Connect with us

Eveniment

Deducerea din impozit pentru părinții care au copii la creșă, grădiniță sau școală: 100 de lei pe hârtie, 10 lei în realitate

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Părinții angajați, care au copii la școală, grădiniță sau creșă, adică minori până la 18 ani, au dreptul la o deducere suplimentară de 100 de lei lunar din impozitul pe venit.

De fapt, banii care rămân sunt mult mai puțin: 10 lei pe lună, conform explicațiilor unui secretar de stat. 

Această facilitate se acordă doar unuia dintre părinți, pentru fiecare copil.

Deducerea personală reprezintă suma cu care se reduce baza impozabilă la veniturile salariale. Este formată din:

  • deducerea personală de bază
  • deducerea personală suplimentară

Cum se acordă deducerea suplimentară

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară
  • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Deducerea personală suplimentară se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea la angajator a documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

Publicitate

Vezi Model declarație pe proprie răspundere 

În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele de mai sus, părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

Deducerea este de doar 10 lei de copil pe lună

Deducerea personală suplimentară pentru părinții care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora, este în valoare de 10 lei pe lună pentru fiecare copil înscris la o formă de învățământ: creșă, grădiniță, școală, explică secretarul de stat în Ministerul de Finanțe, Alin Chițu, la Europa FM:

„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună”, a explicat secretarul de stat.

„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună.

Unul dintre obiective a fost acesta ca să fie acordată deducere pentru copilul care se duce la școală, tocmai pentru a stimula într-o măsură ca acești copii să meargă în instituția de învățământ.

Cu privire la nivelul de 10 lei, că acum îmi imaginez că o s-o considere toată lumea că e la un nivel redus, așa cum vă ziceam, se aplică împreună cu celelalte deduceri.

În bugetul pe care l-am avut noi alocat de 25 miliarde de lei pe an, atât s-a putut acomoda în limita acestor bani”, explică secretarul de stat Alin Chițu, conform Edupedu.ro.

Citește și: Cum se acordă deducerea suplimentară pentru părinți cu copii la școală. Declarația pe proprie răspundere. DOCUMENT

Mulți părinți consideră că deducerea este mult prea mică pentru a mai face demersurile pentru a o obține.

Deducerea se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prevederile privind deducerea personală

Modificările privind deducerea personală suplimentară sunt prevăzute de OG 16/2022 și se aplică din 2023.

Articolul 77, Cod fiscal, modificat prin OG 16/2022:

„ART. 77

Deducere personală

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (2^1) – persoane salariate – n.r. – au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

(2) Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

(3) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de până la nivelul prevăzut la alin. (3) inclusiv, deducerile personale de bază se stabilesc potrivit următorului tabel:

Persoane aflate în întreținere: fără – 1 pers. – 2 pers. – 3 pers. – 4 și peste

Venit brut lunar / Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim

  • 1 – salariul minim – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 35,00% – 45,00%
  • salariul minim + 1 leu – salariul minim + 50 lei – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 34,50% – 44,50%
  • salariul minim + 51 lei – salariul minim + 100 lei – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 34,00% – 44,00%
  • salariul minim + 101 lei – salariul minim + 150 lei – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 33,50% – 43,50%
  • salariul minim + 151 lei – salariul minim + 200 lei – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 33,00% – 43,00%
  • salariul minim + 201 lei – salariul minim + 250 lei – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 32,50% – 42,50%
  • salariul minim + 251 lei – salariul minim + 300 lei – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 32,00% – 42,00%
  • salariul minim + 301 lei – salariul minim + 350 lei – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 31,50% – 41,50%
  • salariul minim + 351 lei – salariul minim + 400 lei – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 31,00% – 41,00%
  • salariul minim + 401 lei – salariul minim + 450 lei – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 30,50% – 40,50%
  • salariul minim + 451 lei – salariul minim + 500 lei – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 40,00%
  • salariul minim + 501 lei – salariul minim + 550 lei – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 39,50%
  • salariul minim + 551 lei – salariul minim + 600 lei – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 39,00%
  • salariul minim + 601 lei – salariul minim + 650 lei – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 38,50%
  • salariul minim + 651 lei – salariul minim + 700 lei – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 38,00%
  • salariul minim + 701 lei – salariul minim + 750 lei – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 37,50%
  • salariul minim + 751 lei – salariul minim + 800 lei – 12,00% – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 37,00%
  • salariul minim + 801 lei – salariul minim + 850 lei – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 36,50%
  • salariul minim + 851 lei – salariul minim + 900 lei – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 36,00%
  • salariul minim + 901 lei – salariul minim + 950 lei – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 35,50%
  • salariul minim + 951 lei – salariul minim + 1.000 lei – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 35,00%
  • salariul minim +1001 lei – salariul minim + 1.050 lei – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 34,50%
  • salariul minim + 1.051 lei – salariul minim + 1.100 lei – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 34,00%
  • salariul minim + 1.101 lei – salariul minim + 1.150 lei – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 33,50%
  • salariul minim + 1.151 lei – salariul minim + 1.200 lei – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 33,00%
  • salariul minim + 1.201 lei – salariul minim + 1.250 lei – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 32,50%
  • salariul minim + 1.251 lei – salariul minim + 1.300 lei – 7,00% – 12.00% – 17,00% – 22,00% – 32,00%
  • salariul minim + 1.301 lei – salariul minim + 1.350 lei – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 31,50%
  • salariul minim + 1.351 lei – salariul minim + 1.400 lei – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 31,00%
  • salariul minim + 1.401 lei – salariul minim + 1.450 lei – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 30,50%
  • salariul minim + 1.451 lei – salariul minim + 1.500 lei – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 30,00%
  • salariul minim + 1.501 lei – salariul minim + 1.550 lei – 4,50% – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 29,50%
  • salariul minim + 1.551 lei – salariul minim + 1.600 lei – 4,00% – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 29,00%
  • salariul minim + 1.601 lei – salariul minim + 1.650 lei – 3,50% – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 28,50%
  • salariul minim + 1.651 lei – salariul minim + 1.700 lei – 3,00% – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 28,00%
  • salariul minim + 1.701 lei – salariul minim + 1.750 lei – 2,50% – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 27,50%
  • salariul minim + 1.751 lei – salariul minim + 1.800 lei – 2,00% – 7.00% – 12,00% – 17,00% – 27,00%
  • salariul minim + 1.801 lei – salariul minim + 1.850 lei – 1,50% – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 26,50%
  • salariul minim + 1.851 lei – salariul minim + 1.900 lei – 1,00% – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 26,00%
  • salariul minim + 1.901 lei – salariul minim + 1.950 lei – 0,50% – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 25,50%
  • salariul minim + 1.951 lei – salariul minim + 2.000 lei – 0,00% – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 25,00%

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prevăzut la alin. (3), (venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – n.r.), nu se acordă deducerea personală de bază.

  • (5) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  • (6) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
  • (7) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
  • (8) Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
  • (9) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane.

(10) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • a) 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la alin. (3);
  • b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într – o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

(11) Prin părinte, în sensul alin. (10) lit. b), se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într – o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

(13) În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele prevăzute la alin. (12), părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

(14) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

sursă: OG 16/2022

sursă Model de declarație pe propria răspundere: grup Facebook Grupul personalului auxiliar

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului

Publicat

acum 2 ore

joi, 06.11.2025

de

Publicitate

Sfântul Ierarh Pavel, marele mărturisitor al lui Hristos Iisus, s-a născut în Tesalonic şi a fost notar şi scriitor al Sfântului Alexandru, patriarhul Constantinopolului. De asemenea, a fost şi diacon al Marii Biserici, trăind pe vremea lui Constanţiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare. Creştinii l-au pus pe Pavel patriarh în Constantinopol după trecerea la Domnul a arhiepiscopului Alexandru. A păstorit Biserica lui Hristos cu multă râvnă, în pace şi în buna-rânduială a dreptei credinţe.

Întorcându-se împăratul arian Constanţiu din Antiohia, l-a scos din scaun pe Sfântul Ierarh Pavel şi l-a pus în locul său pe arianul Eusebiu al Nicomidiei. Deci, plecând sfântul la Roma, s-a întâlnit acolo cu marele Atanasie, care era şi el scos din scaun de acelaşi împărat, şi cu încă alţi doi episcopi din Răsărit. Constant, fratele lui Constanţiu, care era împărat în Apus, precum şi papa Iuliu al Romei au trimis scrisori lui Constanţiu în care cereau reabilitarea celor doi iluştri ierarhi. În urma scrisorilor, atât Pavel, cât şi Atanasie şi-au recăpătat scaunele lor.

Însă, după o vreme, au fost din nou alungaţi, din cauza uneltirilor ereticilor. Atunci, Constant a scris o scrisoare fratelui său, prin care îl ameninţa cu război dacă nu-i va reaşeza pe cei doi ierarhi în treapta de arhiepiscopi ai cetăţilor din care fuseseră alungaţi. Pentru scurt timp Sfântul Ierarh Pavel şi-a recăpătat scaunul său, însă a fost surghiunit în Armenia, la Cucuz, împăratul aducând de data aceasta în locul său pe ereticul Macedonie. Acest lucru i-a revoltat pe creştinii drept- măritori.

Sfântul Pavel, ajungând în Armenia, a fost încuiat chiar în casa în care locuia, fiind părăsit cu totul, nedându-i-se nici mâncare şi nici apă. Deci, după şase zile, arienii văzând că este încă în viaţă l-au sugrumat cu însuşi omoforul său. Şi aşa şi-a dat Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul sufletul în mâinile Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

Cele două surori dispărute din Botoșani au fost găsite în municipiul Iași

Publicat

acum 10 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.

„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.

Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.

Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.

Citeste mai mult

Actualitate

Rabla Auto 2025: Persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Valoarea ecotichetelor

Publicat

acum 11 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Rabla Auto 2025: persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Este vorba despre o nouă sesiune, organizată prin redistribuirea fondurilor neconsumate pentru mașini electrice.

Înscrierile se pot face până în 15 decembrie sau până la epuizarea fondurilor. Pot fi obținute ecotichete pentru mașini cu motoare termice, hibride, dar și electrice.

„Reamintim că începând de mâine, 6 noiembrie 2025, ora 10:00, și până la 15 decembrie 2025, ora 23:59 (sau până la epuizarea fondurilor disponibile), persoanele fizice se pot înscrie în aplicația informatică în cadrul Programului Rabla Auto 2025”, a anunțat miercuri Administrația Fondului pentru Mediu.

În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice.

De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.

Rabla Auto 2025: buget și valoarea ecotichetelor

Publicitate

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei.

Fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice:

  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid
  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Citeste mai mult

Eveniment

Lovitură pentru afacerea păcănelelor: Tinerii sub 21 de ani, excluși din sălile de jocuri

Publicat

acum 11 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Lege anti-păcănele: Tinerii cu vârsta sub 21 de ani vor avea interdicţie să participe la jocuri de noroc, iar în mediul online va fi interzisă difuzarea reclamelor la această industrie, în intervalul orar 06:00 – 24:00, informează alba24.ro. 

Interdicțiile sunt cuprinse în două proiecte de lege depuse de parlamentarele Raluca Turcan (PNL) şi Diana Stoica (USR), transmite Digi24.

„Ştim deja că păcănelele distrug vieţi şi distrug familii. Cel mai recent studiu realizat în România ne arată încă o dată magnitudinea dramei naţionale pe care o trăim – 1 din 4 adolescenţi a jucat la aceste aparate ale morţii înainte de vârsta majoratului, iar debutul în jocurile de noroc are loc foarte devreme, înainte de vârsta de 14 ani.

Ştiinţa a demonstrat că până în jurul vârstei de 21 de ani creierul copiilor nu este încă dezvoltat, în special zona responsabilă de controlul impulsurilor şi luarea deciziilor. Iar dependenţa te face să îţi pierzi controlul şi raţiunea.

Asta înseamnă că ei sunt şi mai vulnerabili decât adulţii în faţa acestei dependenţe. Şi asta ne obligă pe noi, ca legiuitori, să luăm toate măsurile necesare pentru a-i proteja”, a precizat deputata USR Diana Stoica, la Parlament, potrivit Digi24.

De asemenea, deputata liberală Raluca Turcan a menţionat că majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani reprezintă o „schimbare simplă, dar cu efecte profunde”.

Publicitate

„În intervalul 18 – 21 de ani, tinerii sunt la începutul vieţii adulte, abia încep studiile universitare, intră pe piaţa muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilităţi şi decizii financiare proprii.

n faţa mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, aceşti tineri devin o ţintă uşoară.

Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoţional şi financiar.

Ţări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie şi a debutului dependenţelor de jocuri de noroc”, a afirmat Turcan.

Ea a mai spus că al doilea proiect de lege „reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generaţiei actuale”.

„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 06:00 şi 24:00, adică exact în intervalul în care copiii şi tinerii sunt activi pe reţele sociale şi platforme digitale.

În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor şi personalităţilor publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.

De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacţionează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet.

În momentul în care o figură populară recomandă sau «normalizează» pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil.

Legea extinde, astfel, actuala interdicţie existentă doar în spaţiul audiovizual, valabilă până la ora 23:00, şi o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenţi: în mediul online”, a adăugat Turcan.

Proiectul introduce şi obligaţia operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afişa mesaje clare de avertizare, în mediul digital şi fizic, privind riscurile dependenţei, inspirate după modelele din domeniul tutunului şi alcoolului.

Cele două proiecte modifică în acest sens Ordonanţa de urgenţă 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Lege anti-păcănele: Care este problema cu jocurile de noroc

Jocurile de noroc reprezintă o problemă tot mai serioasă în rândul tinerilor, mai ales în contextul în care accesul la platformele online este extrem de facil. De la pariuri sportive până la jocuri de tip cazinou, tentația câștigurilor rapide devine tot mai puternică, iar efectele asupra tinerilor pot fi profunde și de durată.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că jocurile de noroc creează dependență. Tinerii, aflați într-o etapă a vieții în care caută experiențe noi și trăiri intense, pot fi ușor atrași de senzația de adrenalină pe care o oferă riscul. Ceea ce începe ca o simplă distracție sau curiozitate se poate transforma rapid într-un comportament compulsiv, în care dorința de a câștiga depășește orice limită rațională.

Efectele nu se opresc la nivel psihologic. Dependența de jocuri de noroc poate avea consecințe financiare grave – tinerii ajung să cheltuiască bani destinați studiilor, întreținerii sau chiar resurselor familiei. De aici, se nasc tensiuni, minciuni și conflicte cu cei apropiați. În multe cazuri, pierderile materiale duc la sentimente de vinovăție, rușine și chiar depresie.

Pe termen lung, jocurile de noroc pot afecta și dezvoltarea personală și profesională. Un tânăr prins în capcana dependenței își pierde concentrarea, motivația și interesul pentru școală sau carieră. În loc să investească în educație sau activități care aduc beneficii reale, el caută iluzia unui câștig rapid, care se dovedește aproape întotdeauna pierzător.

De asemenea, expunerea constantă la reclame agresive și influența mediului online amplifică riscul. Platformele de jocuri de noroc sunt concepute să fie atractive, oferind bonusuri și „recompense” false, care dau impresia că succesul este la un pas distanță. În realitate, sistemul este gândit astfel încât „casa” să câștige întotdeauna.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending