Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a dat, marţi, raport favorabil proiectului iniţiat de PSD care prevede ca zilele de 6 şi 7 ianuarie, Sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza) şi Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, să fie declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, relatează alba24.ro.

Dezbaterile pe subiect au fost foarte aprinse. S-a opus în mod special Raluca Turcan, care a inistat că un angajator plăteşte în medie un salariat cu 327 lei pe zi, iar angajatorii nu-și permit să susțină noi zile libere.

Plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, urmează să dezbată şi să voteze acest proiect. Actul normativ a fost anterior adoptat de Senat.

Proiectul de lege, iniţiat de 62 deputaţi PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi liderul grupului Alfred Simonis, prevede completarea în acest sens a alin. (1) al art. 139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii.

Potrivit proiectului, zilele de 6 şi 7 ianuarie vor fi adăugate celorlalte zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Zilele libere în România, prevăzute în codul muncii

În prezent, în Codul Muncii, sunt prevăzute ca zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează:

• 1 şi 2 ianuarie;
• 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
• Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;
• prima şi a doua zi de Paşti;
• 1 mai – Ziua Internaţională a Muncii;
• 1 iunie – Ziua Copilului; prima şi a doua zi de Rusalii;
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
• 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
• 1 decembrie – Ziua Naţională;
• prima şi a doua zi de Crăciun;
• două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Controverse pe subiect

La dezbaterile din comisie, deputatul PNL Raluca Turcan a afirmat că nu susţine această iniţiativă, menţionând că un angajator plăteşte în medie un salariat cu 327 lei pe zi, conform datelor din martie 2022.

„Eu vorbesc de cât îl costă pe un angajator să plătească un salariu pentru un angajat pe o zi nelucrătoare. La stat plătesc oamenii, pentru că statul plăteşte din buzunarele cetăţenilor.

Însă, în mediul privat, plăteşte angajatorul, scoate din buzunar pentru o zi liberă plăteşte el pentru angajat.

Acestea sunt costurile. Eu nu pot să susţin această iniţiativă legislativă şi nici o altă iniţiativă legislativă care prevede noi zile libere”, a adăugat Turcan.

Ea a spus că ţara este, în momentul de faţă, susţinută de ceea ce produce mediul privat.

„Să vedem şi partea cealaltă a problemei – angajaţii români care, de regulă, nu prea au zile libere şi se întâmplă cum este anul acesta ca, din cele 13 zile, vreo şapte să fie sâmbătă sau duminică.

Sau vreţi să scoatem şi sâmbetele şi duminicile din calendarul muncii?”, a replicat deputatul PSD Adrian Solomon, preşedintele comisiei.

El a adăugat că multe companii dau liber în aceste zile, în vacanţa copiilor, şi recuperează ulterior.

„Sunt zile libere care pică duminica, prima zi de Rusalii şi prima zi de Paşte, iar liderul de grup PNL a iniţiat o lege, pe care am amânat-o acum, dar pe care o să o dezbatem la un moment dat ca acele zile să se reporteze în prima zi următoare”, a afirmat Solomon.

Deputatul USR Cristian Seidler a susţinut, la rândul său, că înainte de a adoptat un asemenea proiect trebuie văzut impactul măsurii de a da două zile libere asupra pieţei muncii.

„Legiferarea după ureche mi se pare periculoasă în domeniul pieţei muncii. În lipsa unui asemenea studiu de impact, eu nu pot să susţin un asemenea proiect”, a adăugat Seidler.

Guvernul nu se opune

Reprezentantul Ministerului Muncii a precizat că Guvernul nu se opune la această iniţiativă legislativă, lăsând la latitudinea Parlamentului.

Comisia a dat un raport favorabil asupra acestui proiect, cu majoritate de voturi „pentru” şi două „împotrivă”.

Iniţiatorii au arătat, în expunerea de motive a proiectului, că „Sărbătoarea Botezului Domnului (Epifania) sau Boboteaza, aşa cum mai este numită în termeni populari, este unică şi prin aceea că, în această zi, cea mai mare parte a credincioşilor ortodocşi sunt prezenţi la biserică pentru a primi Agheasmă Mare”.

„În tradiţia ortodoxă, Sfinţirea cea Mare a apei sau Agheasma Mare este o rânduială liturgică săvârşită doar de Bobotează”, precizează aceştia.

Ei au menţionat că aceste zile trebuie să fie libere „pentru a asigura la modul concret libertatea de religie garantată la articolul 18 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, la articolul 10 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, la articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, la articolul 29 din Constituţia României, precum şi de Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”.

Conform iniţiatorilor actului normativ, în multe state europene ortodoxe sau catolice, precum Austria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, Slovacia, Spania ori Suedia, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă ca sărbătoare legală, zi nelucrătoare, tocmai pentru importanţa ei religioasă.

„Strâns legată de sărbătoarea Botezului Domnului este cinstirea celui care a săvârşit Botezul Domnului, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, în ziua de 7 ianuarie, în fiecare an”, au arătat ei, menţionând că dată fiind importanţa religioasă şi această zi trebuie declarată ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Sursă: AGERPRES