Connect with us

Eveniment

Deducerea din impozit pentru părinții care au copii la creșă, grădiniță sau școală: 100 de lei pe hârtie, 10 lei în realitate

Publicat

Publicitate

Părinții angajați, care au copii la școală, grădiniță sau creșă, adică minori până la 18 ani, au dreptul la o deducere suplimentară de 100 de lei lunar din impozitul pe venit.

De fapt, banii care rămân sunt mult mai puțin: 10 lei pe lună, conform explicațiilor unui secretar de stat. 

Această facilitate se acordă doar unuia dintre părinți, pentru fiecare copil.

Deducerea personală reprezintă suma cu care se reduce baza impozabilă la veniturile salariale. Este formată din:

  • deducerea personală de bază
  • deducerea personală suplimentară

Cum se acordă deducerea suplimentară

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară
  • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Deducerea personală suplimentară se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea la angajator a documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

Publicitate

Vezi Model declarație pe proprie răspundere 

În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele de mai sus, părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

Deducerea este de doar 10 lei de copil pe lună

Deducerea personală suplimentară pentru părinții care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora, este în valoare de 10 lei pe lună pentru fiecare copil înscris la o formă de învățământ: creșă, grădiniță, școală, explică secretarul de stat în Ministerul de Finanțe, Alin Chițu, la Europa FM:

„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună”, a explicat secretarul de stat.

„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună.

Unul dintre obiective a fost acesta ca să fie acordată deducere pentru copilul care se duce la școală, tocmai pentru a stimula într-o măsură ca acești copii să meargă în instituția de învățământ.

Cu privire la nivelul de 10 lei, că acum îmi imaginez că o s-o considere toată lumea că e la un nivel redus, așa cum vă ziceam, se aplică împreună cu celelalte deduceri.

În bugetul pe care l-am avut noi alocat de 25 miliarde de lei pe an, atât s-a putut acomoda în limita acestor bani”, explică secretarul de stat Alin Chițu, conform Edupedu.ro.

Citește și: Cum se acordă deducerea suplimentară pentru părinți cu copii la școală. Declarația pe proprie răspundere. DOCUMENT

Mulți părinți consideră că deducerea este mult prea mică pentru a mai face demersurile pentru a o obține.

Deducerea se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prevederile privind deducerea personală

Modificările privind deducerea personală suplimentară sunt prevăzute de OG 16/2022 și se aplică din 2023.

Articolul 77, Cod fiscal, modificat prin OG 16/2022:

„ART. 77

Deducere personală

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (2^1) – persoane salariate – n.r. – au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

(2) Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

(3) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de până la nivelul prevăzut la alin. (3) inclusiv, deducerile personale de bază se stabilesc potrivit următorului tabel:

Persoane aflate în întreținere: fără – 1 pers. – 2 pers. – 3 pers. – 4 și peste

Venit brut lunar / Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim

  • 1 – salariul minim – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 35,00% – 45,00%
  • salariul minim + 1 leu – salariul minim + 50 lei – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 34,50% – 44,50%
  • salariul minim + 51 lei – salariul minim + 100 lei – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 34,00% – 44,00%
  • salariul minim + 101 lei – salariul minim + 150 lei – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 33,50% – 43,50%
  • salariul minim + 151 lei – salariul minim + 200 lei – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 33,00% – 43,00%
  • salariul minim + 201 lei – salariul minim + 250 lei – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 32,50% – 42,50%
  • salariul minim + 251 lei – salariul minim + 300 lei – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 32,00% – 42,00%
  • salariul minim + 301 lei – salariul minim + 350 lei – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 31,50% – 41,50%
  • salariul minim + 351 lei – salariul minim + 400 lei – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 31,00% – 41,00%
  • salariul minim + 401 lei – salariul minim + 450 lei – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 30,50% – 40,50%
  • salariul minim + 451 lei – salariul minim + 500 lei – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 40,00%
  • salariul minim + 501 lei – salariul minim + 550 lei – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 39,50%
  • salariul minim + 551 lei – salariul minim + 600 lei – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 39,00%
  • salariul minim + 601 lei – salariul minim + 650 lei – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 38,50%
  • salariul minim + 651 lei – salariul minim + 700 lei – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 38,00%
  • salariul minim + 701 lei – salariul minim + 750 lei – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 37,50%
  • salariul minim + 751 lei – salariul minim + 800 lei – 12,00% – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 37,00%
  • salariul minim + 801 lei – salariul minim + 850 lei – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 36,50%
  • salariul minim + 851 lei – salariul minim + 900 lei – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 36,00%
  • salariul minim + 901 lei – salariul minim + 950 lei – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 35,50%
  • salariul minim + 951 lei – salariul minim + 1.000 lei – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 35,00%
  • salariul minim +1001 lei – salariul minim + 1.050 lei – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 34,50%
  • salariul minim + 1.051 lei – salariul minim + 1.100 lei – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 34,00%
  • salariul minim + 1.101 lei – salariul minim + 1.150 lei – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 33,50%
  • salariul minim + 1.151 lei – salariul minim + 1.200 lei – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 33,00%
  • salariul minim + 1.201 lei – salariul minim + 1.250 lei – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 32,50%
  • salariul minim + 1.251 lei – salariul minim + 1.300 lei – 7,00% – 12.00% – 17,00% – 22,00% – 32,00%
  • salariul minim + 1.301 lei – salariul minim + 1.350 lei – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 31,50%
  • salariul minim + 1.351 lei – salariul minim + 1.400 lei – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 31,00%
  • salariul minim + 1.401 lei – salariul minim + 1.450 lei – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 30,50%
  • salariul minim + 1.451 lei – salariul minim + 1.500 lei – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 30,00%
  • salariul minim + 1.501 lei – salariul minim + 1.550 lei – 4,50% – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 29,50%
  • salariul minim + 1.551 lei – salariul minim + 1.600 lei – 4,00% – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 29,00%
  • salariul minim + 1.601 lei – salariul minim + 1.650 lei – 3,50% – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 28,50%
  • salariul minim + 1.651 lei – salariul minim + 1.700 lei – 3,00% – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 28,00%
  • salariul minim + 1.701 lei – salariul minim + 1.750 lei – 2,50% – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 27,50%
  • salariul minim + 1.751 lei – salariul minim + 1.800 lei – 2,00% – 7.00% – 12,00% – 17,00% – 27,00%
  • salariul minim + 1.801 lei – salariul minim + 1.850 lei – 1,50% – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 26,50%
  • salariul minim + 1.851 lei – salariul minim + 1.900 lei – 1,00% – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 26,00%
  • salariul minim + 1.901 lei – salariul minim + 1.950 lei – 0,50% – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 25,50%
  • salariul minim + 1.951 lei – salariul minim + 2.000 lei – 0,00% – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 25,00%

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prevăzut la alin. (3), (venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – n.r.), nu se acordă deducerea personală de bază.

  • (5) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  • (6) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
  • (7) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
  • (8) Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
  • (9) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane.

(10) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • a) 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la alin. (3);
  • b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într – o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

(11) Prin părinte, în sensul alin. (10) lit. b), se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într – o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

(13) În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele prevăzute la alin. (12), părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

(14) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

sursă: OG 16/2022

sursă Model de declarație pe propria răspundere: grup Facebook Grupul personalului auxiliar

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Anunț pentru pensionarii din Botoșani: Când intră pensiile pe card

Publicat

Publicitate

Casa Județeană de Pensii (CJP) Botoșani a transmis un anunț important pentru pensionarii care își încasează drepturile bănești prin cont bancar.

Potrivit instituției, miercuri, 11 februarie 2026, au fost operate și validate transferurile prin intermediul Trezoreriei Botoșani. În aceste condiții, joi, 12 februarie, în cursul după-amiezii, conturile beneficiarilor vor fi alimentate de către bănci.

Reprezentanții Casei Județene de Pensii Botoșani le mulțumesc pensionarilor pentru înțelegere și îi asigură de întreaga lor considerație și respect.

Pensionarii sunt sfătuiți să verifice soldul conturilor începând cu după-amiaza zilei de joi, în funcție de procedurile fiecărei unități bancare.

Citeste mai mult

Eveniment

Avertisment DNSC: Emailuri false trimise în numele OSIM cer plăți urgente și amenință cu pierderea mărcilor înregistrate

Publicat

Publicitate

Emailuri frauduloase prin care se solicită achitarea urgentă a unei „taxe de înregistrare” sunt trimise în numele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), avertizează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), relatează alba24.ro. Prin intermediul acestor emailuri frauduloase, destinatarii sunt informați că trebuie să achite urgent o „taxă de înregistrare/menținere a mărcii”, sub amenințarea pierderii drepturilor asupra mărcilor deținute, potrivit DNSC.

Cum poți identifica mesajele frauduloase

  • Mesajele folosesc limbaj alarmist („termen limită”, „drepturi pierdute”).
  • Sunt invocate documente sau referințe false pentru a părea legitime.
  • Plata este solicitată într-un cont IBAN aparținând unor bănci din Polonia, fără legătură cu procedurile oficiale OSIM.
  • Datele de contact și expeditorul nu corespund canalelor oficiale.

De asemenea, este important de reținiut că OSIM nu solicită plata taxelor prin emailuri nesolicitate și nu indică conturi bancare externe pentru astfel de plăți.

Recomandări de securitate cibernetică

  • Nu efectuați plăți pe baza unor emailuri alarmiste.
  • Verificați informațiile exclusiv pe site-ul oficial OSIM sau prin canalele instituționale.
  • Nu accesați linkuri și nu deschideți atașamente din mesaje suspecte.
  • Verificați cu atenție expeditorul (domeniu, adrese de contact, formulări).
  • Raportați tentativa de fraudă apelând 1911 sau completând formularul pnrisc.dnsc.ro.
  • Păstrați dovezile (email, antete, IBAN) pentru eventuale investigații.

Atenție: presiunea timpului și amenințările sunt semne clasice de phishing. Verificați și plătiți doar prin proceduri oficiale.

Pentru mai multe informații: https://www.osim.ro/…/avertizare-privind-informatii

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția „Cromatica – liant pictural”, Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani. Reunește lucrări de pictură, grafică

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani, prin Secția Artă Plastică – Etnografie – Științele Naturii, organizează în perioada 11 februarie – 30 martie 2026, în spațiul Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian”, expoziția „Cromatica – liant pictural”. Aceasta reunește lucrări de pictură, grafică și sculptură aflate în patrimoniul Muzeului Județean Botoșani, unele expuse în premieră la Botoșani.

Patrimoniul artistic al instituției muzeale botoșănene se remarcă nu doar prin complexitate și varietate, ci și printr-un număr semnificativ de lucrări de mare valoare. Operele expuse pe simeze sunt semnate de reprezentanți de seamă ai artei românești, care și-au desfășurat activitatea artistică la sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul XX: Petre Achițenie, Octav Băncilă, Dumitru Bâșcu, Traian Brădean, Alexandru Călinescu, Maria Cocea, Nicolae Dărăscu, Ștefan Dumitrescu, Ion Gheorghiu, Vasile Gorduz, Nicolae Grigorescu, Marcel Guguianu, Oscar Han, Nicolae G. Iorga, Doina Lie, Ștefan Luchian, Nicolae Maniu, Viorel Mărginean, Ion Murariu, Iulia Oniță, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Mișu Popp, Constantin Radinschi, Camil Ressu, Ion Sălișteanu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Eustațiu Stoenescu, Mircea Ștefănescu, Napoleon Tiron, Petru Remus Troteanu, Paul Vasilescu, Artur Verona și Paul Verona.

Cele 35 de exponate au o tematică diversă, pornind de la portrete clasice, peisaje rurale și urbane și naturi statice și ajungând până la pictură abstractă. Artiștii au folosit o varietate de materiale care să-i conducă spre rezolvarea cât mai apropiată și mai facilă a necesităților de exprimare plastică, ținând cont și de perioadele istorice atât de diferite în care au lucrat. Astfel, sunt lucrări realizate în tehnica picturii în ulei pe pânză sau pe carton, a pastelului și acuarelei, dar și sculpturi în bronz și piatră.

Vă invităm astfel la o călătorie virtuală în timp și în spațiu, unde cromatica reprezintă un liant al suprapunerilor ideatice, iar formele trimit la căutarea sensurilor cele mai profunde al adevărului artelor vizuale.

Vernisajul expoziției: sâmbătă, 14 februarie 2026, ora 11.30.

Curator: Liviu Șoptelea, conservator. Prezentare: Ana Coșereanu, muzeograf.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Ierarh Meletie, arhiepiscopul Antiohiei

Publicat

Publicitate

Sfântul Ierarh Meletie este cel care l-a botezat pe Sfântul Ioan Gura de Aur, l-a hirotonit diacon pe Sfântul Vasile cel Mare, iar în cadrul celui de-al doilea Sinod Ecumenic, l-a rânduit pe Sfântul Grigorie Teologul în scaunul patriarhal din Constantinopol.

Sfântul Meletie s-a născut într-o cetate din Armenia, din părinti creștini. Învățând și iubind încă de mic dreapta credință, mai apoi, datorita vieții sale curate, el a fost rânduit episcop în cetatea Sevasta, din Armenia. Nu după multa vremea, Sfântul a fost mutat în cetatea Veria, din Siria. El a trăit și a slujit Biserica lui Hristos în timpul marilor lupte pentru apărarea dreptei credințe, împotriva arienilor.

În anii de după Sinodul de la Niceea, Biserica Antiohiei era tulburată de disputele dintre diversele secte ariene și Biserica ortodoxă. În 360, când Eudoxie al Antiohiei, un arian, a devenit episcop al Constantinopolului, succesiunea la scaunul episcopal al Antiohiei fost redeschisă. În acest moment Sfântul Meletie, a fost ales ca Episcop, datorită prieteniei lui apropiate pe care o avea Sfântul cu Acachie de Cezareea, care era semi-arian. Din punct de vedere dogmatic, Sfântul Meletie, nu era nici niceean, nici arian, rămânând în afara oricărei clasificări rigide. La un moment dat, când oamenii obosiseră din cauza disputelor interminabile, temperamentul blând al lui Sfântul Ierarh Meletie pare să întruchipeze promisiunea unei păci mult așteptate.

Meletie nu avea temperamentul lui Atanasie. Avea calități autentice: ducea o viață caracterizată de simplitate, moralitate și pioșenie sinceră. Când a intrat în Antiohia, a încercat să pună capăt diferitelor abuzuri, nestârnind dușmănie din partea nimănui, pentru că evita toate problemele aflate în discuție. Ca să-i forțeze mâna, împăratul Constanțiu al II-lea, un arian convins a convocat o întrunire a episcopilor pentru a-i cere Sfântul Ierarh Meletie să își explice poziția. Într-o expunere în care a evitat limbajul „tehnic” și discuția fără rost, Meletie a conchis pe scurt întinzând trei degete și apoi strângând două și spunând „Trei Persoane sunt concepute în minte, dar este ca și când ne adresăm numai uneia” și astfel și-a stabilit mărturisirea ortodoxă. Prin această mărturisire de credință, Sfântul Meletie a dat o lovitură puternică arienilor.

Potrivit lui Socrate Scolasticul, Sfântul Ierarh Meletie a participat la sinodul de la Seleucia din toamna anului 359 și apoi a acceptat formula acachiană a mărturisirii de credință. La începutul anului 360 a devenit episcop al Antiohiei, succedându-i arianului Eudoxie, care fusese transferat, cu sprijinul lui Acachie, în scaunul de arhiepiscop al Constantinopolului. La începutul anului următor (361) a fost trimis în exil în Armenia. Despre scoaterea Sfântului Meletie din oraș, Sfântul Ioan Gura de Aur spune următoarele: „Când guvernatorul orașului trecea prin piața, în trăsura lui, cu Sfântul alături, s-a pornit din toate parțile roi de pietre, în capul guvernatorului. Orașul nu suferea despărțirea, voia mai bine sa-și piardă viata, decât să vadă smuls de lângă el pe Sfântul acela. Ce a făcut atunci fericitul acela?

Când a văzut că se arunca cu pietre în guvernator, a acoperit cu haina lui capul guvernatorului. A rușinat, totodată, și pe dușmanii lui, prin covârșirea bunătății sale, și a învățat și pe ucenicii săi cât de îngăduitori trebuie să fie cu cei ce le fac rău. I-a mai învățat nu numai că nu se cuvine să le facă vreun rău, ci chiar dacă vine peste ei vreo primejdie, din partea altora, nu trebuie sa o îndepărteze cu toată graba. (…) Ce ciudate au fost cele petrecute atunci! Pastorul era alungat, dar oile nu s-au împrăștiat! Căpitanul corăbiei era scos de la cârmă, dar corabia nu s-a scufundat!

Publicitate

Lucrătorul viei era fugărit, dar via a dat și mai mult rod!” Potrivit unei vechi tradiții, susținută prin dovezi extrase din scrierile lui Epifanie de Salamina și Ioan Gură de Aur, exilarea lui Meletie s-ar fi datorat unei predici ținute în prezența împăratului Constanțiu al II-lea, în care și-ar fi dezvăluit opiniile legate de mărturisirea de credință autentică. Sfântul Ierarh Meletie a devenit liderul unuia dintre cele trei grupări din Antiohia care acceptau Crezul de la Niceea. În anul 365, împăratul Valens l-a exilat din nou pe Sfântul Meletie în Armenia, reîntorcându-se după doi ani la Antiohia în anul 367. Între 360 și 370, numărul celor care afirmau că Sfântul Meletie era ortodox a sporit odată cu numărul episcopilor care-l susțineau. În 370, Sfântul Vasile cel Mare a devenit episcop al Cezareei Capadociei și un puternic susținător al lui Meletie.

Anii 370 au fost o perioadă de lungi negocieri de la distanță între grupările niceene. În aceste condiții, Sfântul Meletie a fost a treia oară, în 372, prin decretul împăratului arian Valens (364-378). Odată cu urcarea lui Gratian pe tronul imperial, pacea în Biserică a fost restabilită. La sfârșitul anului 378, Meletie a fost repus în drepturi în Antiohia, iar episcopii exilați au fost rechemați pe scaunele episcopale. La întoarcerea sa la Antiohia, Meletie a fost întâmpinat ca un conducător al ortodoxiei la 378, în vremea împăratului Gratian (375-383) Ca atare, el a prezidat în octombrie 379 marele sinod de la Antiohia, în care a fost stabilit un acord dogmatic între Orient și Occident. Sfântul păstor a fost de față la cel de-al doilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, la care împăratul Teodosie îi arătă o cinste fără seamăn.

La acest sinod, Dumnezeu săvârși o minune prin ierarhul Său. Pe când sfântul Meletie îi tâlcuia lui Arie dogma Sfintei Treimi, ridicând mai întâi trei degete, unul câte unul, iar mai pe urmă arătându-le laolaltă, în ceasul acela, înaintea tuturor, din mâna sa străluci o lumină ca o văpaie. Tot în cadrul acestui sinod Sfântul Meletie l-a pus pe sfântul Grigorie Teologul în scaunul episcopal al Constantinopolului. Despre vrednicia Sfântului Meletie, Sfântul Ioan Gura de Aur spune următoarele: „Nu numai când învață, nici numai când grăia, ci chiar numai când se arata era în stare să insufle celor ce-l vedeau toată învățătura virtuții. Când s-a întors din surghiun, tot orașul s-a pornit pe cale; cei ce mergeau alături de el îi atingeau picioarele, îi sărutau mâinile, îi ascultau glasul; cei ce erau împiedicați de mulțime și îl vedeau numai de departe primeau îndestulătoare binecuvântare în privirile lui și plecau plini de încredere; nu se socoteau intru nimic mai prejos de cei ce erau aproape de el. Și ceea ce s-a petrecut cu apostolii, aceea s-a petrecut și cu el.

După cum, pe vremea apostolilor, cei care nu puteau să se apropie și să fie lângă ei atrăgeau asupra lor același har, atingându-se de departe de umbra lor, și plecau de asemeni sănătoși, tot astfel și acum, cei care nu puteau să se apropie de Sfântul Meletie, simțeau că iese din acel sfânt cap un fel de slavă duhovnicească care trecea până la cei mai de departe și plecau toți plini de toată binecuvântarea, numai uitându-se la chipul lui.” Atât de mult era iubit de popor noul episcop, încât părintii au început să dea numele său copiilor lor, precum spune Sfântul Ioan Gura de Aur, într-un cuvânt către antiohieni: „De la început, de cum l-ați primit la venirea lui în oraș, ați dat copiilor voștri numele lui, socotind că prin acest nume aduceți în casa voastră pe Sfânt.

Mamele au lăsat la o parte numele părinților, ale bunicilor și ale rudelor și au pus noilor născuți numele fericitului Meletie. Dragostea credinței a biruit dragostea firii. Numele lui răsuna pretutindeni! Și pe ulițe și în piață și prin sate și pe drumuri! Părintii socoteau chiar numele de Meletie podoaba neamului, apărarea casei, mântuirea celor ce-l purtau, mângâierea dorului.” Mai mult, poporul avea atâta evlavie la Sfântul Meletie, încât numele și chipul său au început să împodobească casele și lucrurile, precum tot Sfântul Ioan spune: „Dar nu numai fata de numele lui a simțit o atât de mare dragoste, ci și fata de chipul trupului lui. Ceea ce ați făcut cu numele, e ceea ce ați făcut cu icoana chipului lui. Ca mulți au săpat icoana aceea sfântă în montura inelelor, pe peceți, pe sticle, pe pereții caselor, pretutindeni, pentru ca nu numai să audă numele acela, ci ca să și vadă pretutindeni chipul trupului lui și să aibă o îndoită mângâiere a plecării lui.” În timpul celui de-al doilea sinod, Sfântul Meletie s-a îmbolnăvit și a trecut la cele veșnice, la data de 12 februarie 381, pricinuind multa plângere împăratului, arhiereilor și la tot poporul binecredincios.

Funeraliile sfântului Meletie s-au ținut în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol, după care trupul lui a fost dus în Antiohia, unde s-a ținut o a doua slujbă de pomenire, în final Meletie fiind înmormântat alături de predecesorul său, Sfântul Vavila al Antiohiei (serbat pe data de 4 septembrie). Într-un cuvânt rostit după adormirea Sfântului Meletie, în Antiohia, Sfântul Ioan Gura de Aur spune: „Amintirea lui nu s-a stins cu moartea, nu s-a înnegrit cu vremea, dimpotrivă, creste și mai mult, se răspândește.

Nu numai printre voi, care l-ați văzut, ci și printre cei ce nu l-au știut. Și, într-adevăr, ceea ce este minunat este ca și cei care erau mult mai tineri decât el ard de același dor. Voi cei mai în vârstă sunteți mai în câștig decât cei ce nu l-au văzut, din pricina că ați trăit împreună cu el și v-ați desfătat de sfânta împreuna-vietuire; dar și cei ce nu l-au văzut sunt mai în câștig decât voi, din pricina că arată pentru sfânt aceeași dragoste mare ca și voi, deși nu l-au văzut.” Viața sa și cuvântul rostit la înmormântarea sa de către Sfântul Grigorie de Nyssa pot fi aflate în Viețile Sfinților pe luna februarie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending