Connect with us

Eveniment

Deducerea din impozit pentru părinții care au copii la creșă, grădiniță sau școală: 100 de lei pe hârtie, 10 lei în realitate

Publicat

Publicitate

Părinții angajați, care au copii la școală, grădiniță sau creșă, adică minori până la 18 ani, au dreptul la o deducere suplimentară de 100 de lei lunar din impozitul pe venit.

De fapt, banii care rămân sunt mult mai puțin: 10 lei pe lună, conform explicațiilor unui secretar de stat. 

Această facilitate se acordă doar unuia dintre părinți, pentru fiecare copil.

Deducerea personală reprezintă suma cu care se reduce baza impozabilă la veniturile salariale. Este formată din:

  • deducerea personală de bază
  • deducerea personală suplimentară

Cum se acordă deducerea suplimentară

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară
  • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Deducerea personală suplimentară se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea la angajator a documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

Publicitate

Vezi Model declarație pe proprie răspundere 

În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele de mai sus, părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

Deducerea este de doar 10 lei de copil pe lună

Deducerea personală suplimentară pentru părinții care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora, este în valoare de 10 lei pe lună pentru fiecare copil înscris la o formă de învățământ: creșă, grădiniță, școală, explică secretarul de stat în Ministerul de Finanțe, Alin Chițu, la Europa FM:

„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună”, a explicat secretarul de stat.

„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună.

Unul dintre obiective a fost acesta ca să fie acordată deducere pentru copilul care se duce la școală, tocmai pentru a stimula într-o măsură ca acești copii să meargă în instituția de învățământ.

Cu privire la nivelul de 10 lei, că acum îmi imaginez că o s-o considere toată lumea că e la un nivel redus, așa cum vă ziceam, se aplică împreună cu celelalte deduceri.

În bugetul pe care l-am avut noi alocat de 25 miliarde de lei pe an, atât s-a putut acomoda în limita acestor bani”, explică secretarul de stat Alin Chițu, conform Edupedu.ro.

Citește și: Cum se acordă deducerea suplimentară pentru părinți cu copii la școală. Declarația pe proprie răspundere. DOCUMENT

Mulți părinți consideră că deducerea este mult prea mică pentru a mai face demersurile pentru a o obține.

Deducerea se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prevederile privind deducerea personală

Modificările privind deducerea personală suplimentară sunt prevăzute de OG 16/2022 și se aplică din 2023.

Articolul 77, Cod fiscal, modificat prin OG 16/2022:

„ART. 77

Deducere personală

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (2^1) – persoane salariate – n.r. – au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

(2) Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

(3) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de până la nivelul prevăzut la alin. (3) inclusiv, deducerile personale de bază se stabilesc potrivit următorului tabel:

Persoane aflate în întreținere: fără – 1 pers. – 2 pers. – 3 pers. – 4 și peste

Venit brut lunar / Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim

  • 1 – salariul minim – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 35,00% – 45,00%
  • salariul minim + 1 leu – salariul minim + 50 lei – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 34,50% – 44,50%
  • salariul minim + 51 lei – salariul minim + 100 lei – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 34,00% – 44,00%
  • salariul minim + 101 lei – salariul minim + 150 lei – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 33,50% – 43,50%
  • salariul minim + 151 lei – salariul minim + 200 lei – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 33,00% – 43,00%
  • salariul minim + 201 lei – salariul minim + 250 lei – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 32,50% – 42,50%
  • salariul minim + 251 lei – salariul minim + 300 lei – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 32,00% – 42,00%
  • salariul minim + 301 lei – salariul minim + 350 lei – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 31,50% – 41,50%
  • salariul minim + 351 lei – salariul minim + 400 lei – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 31,00% – 41,00%
  • salariul minim + 401 lei – salariul minim + 450 lei – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 30,50% – 40,50%
  • salariul minim + 451 lei – salariul minim + 500 lei – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 40,00%
  • salariul minim + 501 lei – salariul minim + 550 lei – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 39,50%
  • salariul minim + 551 lei – salariul minim + 600 lei – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 39,00%
  • salariul minim + 601 lei – salariul minim + 650 lei – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 38,50%
  • salariul minim + 651 lei – salariul minim + 700 lei – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 38,00%
  • salariul minim + 701 lei – salariul minim + 750 lei – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 37,50%
  • salariul minim + 751 lei – salariul minim + 800 lei – 12,00% – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 37,00%
  • salariul minim + 801 lei – salariul minim + 850 lei – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 36,50%
  • salariul minim + 851 lei – salariul minim + 900 lei – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 36,00%
  • salariul minim + 901 lei – salariul minim + 950 lei – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 35,50%
  • salariul minim + 951 lei – salariul minim + 1.000 lei – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 35,00%
  • salariul minim +1001 lei – salariul minim + 1.050 lei – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 34,50%
  • salariul minim + 1.051 lei – salariul minim + 1.100 lei – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 34,00%
  • salariul minim + 1.101 lei – salariul minim + 1.150 lei – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 33,50%
  • salariul minim + 1.151 lei – salariul minim + 1.200 lei – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 33,00%
  • salariul minim + 1.201 lei – salariul minim + 1.250 lei – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 32,50%
  • salariul minim + 1.251 lei – salariul minim + 1.300 lei – 7,00% – 12.00% – 17,00% – 22,00% – 32,00%
  • salariul minim + 1.301 lei – salariul minim + 1.350 lei – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 31,50%
  • salariul minim + 1.351 lei – salariul minim + 1.400 lei – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 31,00%
  • salariul minim + 1.401 lei – salariul minim + 1.450 lei – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 30,50%
  • salariul minim + 1.451 lei – salariul minim + 1.500 lei – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 30,00%
  • salariul minim + 1.501 lei – salariul minim + 1.550 lei – 4,50% – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 29,50%
  • salariul minim + 1.551 lei – salariul minim + 1.600 lei – 4,00% – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 29,00%
  • salariul minim + 1.601 lei – salariul minim + 1.650 lei – 3,50% – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 28,50%
  • salariul minim + 1.651 lei – salariul minim + 1.700 lei – 3,00% – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 28,00%
  • salariul minim + 1.701 lei – salariul minim + 1.750 lei – 2,50% – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 27,50%
  • salariul minim + 1.751 lei – salariul minim + 1.800 lei – 2,00% – 7.00% – 12,00% – 17,00% – 27,00%
  • salariul minim + 1.801 lei – salariul minim + 1.850 lei – 1,50% – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 26,50%
  • salariul minim + 1.851 lei – salariul minim + 1.900 lei – 1,00% – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 26,00%
  • salariul minim + 1.901 lei – salariul minim + 1.950 lei – 0,50% – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 25,50%
  • salariul minim + 1.951 lei – salariul minim + 2.000 lei – 0,00% – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 25,00%

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prevăzut la alin. (3), (venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – n.r.), nu se acordă deducerea personală de bază.

  • (5) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  • (6) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
  • (7) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
  • (8) Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
  • (9) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane.

(10) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • a) 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la alin. (3);
  • b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într – o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

(11) Prin părinte, în sensul alin. (10) lit. b), se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într – o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

(13) În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele prevăzute la alin. (12), părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

(14) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

sursă: OG 16/2022

sursă Model de declarație pe propria răspundere: grup Facebook Grupul personalului auxiliar

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Armonii de lumină și rugăciune la Botoșani: Mitropolitul Teofan va fi alături de credincioși la concertul „Koinonia”

Publicat

Publicitate

În seara zilei de 22 mai 2025, începând cu ora 18:00, scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani se va transforma într-un altar sonor, unde muzica bizantină va deveni rugăciune înălțată din adâncul sufletului. Concertul „Koinonia”, parte a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași, reunește două ansambluri care își aduc jertfa artistică în fața frumuseții divine: Corul Psaltic „Emanuel Zmeu” din Botoșani și „Cappella Romana”, ansamblu de renume internațional din Statele Unite ale Americii.

Evenimentul va fi binecuvântat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a cărui păstorire duhovnicească a dat naștere și Corului „Emanuel Zmeu” – o inițiativă sfântă de a readuce în sufletul comunității frumusețea și profunzimea muzicii psaltice.

Corul, înființat cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale în februarie 2025, poartă numele protopsaltului Emanuel Zmeu, slujitor neobosit în strana Bisericii „Uspenia”, și păstrează vie moștenirea lăsată de acesta. Format din preoți, monahii, tineri, profesori și iubitori ai cântului bisericesc, corul este o inimă care bate în același timp cu ritmul liturgic al Bisericii.

Alături de aceștia, Cappella Romana va oferi publicului o interpretare de o rafinată spiritualitate, îmbinând rigoarea cercetării muzicologice cu puterea trăirii mistice. Considerat un adevărat ambasador al moștenirii bizantine și ortodoxe, ansamblul aduce în fața publicului un repertoriu rar, cu rădăcini adânci în istoria Bisericii și a culturii creștine.

Această întâlnire între tradiția vie a locului și ecoul universal al muzicii sacre va fi prezentată de părintele Teodor Cenușă, slujitor al Bisericii Militare din Botoșani, și de soția sa, artista Iustina Irimia-Cenușă, suflet al artei și promotoare a valorilor autentice, în calitate de manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.

Concertul „Koinonia” nu este doar un spectacol muzical – este o comuniune de duhuri, o punte între cer și pământ, între generații, tradiții și ținuturi, toate unite în glasul care-L caută pe Dumnezeu.

Publicitate

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Publicul este invitat să se alăture acestui moment de har și frumusețe, în care Botoșaniul va deveni pentru o seară un loc al întâlnirii între inimă și lumină.

Citeste mai mult

Eveniment

„Rabla 2025 pentru firme debutează pe 29 mai: Cum te înscrii și ce buget este alocat”

Publicat

Publicitate

Programul Rabla 2025 pentru firme începe pe 29 mai. Ministerul Mediului, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, a anunțat lansarea unei noi sesiuni a Programului Rabla dedicată persoanelor juridice de drept privat. Înscrierile pentru această ediție încep pe 29 mai și se vor încheia pe 27 noiembrie 2025 (sau până la epuizarea bugetului alocat), scrie alba24.ro.

„Programul Rabla Auto este un instrument strategic pentru sprijinirea tranziției verzi în sectorul privat. Prin această sesiune dedicată operatorilor economici, oferim sprijin real companiilor care doresc să își modernizeze flotele și să reducă amprenta de carbon. Investim în mobilitate curată, iar succesul acestui program reflectă angajamentul nostru pentru un viitor mai sustenabil”, a precizat ministrul Mircea Fechet.

Buget disponibil
Pentru ediția 2025, bugetul total al programului pentru persoane juridice este structurat astfel:

60 milioane lei – pentru achiziția de autovehicule cu propulsie termică
610 milioane lei – pentru autovehicule 100% electrice și plug-in hybrid

Această distribuție a fondurilor reflectă orientarea programului spre încurajarea mobilității electrice, susținând astfel obiectivele naționale și europene de reducere a emisiilor de carbon.

Valoarea ecotichetelor în 2025
Programul oferă stimulente financiare semnificative pentru înnoirea parcului auto:

Publicitate

37.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
15.000 lei – pentru vehicule plug-in hybrid sau motociclete electrice
12.000 lei – pentru vehicule hibride
10.000 lei – pentru autovehicule cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC)
Procedura de înscriere
Operatorii economici interesați trebuie să pregătească următoarele documente:

Cererea de finanțare completată și semnată
Cazier fiscal (eliberat de ANAF)
Certificate de atestare fiscală (de la stat, administrația locală și Fondul de Mediu)
Important: Toate documentele trebuie să fie valabile la momentul înscrierii în program.

Perioada de înscriere
Sesiunea de înscriere se desfășoară în perioada 29 mai – 27 noiembrie 2025, până la ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului alocat programului.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Cel mai cochet oraş de la frontiera României: Are cele mai frumoase spații verzi din Moldova și mobilier stradal unicat

Publicat

Publicitate

Un orășel de la capătul țării are cele mai frumoase spații verzi din Moldova. Este vorba despre Darabani, cea mai nordică așezare urbană din România, premiată de Ordinul Arhitecților din România pentru amenajările sale peisagistice. Orașul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, scrie ADEVĂRUL

Parcurile din Darabani sunt considerate cele mai frumoase din Moldova FOTO Cosmin Zamfirache

Darabani este cel mai nordic oraș din România, dar și una dintre cele mai mici așezări urbane de pe teritoriul țării nostre. Un orășel de frontieră, ghemuit lângă codrii de pe malurile Prutului. Aparent fără perspective și fără un „vino-ncoace” turistic, Darabaniul anului 2025 reușește să învingă orice prejudecată și să ofere experiențe de neuitat oricărui român care ajunge să se aventureze în acest colț de țară. Cu o dezvoltare fulminantă în ultimul deceniu, târgul nord-moldav are cele mai frumoase spații verzi din România

Orașul-verde de la capătul României

Darabaniul se află în nordul județului Botoșani, la aproximativ 65 de kilometri de municipiul Botoșani. Pentru a ajunge în acest târg de frontieră este de ajuns să urmezi drumul național 29B, Botoșani-Dorohoi-Darabani, care șerpuiește printr-un peisaj de vis, de-a lungul malurilor Prutului. Oricine ajunge atât de departe de marile centre urbane, în mod firesc se așteaptă la un provincialism dezolant, rural, măcinat de sărăcie și înapoiere. Darabaniul este însă locul care sparge toate tiparele și prejudecățile.

Parc în Darabani FOTO Primăria Darabani
Parc în Darabani FOTO Primăria Darabani

În primul rând, drumurile ca-n palmă și străzile frumos desenate schimbă total orice părere preconcepută. Urmează apoi o incursiune într-o lume verde, dominată de parcuri, arbori și zone verzi, perfect îngrijite, care duc mai degrabă cu gândul la peluzele tipic britanice. La toate acestea se adaugă numeroase case vechi, conace, biserici boierești, printre care se strecoară elementele inevitabile ale modernității, firme luminoase, supermarketuri, măcelării, cofetării și chioșcurile cu cafea. Nici măcar cartierul de blocuri gri, tristă amintire a comunismului, nu poate strica farmecul acestui oraș împânzit de verdeață. Printre cele mai pitorești zone verzi din Darabani este parcul de lângă biserica ridicată acum aproape 200 de ani de marele hatman al Moldovei Toader Balș.

Amfiteatrul din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Amfiteatrul din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache

Cu un gazon impecabil și amenajări peisagistice de tip occidental, din care nu lipsesc arborii de mari dimensiuni, parcul este locul preferat de relaxare al elevilor care învață la liceul din apropiere. „În parcul din spatele bisericii venim să ne adunăm, după ore. Este cel mai relaxant loc. Se pune și muzică ambientală. Este super”, spune un elev de clasa a X a. Zona este atractivă și datorită pietonalului cochet, care trece chiar pe lângă parc. Aici se află cafenele, restaurante, patiserii și magazine de toate felurile. Pietonalul se oprește în apropierea Primăriei, iarăși o zonă înconjurată de spații verzi și amenajări peisagistice deosebite.

Publicitate
Parc în Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Parc în Darabani FOTO Cosmin Zamfirache

„Zona asta este mândria orașului. Este cartea noastră de vizită. Aici se plimbă toată lumea. Plăcintele sunt bune, la restaurant se mănâncă la fel de bine”, mărturisește un pensionar dărăbănean. Câteva străzi mai sus, nu departe de Liceul „Dimitrie Cantemir”, se află o altă amenajare peisagistică interesantă. Este vorba despre un amfiteatru „verde”, cu terase acoperite de gazon și multe zone de recreere. Aici, în fiecare vară, au loc concerte. Atât parcul de lângă biserică, dar și amfiteatrul sunt doar o mică parte din suprafața totală de suprafețe verzi a orașului Darabani, care acoperă peste două hectare.

 

Mobilierul cu flori, unicat în România

Majoritatea zonelor arată impecabil din punct de vedere peisagistic. „Pentru amenajarea acestor spații verzi am primit o finanțare europeană de aproximativ 5 milioane de lei, de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est”, precizează Alin Gârbaci, primarul din Darabani. Pe lângă aceste spații verzi realizate cu finanțare europeană, mai există o serie de amenajări peisagistice cu tradiție la Darabani, adevărate simboluri ale orașului. Este vorba despre mobilier realizat aproape exclusiv din material vegetal.

Băncile din flori ale Darabaniului FOTO Primăria Darabani
Băncile din flori ale Darabaniului FOTO Primăria Darabani

În spațiile verzi de lângă clădirea Primăriei Darabani, dar și din apropierea bisericii, au fost amplasate bănci și o fântână din flori. „Atât fântâna cât și băncile sunt făcute din mușchi adus de la pădure, peste care se pun flori. Este muncă multă dar iese ceva impresionant. Este un simbol al orașului. Iarna se usucă dar, la sfârșitul primăverii, când dă căldura, le refacem, an de an”, mărturisește unul dintre agajații care se ocupă de spațiile verzi ale orașului.

Cele mai frumoase spații verzi din România

Spațiile verzi din Darabani, inclusiv mobilierul cu flori, i-a impresionat și pe prezentanții Ordinului Arhitecților din România. Tocmai de aceea, Darabaniul a primit, în octombrie 2024, premiul I, în Moldova, la secțiunea „Spații Publice Exterioare”, devansând mările orașe din zonǎ.

Fântâna cu flori din Darabani FOTO Primăria Darabani
Fântâna cu flori din Darabani FOTO Primăria Darabani

 

„Ne onorează foarte mult acest premiu. Face toate eforturile pentru a menține în stare cât mai bună aceste spații verzi. După finalizarea proiectului european, îngrijirea spațiilor verzi a rămas în sarcina Primăriei. Avem personal care se ocupă de întreținere. Cred că avem aproximativ două hectare de spații verzi, în zona centrală”, adaugă edilul din Darabani.

O zonă fabuloasă din punct de vedere turistic

Totodată, Darabaniul a fost remarcat și revitalizarea sa este uimitoare. Important târg comercial de frontieră, în epoca medievală și mai ales în secolul al XIX-lea, Darabani a decăzut în perioada comunistă. După 1990 s-a prăbușit efectiv, devenind un teritoriu al sărăciei și lipsei de perspectivă. În ultimul deceniu, orașul a reînviat, transformându-se într-una dintre cele mai cochete orășele din nordul extrem al țării.

Pietonal Darabani FOTO Primăria Darabani
Pietonal Darabani FOTO Primăria Darabani

În plus, zona are un potențial turistic fabulos, cu zăvoaiele de pe malurile Prutului, mănăstirile, dar și conacele care așteaptă să fie descoperite. La Darabani este organizat unul dintre cele mai interesante și puternice festivaluri din nordul Moldovei, intitulat „Zilele Nordului”. Acest festival atrage tineri din toată țara la evenimente culturale, sportive, dar mai ales la concerte cu artiști renumiți din zona pop, rock, folk.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Economie

Piața imobiliară încetinește: Scădere semnificativă a tranzacțiilor în luna aprilie

Publicat

Publicitate

Numărul tranzacțiilor a scăzut semnificativ în aprilie 2025 față de luna anterioară, arată datele oficiale ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Se remarcă scăderi semnificative în București: -23%; Cluj: -24%; Timiș: -13%, Constanța: -20%, scrie alba24.ro.

Conform unui comunicat al ANCPI, în luna aprilie 2025 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 49.911 de imobile, cu 6.325 mai puține față de luna martie.

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna aprilie este cu 11.807 mai mic față de perioada similară a anului 2024.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în aprilie 2025, în București – 7.490, Ilfov – 3.845 și Timiș – 2.676.

Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 102, Alba – 286 și Ialomița – 291.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în aprilie 2025, a fost de 26.124, cu 3.694 mai mic față de aprilie 2024.

Publicitate

Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.520, Ilfov – 2.468 și Timiș – 2.033. La polul opus se află județele Covasna – 67, Sălaj – 82 și Harghita – 100.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a patra lună a anului 2025 sunt Dolj – 811, Brăila – 721 și Buzău – 667.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending