Connect with us
Publicitate

Eveniment

Deducerea din impozit pentru părinții care au copii la creșă, grădiniță sau școală: 100 de lei pe hârtie, 10 lei în realitate

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Părinții angajați, care au copii la școală, grădiniță sau creșă, adică minori până la 18 ani, au dreptul la o deducere suplimentară de 100 de lei lunar din impozitul pe venit.

De fapt, banii care rămân sunt mult mai puțin: 10 lei pe lună, conform explicațiilor unui secretar de stat. 

Această facilitate se acordă doar unuia dintre părinți, pentru fiecare copil.

Publicitate

Deducerea personală reprezintă suma cu care se reduce baza impozabilă la veniturile salariale. Este formată din:

  • deducerea personală de bază
  • deducerea personală suplimentară

Cum se acordă deducerea suplimentară

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară
  • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Deducerea personală suplimentară se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea la angajator a documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

Publicitate

Vezi Model declarație pe proprie răspundere 

În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele de mai sus, părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

Deducerea este de doar 10 lei de copil pe lună

Deducerea personală suplimentară pentru părinții care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora, este în valoare de 10 lei pe lună pentru fiecare copil înscris la o formă de învățământ: creșă, grădiniță, școală, explică secretarul de stat în Ministerul de Finanțe, Alin Chițu, la Europa FM:

Publicitate

„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună”, a explicat secretarul de stat.

„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună.

Unul dintre obiective a fost acesta ca să fie acordată deducere pentru copilul care se duce la școală, tocmai pentru a stimula într-o măsură ca acești copii să meargă în instituția de învățământ.

Cu privire la nivelul de 10 lei, că acum îmi imaginez că o s-o considere toată lumea că e la un nivel redus, așa cum vă ziceam, se aplică împreună cu celelalte deduceri.

În bugetul pe care l-am avut noi alocat de 25 miliarde de lei pe an, atât s-a putut acomoda în limita acestor bani”, explică secretarul de stat Alin Chițu, conform Edupedu.ro.

Citește și: Cum se acordă deducerea suplimentară pentru părinți cu copii la școală. Declarația pe proprie răspundere. DOCUMENT

Mulți părinți consideră că deducerea este mult prea mică pentru a mai face demersurile pentru a o obține.

Deducerea se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prevederile privind deducerea personală

Modificările privind deducerea personală suplimentară sunt prevăzute de OG 16/2022 și se aplică din 2023.

Articolul 77, Cod fiscal, modificat prin OG 16/2022:

„ART. 77

Deducere personală

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (2^1) – persoane salariate – n.r. – au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

(2) Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

(3) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de până la nivelul prevăzut la alin. (3) inclusiv, deducerile personale de bază se stabilesc potrivit următorului tabel:

Persoane aflate în întreținere: fără – 1 pers. – 2 pers. – 3 pers. – 4 și peste

Venit brut lunar / Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim

  • 1 – salariul minim – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 35,00% – 45,00%
  • salariul minim + 1 leu – salariul minim + 50 lei – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 34,50% – 44,50%
  • salariul minim + 51 lei – salariul minim + 100 lei – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 34,00% – 44,00%
  • salariul minim + 101 lei – salariul minim + 150 lei – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 33,50% – 43,50%
  • salariul minim + 151 lei – salariul minim + 200 lei – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 33,00% – 43,00%
  • salariul minim + 201 lei – salariul minim + 250 lei – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 32,50% – 42,50%
  • salariul minim + 251 lei – salariul minim + 300 lei – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 32,00% – 42,00%
  • salariul minim + 301 lei – salariul minim + 350 lei – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 31,50% – 41,50%
  • salariul minim + 351 lei – salariul minim + 400 lei – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 31,00% – 41,00%
  • salariul minim + 401 lei – salariul minim + 450 lei – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 30,50% – 40,50%
  • salariul minim + 451 lei – salariul minim + 500 lei – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 40,00%
  • salariul minim + 501 lei – salariul minim + 550 lei – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 39,50%
  • salariul minim + 551 lei – salariul minim + 600 lei – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 39,00%
  • salariul minim + 601 lei – salariul minim + 650 lei – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 38,50%
  • salariul minim + 651 lei – salariul minim + 700 lei – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 38,00%
  • salariul minim + 701 lei – salariul minim + 750 lei – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 37,50%
  • salariul minim + 751 lei – salariul minim + 800 lei – 12,00% – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 37,00%
  • salariul minim + 801 lei – salariul minim + 850 lei – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 36,50%
  • salariul minim + 851 lei – salariul minim + 900 lei – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 36,00%
  • salariul minim + 901 lei – salariul minim + 950 lei – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 35,50%
  • salariul minim + 951 lei – salariul minim + 1.000 lei – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 35,00%
  • salariul minim +1001 lei – salariul minim + 1.050 lei – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 34,50%
  • salariul minim + 1.051 lei – salariul minim + 1.100 lei – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 34,00%
  • salariul minim + 1.101 lei – salariul minim + 1.150 lei – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 33,50%
  • salariul minim + 1.151 lei – salariul minim + 1.200 lei – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 33,00%
  • salariul minim + 1.201 lei – salariul minim + 1.250 lei – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 32,50%
  • salariul minim + 1.251 lei – salariul minim + 1.300 lei – 7,00% – 12.00% – 17,00% – 22,00% – 32,00%
  • salariul minim + 1.301 lei – salariul minim + 1.350 lei – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 31,50%
  • salariul minim + 1.351 lei – salariul minim + 1.400 lei – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 31,00%
  • salariul minim + 1.401 lei – salariul minim + 1.450 lei – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 30,50%
  • salariul minim + 1.451 lei – salariul minim + 1.500 lei – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 30,00%
  • salariul minim + 1.501 lei – salariul minim + 1.550 lei – 4,50% – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 29,50%
  • salariul minim + 1.551 lei – salariul minim + 1.600 lei – 4,00% – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 29,00%
  • salariul minim + 1.601 lei – salariul minim + 1.650 lei – 3,50% – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 28,50%
  • salariul minim + 1.651 lei – salariul minim + 1.700 lei – 3,00% – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 28,00%
  • salariul minim + 1.701 lei – salariul minim + 1.750 lei – 2,50% – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 27,50%
  • salariul minim + 1.751 lei – salariul minim + 1.800 lei – 2,00% – 7.00% – 12,00% – 17,00% – 27,00%
  • salariul minim + 1.801 lei – salariul minim + 1.850 lei – 1,50% – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 26,50%
  • salariul minim + 1.851 lei – salariul minim + 1.900 lei – 1,00% – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 26,00%
  • salariul minim + 1.901 lei – salariul minim + 1.950 lei – 0,50% – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 25,50%
  • salariul minim + 1.951 lei – salariul minim + 2.000 lei – 0,00% – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 25,00%

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prevăzut la alin. (3), (venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – n.r.), nu se acordă deducerea personală de bază.

  • (5) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  • (6) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
  • (7) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
  • (8) Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
  • (9) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane.

(10) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • a) 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la alin. (3);
  • b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într – o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

(11) Prin părinte, în sensul alin. (10) lit. b), se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într – o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

(13) În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele prevăzute la alin. (12), părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

(14) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

sursă: OG 16/2022

sursă Model de declarație pe propria răspundere: grup Facebook Grupul personalului auxiliar

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Firmele de transport din Botoșani, trecute prin filtrul legislației de inspectorii ITM. Aproape toți au fost găsiți în neregulă

Publicat

acum 28 de minute

miercuri, 27.11.2024

de

Publicitate

ITM a desfășurat Campania privind verificarea modului în care se respectă legislația în domeniul relațiilor de muncă în transportul rutier, în perioada 14.11 – 22.11.2024.

 

Motivarea campaniei

Publicitate

In cadrul acestei campanii s-a urmărit verificarea angajatorilor care desfășoară activitate în domeniul transportului rutier, în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, în special a celor privind timpul de muncă și de odihnă al conducătorilor auto, a legislației si a directivelor europene ce vizează detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii transnaționale, transpuse în legislația națională.

Scopul acestei campanii a fost de a informa și determina respectarea actelor normative incidente, în contextul controalelor rutiere efectuate cu lucrători din cadrul ISCTR, a controalelor efectuate la depozitele vamale sau logistice ale retailerilorr sau la sediul/punctul de lucru declarat al operatorilor de transport rutier. S-a urmărit cu precădere modul în care angajatorii respectă prevederile legale cu privire la:

  • munca prestată de conducătorii auto în baza contractului individual de muncă cu normă întreagă și/sau cu timp parțial;
  • organizarea timpului de muncă și de odihnă a conducătorilor auto (perioade de conducere, pauzele și perioadele de odihnă, etc.);
  • organizarea evidenței timpului de muncă și de odihnă a conducătorilor auto în conformitate cu prevederile legale speciale;
  • repausul săptămânal și sărbătorile legale;
  • munca suplimentară;
  • munca de noapte;
  • întocmirea evidenței orelor de muncă prestate de fiecare conducător auto;
  • regulamentul intern/contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate;
  • acordarea drepturilor salariale și/sau a venitului asimilat salariului, a indemnizației primită de conducătorii auto pe perioada delegării și/sau detașării în altă localitate în țară și/sau străinătate, precum și plata acestora pentru munca prestată;
  • acordarea concediului de odihnă.

 

Publicitate

Obiectivele campaniei

 

  • Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă;
  • Diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea de către angajatorii care desfășoară activitate în domeniul transportului rutier, a prevederilor legale privind timpul de muncă de odihnă;
  • Eliminarea tuturor neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate și aplicarea sancțiunilor contravenționale corespunzătoare.

 

Publicitate

Grupul–țintă al acestei campanii a fost:

  • angajatorii care desfășoară activități economice principale sau secundare de transport rutier de marfă și de persoane, având cod CAEN 4941 și cod CAEN 4931, pe teritoriul României.

 

 

În cadrul acestei campanii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a efectuat 19 controale în domeniul relațiilor de muncă. S-au dispus 12 măsuri pentru remedierea neconformităților constatate.

Cele mai frecvente deficiențe constatate au fost:

  • lipsa evidenței orelor de muncă prestate de către salariați, cu menționarea orei de început și de sfârșit a programului de lucru,
  • lipsa semnăturii de primire a unui exemplar, anterior începerii activității, al contractului individual de muncă de către salariați,
  • lipsa copiei contractului individual de muncă la locul de desfășurare a activității de către angajat,
  • lipsa elementelor obligatorii, din cuprinsul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, referitoare la repartizarea programului de lucru și a condițiilor în care se poate modifica acesta.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Cum vrea echipa lui Iftime să recâștige voturile pierdute de PNL la prezidențiale: „Vreau hipnoză/ Să mergem pe montaje foarte agresive, schimbări de culori/ Orice vreți cu temă populistă”

Publicat

acum o oră

miercuri, 27.11.2024

de

Publicitate

PSD Botoșani a intrat în posesia mai multor mesaje transmise pe WhatsApp între membrii echipei de campanie a PNL Botoșani, în care sunt descrise în detaliu tehnicile pe care aceștia vor să le folosească în următoarele zile pentru a recupera ceva din voturile pierdute de PNL la alegerile prezidențiale, la care candidatul liberal Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul cinci la nivelul județului Botoșani, cu doar 12,8% din voturi.

Din celebra echipă de „consilieri a lui Iftime” face parte o anume Gabriela Sîia Cenușă, fostă asistentă a ministrului de Interne Marcel Vela, care în pandemie dădea celebrele ordonanțe militare prin care interzicea românilor să meargă la Biserică. De altfel, pentru contribuția sa deosebită din timpul pandemiei, Sîia Cenușă a fost decorată și de președintele Iohannis cu Medalia Națională „Pentru Merit” clasa a III-a, iscând la vreme respectivă o întreagă revoltă pe rețelele de socializare.

Acum Cenușă Sîia le dă dispoziții candidaților PNL ce să facă pentru a mai recupera ceva din voturile pierdute: „Dimineața – mesaj filmat în studio – model reel – maxim un paragraf de text. Prânz – poză cu mesaj naționalist, familie, frumusețea județului, potențialul, orice vreți cu temă populistă. Un paragraf, atât! Poze cu Valeriu Iftime”.

Publicitate

Așadar, tot ce ne-a arătat PNL în această campanie ca fiind mesaje autentice izvorâte din crezul „Echipei lui Iftime, pentru Parlament” se dovedește a fi doar o regie de calitate proastă, care mizează pe „hipnotizarea” botoșănenilor cu tot felul de mesaje „populiste” și cu „montaje agresive” .

„Seara – mesaj filmat în studio – maxim un paragraf de text. Rugămintea este să mergem pe montaje foarte agresive, schimbări de culori, habar nu am, vreau hipnoză. Să trecem repede de la una la alta… aici vă rog să vă concentrați”, mai spune Cenușă candidaților PNL Botoșani pentru Parlament.

 

Publicitate

CMF11240017

 

 

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 27.11.2024

de

Publicitate

Sfntul Mare Mucenic Iacob a fost dregător la curtea regelui perşilor, Isdegherd I (399-420). Creştin de la strămoşi, de neam cinstit şi luminat, el îşi luase soţie creştină şi vieţuia în bogăţie şi în cinste, fiind foarte preţuit de regele perşilor, care l-a rânduit mai-marele palatelor sale.

Toate acestea erau şi o mare primejdie pentru sufletul său şi a avut prilejul să vadă singur cât de uşor poate cădea în păcat cel ce se lipeşte prea mult de comorile pământeşti. Astfel, înşelându-se cu toate aceste binefaceri şi cinstiri, când regele a deschis război contra creştinilor, Iacob a căzut de la credinţa în Hristos şi a adus jertfe idolilor, închinându-se lor împreună cu regele.

Aflând de această lepădare, mama şi soţia lui Iacob s-au îndepărtat de el, arătându-i, prin scrisori, păcatul greu pe care-l săvârşise, pentru că a ales mai mult dragostea regelui, decât dragostea lui Hristos şi, pentru o slavă trecătoare, a ales osânda ruşinii veşnice. Pentru aceste cuvinte, umilindu-se cu sufletul, Iacob s-a depărtat de cinstirea idolilor şi îşi plângea păcatul. Deci, murind regele Isdegherd, a luat regatul fiul său, Bahram al V-lea (420-438). Iar Iacob, venind înaintea acestuia, a mărturisit credinţa în Hristos. Atunci regele, mâniindu-se pe el, a poruncit să i se taie fiecare încheietură a trupului, una câte una. Deci, i s-au tăiat toate încheieturile trupului său, ale mâinilor şi ale picioarelor, până i-a mai rămas numai capul şi trunchiul, iar, la urmă, i-au tăiat şi capul.

Publicitate

Şi aşa a luat fericitul cununa nestricăcioasă a nevoinţei pentru Hristos, la 27 noiembrie, în anul 421, pătimind în cetatea Gundişapur din Persia (azi Dezful, în Iran).

 

O parte din moaştele sale se află în ţara noastră, la Mănăstirea Dragomirna, iar alte părţi în Muntele Athos, Cipru şi Rusia.

Publicitate

 

Pentru rugăciunile mult pătimitorului Tău Mucenic Iacob Persul, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

(P) PSD Botoșani: Trei oferte pentru Autostrada de care se va lega Drumul Expres Botoșani – Suceava

Publicat

acum 14 ore

marți, 26.11.2024

de

Publicitate

Trei oferte au fost depuse pentru construirea lotului Roșcani – Suceava din Autostrada Moldova.

Pentru construirea celor 29 de kilometri s-au înscris în competiție aceiași ofertanți ca la primul lot, Pașcani – Roșcani: asocierea UBM – Tehnostrade – SA&PE, asocierea Danlin XXL – Intertranscom Impex și constructorul italian Webuild SPA.

„Construirea Autostrăzii A7 este cel mai important proiect de mare infrastructură pentru Moldova și județul Botoșani. PSD este singurul partid care a avut determinarea de a scoate Moldova din izolare și care a dezvoltat cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră: Autostrada A7 și Autostrada A8. Alături de ministrul Transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, de colegii parlamentari social-democrați, de echipele din administrația județeană și de reprezentanții societății civile, am făcut toate demersurile necesare pentru ca Autostrada Moldovei să devină cât mai repede realitate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate

Firma care va câștiga licitația va avea la dispoziție 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuția lucrării. Contractul prevede construcția a trei noduri rutiere, printre care cel de la Roșcani, care va asigura descărcarea în DJ208C, Joldești – Vorona – Botoșani. Se va mai realiza un nod rutier la Dumbrăveni, intersecția cu DJ208B, Verești – Dumbrăveni, și unul care să asigure conexiunea cu Aeroportul Internațional Suceava și cu DN29, Botoșani – Suceava. De asemenea, se va construi un drum de legătură de 5,2 kilometri, între DN29 și Aeroportul Internațional Suceava. Tot în acest lot se va descărca și Drumul Expres Botoșani – Suceava, nodul urmând a fi realizat între Dumbrăveni și Salcea.

Președintele PSD Botoșani a subliniat că social-democrații vor fi garanții finalizării proiectelor de mare infrastructură, inclusiv a Drumului Expres Botoșani – Suceava, dacă vor fi în viitoarea guvernare. „Este pentru prima dată când o guvernare pune Moldova pe primul plan. PSD a demonstrat că este singurul partid care a dezvoltat infrastructura rutieră din Moldova. Aceasta este soluția pentru dezvoltarea Moldovei și pentru ca tinerii noștri să nu mai plece la muncă în străinătate! Pentru siguranța continuării acestor proiecte care vor atrage investiții importante în județul nostru, pe 1 decembrie votați PSD la alegerile parlamentare, poziția 3 pe buletinul de vot”, a conchis Doina Federovici.

CMF11240017

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending