spune că prin scrisul d-lui Iorga se deştepta mai întâi mândria noastră naţională”. Atât de mult a dorit unitatea naţională, încât şi-a făcut din ea un deziderat într-un moment special al vieţii. Apropiaţii povesteau că, în timpul săvârşirii slujbei cununiei cu Ecaterina Bogdan, oficiată la Şcheii Braşovului, de unde provenea soţia, în Biserica Sfântul Nicolae, când preotul le punea cununiile, Nicolae Iorga a strâns-o de mână pe Catinca, şoptindu-i: „De acum voi lupta toată viaţa pentru Unirea Transilvaniei cu România”.

Publicitate

Doctor Honoris Causa al Universității din Oxford

După Marea Unire, academicianul Nicolae Iorga a fost ales deputat, apoi preşedinte al primei Adunări a Deputaţilor din România recent reunită. La împlinirea a 50 de ani de viaţă, face un dar deosebit vieţii culturale româneşti: înfiinţează Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses lângă Paris. Este sărbătorit la acest ceas aniversar în ţară şi străinătate, prilej cu care se editează un volum omagial despre viaţa şi activitatea lui. În 1923, înfiinţează „Fundaţia Iorga”, donându-i casa şi biblioteca din Capitală, iar peste un an, la Bucureşti, organizează şi conduce primul congres internaţional de bizantinologie. Manifestarea a avut un succes cu rezonanţă europeană. Neobositul cărturar şi-a împletit numele cu istoria, căci perioada premergătoare celei de-a doua conflagraţii mondiale şi-o dedică exclusiv trudnicei jertfe de cercetare şi punere în lumină a multor pagini strălucite din istoria şi civilizaţia românească. Călătoreşte şi conferenţiază neobosit în toate ţările europene; marile universităţi îl primesc cu fast, acordându-i distincţii academice. Bunăoară, în 1930, îl găsim pe Nicolae Iorga la Oxford, cu prilejul decernării titlului de Doctor Honoris Causa. Pe tărâm didactic i s-au recunoscut meritele în afirmarea învăţământului universitar, căci în anul 1929 devine rector al Universităţii din Bucureşti. Simultan cu responsabilităţile pe tărâm administrativ şi politic, Iorga publică, aidoma unui vulcan în erupţie, mare parte din cărţile sale, o veritabilă capodoperă a culturii româneşti. Cele peste 1.200 de volume şi 25.000 de articole ale lui Iorga l-au făcut pe părintele Nicolae Steinhardt să afirme: „E de neconceput, citindu-i bibliografia, să crezi că a mâncat, a dormit, a întemeiat o familie, a alcătuit un «ministeriu», a ţinut jurnale şi a predat cursuri, n-a lipsit de la nici o şedinţă parlamentară ori academică, de la nici o comemorare, de la nici o împărţire de premii, că a fost prezent «supt trei regi» în toate domeniile de activitate şi gândire, nu s-a dat în lături de a ţine vreun discurs ori a publica o broşură, că a străbătut lumea şi a uimitu-o”.

O viaţă monumentală, curmată violent

Într-o zi posomorâtă de toamnă târzie, 27 noiembrie 1940, existenţa remarcabilului creator de cultură s-a frânt violent şi dramatic, însă numele şi făptuirile sale au rămas, uluindu-ne şi astăzi.

Adversarii politici veniţi să-i curme viaţa l-au găsit slujind cu nesfârşită ardoare pe altarul culturii „liturghia cuvântului scris”. Lucra la o istoriografie universală, una din cele mai complexe cărţi ale monumentalei sale opere.

Nicolae Iorga, spunea Mircea Eliade, prin viaţa şi opera sa, reprezintă o „veritabilă civilizaţie”. Subscriem aprecierii, plecându-ne cu pioşenie în faţa acestui mare român care a dăruit şi istoriei Bisericii Ortodoxe Române scrieri de referinţă. Dintre ele, să amintim doar câteva: Istoria lui Ştefan cel Mare, Povestea neamului românesc, Sate şi mănăstiri din România, Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, Concepţia românească a ortodoxiei, Istoria românilor în chipuri şi icoane, Bizanţ după Bizanţ.

Prin întreaga lui viaţă şi activitate, Nicolae Iorga reprezintă un dar luminos făcut de Moldova culturii şi spiritualităţii româneşti.

Arhimandritul Mihail Daniliuc

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending