Connect with us

Actualitate

Definitivat 2022: reguli pentru proba scrisă de miercuri, 20 iulie. Ce trebuie să știe candidații. Calendar, modele de subiecte

Publicat

Publicitate

Definitivat 2022: Miercuri, 20 iulie, se desfășoară proba scrisă pe discipline la examenul de Definitivat. Cadrele didactice promovate dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar.

Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale, care, pentru promovarea examenului, trebuie să fie de cel puțin 8 (opt).

Examenul de Definitivat poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice.

Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.

Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru definitivare în învăţământ fără taxă de cel mult 3 ori.

Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unei taxe în cuantum de 300 lei la unitatea de învăţământ desemnată centru de examen (Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan” Alba Iulia).

Publicitate

Definitivat 2022 – proba scrisă – reguli pentru candidați

Pentru proba scrisă, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie elaborează 3 variante de subiecte şi baremele de evaluare aferente.

Proba scrisă se desfăşoară începând cu ora 9.o0, durata de redactare a lucrării fiind de 4 ore.

Prezentarea comisiei la centrul de examen se face în intervalul orar 7.00-7.15, pe baza buletinului/cărţii de identitate şi a delegaţiei de serviciu.

Accesul candidaţilor în centrul de examen la proba scrisă se face în intervalul 7.30-8.00, pe baza actului de identitate valabil – carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate – ori, în lipsa acestuia, pe baza paşaportului în termen de valabilitate.

Candidaţii şi profesorii asistenţi nu pot avea asupra lor, în sala de examen, obiecte sau materiale din următoarele categorii:

  • genţi, poşete, ziare, reviste, cărţi, caiete, mijloace electronice de calcul, telefoane mobile sau orice alte mijloace care intermediază/facilitează comunicarea la distanţă, alte obiecte/materiale a căror utilizare afectează desfăşurarea examenului în condiţii de legalitate, echitate şi obiectivitate.

Materialele şi/sau obiectele nepermise vor fi depuse şi sigilate în sala de depozitare a obiectelor personale, înainte de intrarea în sala de examen.

Candidaţii care introduc în sala de examen materiale nepermise, din categoria materialelor menţionate sau compatibile cu acestea, chiar dacă nu le utilizează în momentul în care sunt depistaţi, sunt eliminaţi din examen pentru tentativă de fraudă, prin decizie motivată a preşedintelui comisiei de examen, situaţie în care profesorii-asistenţi sau membrii comisiei de examen încheie un proces-verbal.

Candidaţii sunt informaţi de către profesorii asistenţi responsabili de săli, la intrarea în sala de examen, cu privire la prevederile metodologice referitoare la desfăşurarea probei scrise şi semnează procese-verbale care să ateste informarea.

Pe uşa fiecărei săli de examen se afişează tabelele nominale cuprinzând numele şi prenumele candidaţilor repartizaţi în sala respectivă şi disciplina la care aceştia susţin examenul.

În fiecare sală de examen se repartizează candidaţi care susţin examenul la cel puţin două discipline diferite. Repartizarea candidaţilor în sală se face potrivit tabelelor afişate, respectarea ordinii de aşezare în bancă fiind obligatorie.

În vederea desfăşurării probei scrise se asigură supravegherea fiecărei săli de către 2-3 profesori asistenţi, care verifică identitatea candidaţilor din sala respectivă pe baza actului de identitate prezentat de aceştia şi care răspund de corectitudinea desfăşurării probei scrise în sala respectivă.

Profesorii asistenţi responsabili de săli primesc, sub semnătură, de la secretariatul comisiei de examen tabelul nominal cu candidaţii repartizaţi în sala respectivă, foile tipizate de examen şi ciornele necesare ştampilate, corespunzător numărului candidaţilor din sală.

Înainte de distribuirea subiectelor în săli, profesorii asistenţi instruiesc candidaţii cu privire la modul de secretizare şi securizare a lucrărilor scrise, numerotarea paginilor şi atenţionează candidaţii cu privire la situaţiile care pot conduce la anularea lucrării scrise şi la eliminarea din examen, potrivit prevederilor legale.

Preşedintele comisiei de examen, împreună cu secretarul comisiei, distribuie în sălile de examen plicurile secretizate cu subiecte, astfel încât, la ora 10.00, acestea să poată fi desfăcute, în prezenţa candidaţilor.

Din momentul deschiderii plicului cu subiecte, niciun candidat nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea şi semnează de predare. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine examenul în sesiunea respectivă.

După primirea subiectelor, candidaţii verifică dacă au primit subiectul corespunzător specializării/ disciplinei de examen şi semnează pentru conformitate în tabelul pus la dispoziţie de profesorii asistenţi responsabili de sală.

Pentru redactarea lucrărilor se foloseşte cerneală sau pix de culoare albastră; desenele/graficele se execută cu creion negru.

Candidaţii pot avea, în sala de examen, dicţionare – pentru disciplinele latină sau greacă veche – şi planuri de conturi – pentru disciplinele economice.

Profesorii asistenţi care furnizează soluţii ale subiectelor de examen, falsifică lucrări, tolerează acţiuni sau intenţii de fraudă ale candidaţilor sau manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor răspund disciplinar sau penal, după caz.

Nerespectarea prevederilor procedurii specifice privind secretizarea şi securizarea lucrărilor scrise, referitoare la înscrierea numelui candidaţilor sau a altor nume proprii care nu au legătură cu cerinţele subiectului, precum şi la existenţa oricăror alte semne distinctive pe foile de examen determină anularea lucrărilor scrise. Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală, iar schemele/desenele, cu o linie oblică.

Candidaţii care, în timpul desfăşurării probei scrise, sunt surprinşi copiind, primind sau transmiţând soluţii cu privire la subiecte sunt eliminaţi din examen, în acest sens încheindu-se un proces-verbal de către profesorii-asistenţi responsabili de sală sau de către membrii comisiei de examen. Aceeaşi măsură se aplică şi pentru orice altă tentativă de fraudă.

Candidatul care se retrage din proprie iniţiativă poate solicita anularea lucrării, pe baza unei declaraţii, predă lucrarea şi foaia cu subiecte şi părăseşte sala după cel puţin o oră, dar nu la mai mult de 3 ore de la deschiderea plicului cu subiecte. În acest caz, lucrarea scrisă nu este evaluată, iar în statistici candidatul respectiv se consideră retras, cu dreptul de a se înscrie în sesiunea imediat următoare, conform prevederilor legale.

În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre profesorii asistenţi până la înapoierea în sala de examen, fără a beneficia de prelungirea timpului alocat rezolvării subiectelor.

Sigilarea lucrărilor scrise se efectuează cu etichete albe, după care se aplică ştampila de examen.

Etichetele conţinând codurile de bare se aplică numai în spaţiile rezervate. Procedura specifică privind secretizarea şi securizarea lucrărilor scrise utilizând etichete cu cod de bare se stabileşte de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se comunică inspectoratelor şcolare.

Comisia de examen, profesorii-asistenţi şi candidaţii au obligaţia să respecte prevederile procedurii aprobate.

Pentru ştampila de examen se utilizează numai tuş albastru. După încheierea lucrării, candidaţii numerotează foile de examen în spaţiul rezervat, cu cifre arabe, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini scrise, de exemplu: 3/5 pentru pagina a treia din totalul de 5 pagini scrise. Se vor numerota toate paginile pe care candidatul a scris, inclusiv prima pagină şi paginile incomplete.

Preşedintele comisiei de examen, după consultarea cu membrii comisiei, poate anula lucrările scrise pe care se regăsesc semne distinctive sau dacă se constată nerespectarea:

  • a) modului de secretizare a lucrării scrise
  • b) modului de redactare a lucrării scrise, inclusiv modul de corectare, de către candidaţi, a eventualelor greşeli
  • c) modului de completare a denumirii disciplinei de examen pe foaia tipizată (transcrisă întocmai de către candidaţi de pe foaia cu subiecte pe prima pagină a lucrării scrise, în spaţiul rezervat, cu majuscule)
  • d) modului de numerotare a paginilor în spaţiul rezervat.

La finalizarea lucrării, candidaţii predau profesorilor asistenţi responsabili de sală lucrările şi semnează în borderoul de predare, menţionând numărul de pagini scrise în borderou şi pe teză, în spaţiul rezervat. Spaţiile libere ale întregii lucrări se anulează, în faţa candidatului, de către unul dintre profesorii asistenţi, cu linie frântă în forma literei „Z”. Până la predarea ultimei lucrări, în sală rămân cel puţin 3 candidaţi.

Ciornele şi foaia cu subiecte se predau separat profesorilor asistenţi responsabili de sală, odată cu lucrarea; ciornele nu sunt luate în considerare în evaluarea lucrării şi la eventualele contestaţii.

Profesorii asistenţi responsabili de sală predau comisiei de examen lucrările candidaţilor, borderourile de predare a lucrărilor, tipizatele anulate şi cele nefolosite, tabelele de prezenţă, ciornele, foile cu subiecte, precum şi toate materialele din mapa sălii de examen rămase nefolosite.

Definitivat 2022 – proba scrisă

Proba scrisă a examenului se susţine la:

  • disciplina de specialitate şi metodica predării acesteia – pentru profesori din învăţământul de masă şi din învăţământul special, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii superioare
  • limba şi literatura română şi matematică, metodica predării limbii şi literaturii române/comunicării în limba română şi metodica predării matematicii/matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar – pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare română
  • limba şi literatura maternă, limba şi literatura română şi universală pentru copii, matematică, metodica predării limbii şi literaturii/comunicării în limba maternă, metodica predării limbii şi literaturii/comunicării în limba română şi metodica predării matematicii/matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar – pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale, având studiile finalizate în limba respectivă
  • limba română şi literatura pentru copii şi metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii – pentru educatoare, institutori şi profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu predare în limba română
  • limba şi literatura maternă, limba şi literatura română şi universală pentru copii, metodica predării activităţilor în limba maternă şi metodica predării activităţilor în limba română în învăţământul preşcolar – pentru educatoare, institutori şi profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale, având studiile finalizate în limba respectivă
  • limba şi literatura română şi matematică, metodica predării limbii şi literaturii române/comunicării în limba română şi metodica predării matematicii/matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar sau terapie educaţională complexă şi integrată (psihopedagogie specială pentru educatoare, învăţători, învăţători-educatori) – pentru învăţători-educatori, învăţători, învăţători-itineranţi, institutori, profesori pentru învăţământul primar din învăţământul special cu predare în limba română
  • limba şi literatura maternă, limba şi literatura română şi universală pentru copii, matematică, metodica predării limbii şi literaturii/comunicării în limba maternă, metodica predării limbii şi literaturii/comunicării în limba română şi metodica predării matematicii/matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar sau terapie educaţională complexă şi integrată (psihopedagogie specială pentru educatoare, învăţători, învăţători-educatori) – pentru învăţători, învăţători- itineranţi, institutori, profesori pentru învăţământul primar din învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor, având studiile finalizate în limba respectivă
  • limba română şi literatura pentru copii şi metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii sau terapie educaţională complexă şi integrată (psihopedagogie specială pentru educatoare, învăţători, învăţători-educatori) – pentru educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar din învăţământul special cu predare în limba română
  • limba şi literatura maternă, limba şi literatura română şi universală pentru copii, metodica predării activităţilor în limba maternă şi metodica predării activităţilor în limba română în învăţământul preşcolar sau terapie educaţională complexă şi integrată (psihopedagogie specială pentru educatoare, învăţători, învăţători-educatori) – pentru educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar din învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor, având studiile finalizate în limba respectivă
  • disciplina de specialitate şi didactica acesteia – pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii medii

DEFINITIVAT 2022 – CALENDAR:

  • 16 septembrie – 14 octombrie 2021: înscrierea candidaților la unitățile de învățământ
  • 1-7 octombrie 2021: emiterea deciziilor de constituire a comisiilor de examen județene/Comisiei de examen a municipiului București
  • 15-29 octombrie 2021: transmiterea dosarelor de înscriere la inspectoratul școlar, verificarea și avizarea acestora, conform graficului elaborat și comunicat de fiecare inspectorat școlar; înștiințarea candidaților cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de înscriere
  • până la 3 iunie 2022: efectuarea inspecțiilor de specialitate
  • 6-17 iunie 2022: completarea dosarelor și validarea datelor de înscriere existente în aplicația informatică specifică
  • 20 iulie 2022: susținerea probei scrise
  • 27 iulie 2022: afișarea rezultatelor
  • 27-28 iulie 2022: înregistrarea contestațiilor
  • 28 iulie—3 august 2022: soluționarea contestațiilor
  • 4 august 2022: afișarea rezultatelor finale
  • 4-9 august 2022: transmiterea la Ministerul Educației a tabelelor nominale cu rezultatele candidaților promovați
  • 9-16 august 2022: validarea rezultatelor examenului prin ordin al ministrului educației

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Povești regale, talente de pretutindeni: Elevi din Botoșani, prezenți la Gala „Basmele Reginei Maria”, ediția a XX-a

Publicat

Publicitate

Joi, 19 iunie 2025, la ora 12, în grădina Palatului Elisabeta va avea loc, în prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia, ceremonia de premiere a concursului internațional de creație originală ‘Basmele Reginei Maria’, ajuns la ediția a XX-a. Concursul se află sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei și al ASR Principele Radu.

La ceremonie vor lua parte 50 de concurenți, alături de profesori și părinți, din București, Arad, Argeș, Brașov, Călărași, Bihor, Galați, Sibiu, Cluj, Gorj, Olt, Botoșani, Mehedinți, Dolj, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea și din țări precum Franța, Marea Britanie, Suedia, Letonia și Bulgaria.

Concursul internațional ‘Basmele Reginei Maria’ a avut prima ediție în anul 2006 și a fost creat la inițiativa Palatului Copiilor din Craiova și a Inspectoratului Școlar Județean Dolj, cu participarea Colegiului Național Frații Buzești și a Colegiului Național Carol I din municipiul Craiova.

Evenimentul va începe la ora 12.00 și va avea loc în grădina palatului.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbatul care a nenorocit pe viață un polițist din Suceava, în timpul unei percheziții, a fost arestat în Norvegia. Tribunalul Botoșani l-a condamnat la 12 ani și 8 luni de temniță

Publicat

Publicitate

Marți, în urma activităților operative comune realizate de către Poliția Română, prin Direcția de Investigații Criminale – Serviciul Urmăriri – I.G.P.R. și Serviciul de Investigații Criminale – Compartimentul Urmăriri – I.P.J. Suceava, și autoritățile norvegiene, prin accesarea canalelor de cooperare și în baza suportului informativ oferit, a fost depistat și arestat, pe teritoriul Norvegiei, un bărbat, de 37 de ani.

Acesta era urmărit național și internațional, având emis, de către Tribunalul Botoșani, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 12 ani și 8 luni pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor, ultraj și trafic de persoane.

La data de 5 decembrie 2017, în timpul efectuării unei percheziții la domiciliul său, pentru a se sustrage de la răspundere penală, bărbatul de 37 de ani a lovit cu o sabie în zona cranio-cerebrală și a brațului stâng, un polițist din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale – I.P.J. Suceava, care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, punându-i viața în pericol și determinându-i o infirmitate și pierderea capacității de muncă, precum și încadrarea în gradul II de invaliditate.

De asemenea, în perioada mai 2017, acesta a constrâns o persoană pentru a vinde pliculețe cu substanțe interzise, aceasta fiind sechestrată și aflată sub supravegherea unei alte persoane, într-un apartament din municipiul Iași.

Ulterior, având în vedere modificările legislative și faptul că persoana condamnată s-a sustras executării pedepsei, polițiștii au întocmit un nou dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de evadare, urmând a fi soluționat procedural prin unitatea de parchet competentă.

Pentru exploatarea informațiilor obținute în activitatea de căutare, urmărire și arestare a bărbatului, polițiștii Serviciului Urmăriri din cadrul Direcției de Investigații Criminale au declanșat o operațiune ENFAST în care au beneficiat de sprijinul unităților de urmăriri din Germania, Franța și Spania, iar pentru arestarea acestuia au cooperat direct cu structura de urmăriri din cadrul Poliției Districtului Oslo-Regatul Norvegiei.

Publicitate

În prezent, persoana urmărită se află în custodia autorităților judiciare norvegiene, urmând să fie supusă procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare emis pe numele său, și de predare către autoritățile judiciare române.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (361)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce  mai zic poeţii: Alexandru Sfârlea: „Ca să nu urmeze după duminică, ziua de luni s-a ascuns în locul gol lăsat de ziua de sâmbătă, ca o gaură neagră în plămâni”; Alexandru Sfârlea: „Am timpanele fisurate de la auzul ştirilor TV”; Alexandru Sfârlea: „Un căpeţel de smotocită sfoară este echivalentul situării tale  în lumea literară”; Marcel Vişa: „Poeţii iubesc doar băncile din  parcurile unde hrănesc porumbeii cu litere”; Marcel Vişa: „Poeţii nu poartă verighetă, cei care o au o ţin veşnic la amanet”; Vasile Igna: „Când moare un poet se face întuneric, dar silabele luminează inima unui astru vecin”;

Preotul Ciprian Florin Apetrei, în „Ziarul Lumina” din 11 martie 2020,  explică forma cifrei opt în care sunt făcuţi mucenicii în zona Moldovei: „…are un înţeles teologic şi ne arată influenţa monahală isihastă din mănăstirile moldave în viaţa credincioşilor din această zonă. Cifra 8 semnifică ziua a opta. În acest sens, în teologia Sfinţilor Părinţi, veşnicia creaţie9i transfigurate prin Hristos Domnul este redată de expresia „ziua a opta a creaţiei”. În opoziţie cu săptămâna de şapte zile, care măsoară timpul finit, ziua a opta arată modul existenţei mai presus de materie şi de timp” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), defineşte un nou început şio altă stare care nu va mai fi supusă schimbării, pentru că „ziua a opta” nu va sfârşi niciodată şi nici nu va fi măsurată cu perioade trecătoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecătoare, pieritoare, ci din relaţia de dragoste plenară, care se săvârşeşte neîncetat într-o transfigurare dinamică din slavă în slavă” (Christos Yannaras). Ziua a opta este caracterizată de desfiinţarea distanţei fizice dintre Dumnezeu şi om, înseamnă unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fără să atingă sau să forţeze libertatea fiecărei persoane”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, prezintă câteva tendinţe caracteristice literaturii de după 1989:

Publicitate
  1. „cărţile cu o problematică politică încep să aibă un caracter explicit, renunţându-se treptat la stilul aluziv în utilizarea căruia scriitorii români ajunseseră în timpul comunismului la o adevărată virtuozitate”;
  2. „literatura pe teme erotice ia forme agresive şi sfidătoare, devenind frecvent licenţioasă, în replică la puritanismul impus de cenzura comunistă. Această defulare se asociază cu tentaţia de a scrie o literatură comercială, care să se vândă repede şi să asigure câştiguri mari, în stil americănesc”;
  3. „în mod numai aparent paradoxal, în paralel cu literatura erotică lipsită de prejudecăţi, se afirmă rapid şi o literatură de inspiraţie religioasă. Explicaţia este aceeaşi. Şi religiozitatea fusese îndelung reprimată în timpul comunismului”;

 

Nicolae Georgescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, publică eseul „Actualitatea lui Maiorescu”. Reţin două aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. „Se spune (ziarele) că la cenaclul său din strada Mercur se citea (şi se comenta) „Luceafărul”, fără ca autorul să fie de faţă, după-amiaza sau seara. Momentul era înscris, oarecum, între evenimentele mondene ale Bucureştilor. Volumul de „Poesii” al lui Eminescu, foarte elegant, foarte scump, nu-i era dedicat publicului larg, tinerilor de pildă. „Managerul” său, Titu Maiorescu, l-a gândit pentru înalta societate, mai ales cea a doamnelor sau întreţinută de ele. În saloanele bucureştene, care înfloresc după ridicarea României la rangul de regat, se stabileşte notorietatea poetică a lui Eminescu”; 2. „Discutând atât de intens cu textul eminescian, Titu Maiorescu este, de fapt, întemeietorul eminescologiei ca ştiinţă, pentru că schimbările pe care le face el au motivaţie şi, mai ales, pentru că asta le permite editorilor de după el să schimbe, adică să şi-l apropie pe poet ca text. A merge din comparaţie în comparaţie, apoi cu manuscrisele, apoi cu primele tipărituri: asta înseamnă chiar eminescologie – şi se naşte din marea, imensa pasiune a Mentorului Junimii pentru poezie în sine.  Iată că, prin simplificarea textului, el transmite ceva saloanelor bucureştene întreţinute de doamne respectabile din înalta societate…”;

 

Ce mai zic poeţii: Felix Sima: „Umblă poezie tot cu capul spart / Umblă poezia ca un ameţit / Umblă poezia ca un hoţ de fete / Umblă poezia ca o fată mare / Umblă poezia căutând poeţi”; Gabriela Chiran: „…să dau pe gât / jumătatea plină a cuvântului / jumătatea plină a inimii /  jumătatea plină a frumuseţii / jumătatea plină a adevărului”; Ovidiu Genaru: „Frigul îi suflă prin oase ca vântul prin tuburi de orgă”; Octavian Doclin: „…astăzi când reciteşte / poemul sub cuvintele lui / vede cum zac putrezite / cuvintele la care a renunţat / chiar de la început”; Ioan Baba: „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul / Ce-i potcoveşte numai / Pe cei care nu  se potcovesc singuri / Întrebarea bizară este / Dacă poetul-potcovarul / Se potcoveşte pe sine sau nu”; Gela Enea: „…ne-am lipit buzele în ultimul sărut / cum se lipeşte pana unei păsări în sângele / de pe botul animalului de pradă”; Gela Enea: „…lupta cu sinele este un fel de prescură / câte puţin câte puţin / până te-nghiţi şi devii un dumicat frenetic de lut”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, scrie despre o temă care îmi place: „Din când în când e bine să ne amintim că literatura unui popor nu e formată doar din vârfuri, din scriitori excepţionali şi din capodoperele pe care ei le produc. Literatura ţării este formată şi din nivelele care se află dedesubtul vârfurilor. E vorba aşadar de un relief complex, în care, cum ar veni spus, fiecare pietricică îşi are locul ei. Spun aceasta deoarece de multe ori mi-am dat seama că prea suntem obsedaţi de cotele maxime şi că textele care nu se află la acest nivel cad deci într-un con de umbră la care nimeni nu se uită. Nimic mai fals! O literatură cuprinde şi autori de mâna a doua – sintagma nu are nimic peiorativ – care dovedesc hărnicie, cultură şi, ceea ce e mai important, respect pentru cuvântul scris. Literatură nu poate face acela care ia în zeflemea literatura, o desconsideră, o consideră ceva fără importanţă. Oricum ai fi, cu mai mult sau mai puţin talent, ai datoria să crezi în ceea ce faci”;

Gabriela Rusu-Păsărin, în „Ramuri” nr. 2 din 2020,  face o scurtă prezentare a maniheismului, decodând simbolistica mărţişorului: „În viziunea maniheistă, omul este privit ca un nesfârşit câmp de luptă al principiului dualităţii. Partea binelui este reprezentată de suflet, format din lumină, partea negativă este apanajul trupului, compus din pământ negru. Sufletul nu poate fi corupt, susţine această concepţie, el defineşte persoana.  Filozoful persan Mani propovăduia că, încă de la începuturile creaţiei, au coexistat două naturi opuse: întunericul şi lumina. Pacea şi liniştea erau apanajul luminii, pe când în întuneric existau constante frământări. În aceeaşi cheie de decodare trebuie înţeleasă şi simbolistica mărţişorului din spaţiul românesc: şnurul roşu simbolizează viaţa, speranţa, şnurul alb (sau negru), întunericul, moartea, forţa răului.  Din lupta contrariilor rezultă bucuria clipei, triumful vieţii, trecerea ireversibilă a vieţii care este atenuată ca trăire prin lumina clipei ce domină întunericul îndoielii, al tristeţii.”;

În „Orizont” nr. 2 din 2020, Cristian Pătrăşconiu propune ancheta „În ce raporturi vă aflaţi cu nostalgia?”. Reţin câteva răspunsuri: Liana Alexandru: „aveam un fel, pe care nu l-am desluşit nici până azi, de aşezare în spaţiile dragi când eram copil”; Ana Barton: „Duc tot ce am cu mine. Trecutul meu e în prezentul meu şi amândouă mă poartă către clipa ce va să vie”; Roxana Dumitrache: „când eram foarte mică, îmi imaginam că nostalgia e boala oamenilor mari. Ca durerea de oase sau certurile şoptite în limba germană ale bunicilor”; Alina Gherasim: „aş prefera un tip de nostalgie inversată, a întâmplării sau a locului către persoană, să simtă şi el abisul melancoliei. Sau un tip de nostalgie pentru un timp  viitor”; Episcopul Ignatie al Huşilor: „Fără a fi idealist, pot spune cu maximală certitudine că am o singură nostalgie: nostalgia unei libertăţi interioare profunde şi nesincopate”; Martin S. Martin: „Şi-i dăm dreptate lui Siddhartha Mukherjee: „amintirile fac trecutul mai viu, realitatea este cea care se descompune”; Monica Pillat: „nostalgia face prezent absentul şi atât timp cât ne e dor de „altceva” nu ne putem rătăci”; Ariana Rosser Macarie: „Pentru mine, e o hoaţă notorie. Vicleană, învăluitoare, măsluitoare, îi fură eului meu care trăieşte bunul lui vital cel mai preţios: clipa, timpul prezent, şi-mi dă la schimb un eu care îşi aminteşte. Îşi aminteşte ce? Trecutul, căruia cu cât mai mult îi curtez substanţa, cu atât atribui mai multă valoare unor crâmpeie preferate: amintiri-bărci rătăcitoare abandonate în ceaţa tăcută”; Ioan Stanomir: „Nostalgia este asemenea unei porţi: în spatele ei se află largul domeniu al visului”; Ioana Scoruş: „Nostalgia? Mi-ar fi uşor să vorbesc despre cum aş vrea să ningă mult, fabulos, interminabil, ca-ntr-un poem de Cărtărescu sau ca într-o nuvelă rusească şi zăpada să acopere totul, albă, strălucitoare şi caldă, pâlpâind în albastru când noaptea se aşează peste ea, să stau dindărătul ferestrei şi aburii respiraţiei să acopere  geamul pe care, cu degetul tremurat, să desenez o inimă. Ca în copilărie. Şi apoi să ningă iar”; Tatiana Ţîbuleac: „Chiar dacă vine din trecut, nostalgia mea trăieşte astăzi, ca o prietenă din copilărie care se mută cu mine ori de câte ori e nevoie, în altă ţară, în alt cartier, la alt balcon”;

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

O zonă din municipiul Botoșani a rămas fără apă. De vină ar fi o avarie

Publicat

Publicitate

Pentru remedierea unei avarii survenite pe conducta de alimentare cu apă din material PHD, cu diametrul de 110 mm, situată pe strada Ștefăniță Vodă nr. 12, din municipiul Botoșani, S.C. Nova Apaserv S.A. anunță  întreruperea furnizării apei potabile începând de astăzi, 18 iunie 2025, ora 19:00, până mâine, 19 iunie, ora 13:00.

În acest timp, vor fi afectați consumatorii de pe strada Ștefăniță Vodă și de pe străzile adiacente.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile, în cel mai scurt timp.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending