Connect with us
Publicitate

Eveniment

De unde vine expresia „Pe vremea lui Pazvante“. Filă întunecată din istoria Principatelor Române

Publicat

Publicitate

„Din vremea lui Pazvante Chioru“ este o expresie cunoscută în limba română, dar care descrie realități cumplite pentru poporul român. Anii în care Osman Pazvantoglu a condus cetatea de la Vidin au fost cei mai crunți pentru populația din Țara Românească, marcați de jafuri, robie și sărăcie. De la sfârșitul secolului al XVII-lea și până aproape de jumătatea secolului al XIX-lea, Principatele Române au trecut printr-un calvar politic, economic și social. Este perioada despre care se spune că a facilitat crearea unui decalaj de aproape două secole față statele occidentale, scrie ADEVĂRUL.

Practic, în timp ce Europa vestică și centrală cunoștea apariția iluminismului, a progreselor științifice și a marilor explorării și colonizări, pășind mai apoi, în zorii epocii industriale, Principatele Române se zbăteau încă în Evul Mediu.

Jugul otoman tot mai greu, domnitori tot mai hrăpăreți, iar țara tot mai săracă

Publicitate

La începutul secolului al XVIII lea, Moldova și Valahia erau doar o tristă ruină a vremurilor voievodale – ale lui Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun sau Radu cel Mare.

Tot mai închinate turcilor, sufocate de controlul otoman, Principatele Române ajung de-a dreptul la cheremul Înaltei Porți, umilite, jefuite și lăsate fără niciun fel de apărare, atât în fața bandiților locali, cât și a celor proveniți din rândurile dezertorilor sau tâlharilor sud-dunăreni.

Această perioadă coincide în bună parte cu regimul domniilor fanariote. După ce Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu, ultimii mari domnitori ai Moldovei și Țării Românești, au trădat pe otomani, unul la ruși, celălalt la austrieci și la ruși, sultanul a decis instituirea unui nou sistem. Domnitorii pământeni au fost înlocuiți cu greci sau albanezi din cartierul Fanar din Istanbul.

Publicitate

Epoca fanariotă
Fiind supuși Înaltei Porți de secole, obișnuiți și crescuți în obiceiurile otomane, deși creștini, fanarioții păreau mai de încredere pentru turci.

În primul rând, otomanii aveau garanția că prin intermediul fanarioților vor primi tot ce vor cere de la țările române. Fanarioții plăteau sume uriașe pentru a fi numiți domnitori, iar mai apoi ajunși pe tronul Moldovei sau Țării Românești, mulți datori vânduți, trebuiau măcar să recupereze banii pentru plata datoriilor.

Cei mai mulți aveau de gând să se și îmbogățească. Așa că au jefuit cumplit țara – în primul rând prin tot soiul de taxe și biruri aberante. Angajau gărzi personale brutale formate din arnăuți sud-dunăreni, pentru a strânge cu forța aceste taxe. Arnăuții, la rândul lor, pe lângă birul datorat fanariotului, fie domnitor, fie mare boier, aveau grijă să-și facă și ei safteaua. Evident, pe spinarea omului de rând.

Publicitate

La rândul lor, obligațiile către Imperiul Otoman erau nenumărate, de la birul care creștea constant până la obligațiile în muncă pentru repararea cetăților otomane sau aprovizionarea imperiului cu grâne și vite.

În plus, negustorii români nu puteau vinde marfa decât otomanilor și la prețurile impuse de aceștia, mult sub valoarea reală a pieței.

Răzeșii, adică acei țărani liberi, mai avuți, nu mai existau. Era o populație formată în mare parte din țărani aserviți, sărăciți, care trebuiau să muncească pe domeniile feudale, fie laice, fie mănăstirești, aproape ca niște robi.

Peisajul era completat de târguri orientalizate, slab dezvoltate și mănăstiri constituite ca niște enclave fortificate în fața bandiților care bântuiau țara.

De altfel, Principatele nici nu mai aveau armată. Singurele forțe înarmate erau ale domnitorului sau câțiva oameni ai boierilor. Paza țării o făceau doar soldații otomani din cetățile situate pe talvegul Dunării.

Locul unde nimeni nu și-ar fi dorit să trăiască

Secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în Principatele Române a fost probabil cel mai cumplit veac din istoria poporului român, relatează ADEVĂRUL.

Moldova, dar mai ales Valahia au fost efectiv cuprinse de sărăcie endemică, de boli, foamete, turcizate aproape la toate nivelurile.

„Sub acest aspect al mărturiilor contemporane, secolul al XVIII-lea valah (1716-1828), care se suprapune în mare perioadă domniilor fanariote (1716-1821), este marcat în primul rând de o serie de experienţe ticăloase, nefericite şi nenorocite recurente (care au adus grave prejudicii, dacă nu chiar prejudicii insurmontabile în timp, dezvoltării armonioase şi durabile a principatului valah pe termen lung, atât din perspectivă politică, cât şi economică sau socială, precum şi în materie de moravuri, maniere şi mentalităţi)“, precizează Bogdan Bucur în „Devălmășia valahă (1716-1828): o istorie anarhică a spațiului românesc”.

Autorul arată că prima consecință (absolut traumatizantă pentru memoria colectivă valahă) este de ordin politic.

„Constă în exercitarea actului guvernamental în Ţara Românească în mod tiranic, arbitrar şi samavolnic de către nişte străini – greci din Fanar puşi exclusiv pe căpătuială la Bucureşti. Unicul lor obiectiv a fost administrarea coruptă a treburilor publice în statul valah (în dorinţa de a acapara şi secătui resursele naturale şi financiare de care dispunea Ţara Românească pentru ca acestea să fie risipite în achiziţii nemăsurate de lux, dar mai cu seamă în scopul licitării şi contra-licitării permanente la Constantinopol a tronului valah)”, scrie Bogdan Bucur.

Spoliate și de fanarioți și de otomani, și de boierii locali, dar și de bandiți sau armatele care traversau teritoriile lor, Țările Române au ajuns un loc al sărăciei lucii. Călătorii străini erau șocați de viața inumană a țăranilor valahi, cei care alcătuiau de altfel majoritatea populației. Desculți, murdari, săraci lipiți și îngrămădiți în bordeie. Din cauza silniciilor și a jafurilor erau semisălbăticiți, fuga în pădure fiind singura lor apărare.

„Ridică niște construcții din trunchiuri de copaci în vârful cărora așează coșuri uriașe de răchită cu capacul drept acoperiș. Aceste locuințe n-au decât o singură deschidere la care ajungi cu scara. În ele stau familii întregi cu păsări cu tot. Adesea se văd câte zece cuști din acestea așezate lângă alta, înfățișând un adevărat sat suspendat. Aș fi vrut să văd una dintre aceste locuințe, dar scările erau atât de stricate, încât mi-a fost cu neputință”, scria Christine Reinhard, după o călătorie de la București către Iași în anul 1806.

Sărăcia extremă a localnicilor din Țara Românească era remarcată până și în 1830 de croitorul german P.D. Hotlhaus: „Satele stau ascunse în văi şi nu pot fi văzute din depărtare deoarece casele sunt în pământ. Acestea sunt ciudat clădite. Cobori, de obicei, opt trepte în pământ şi intri printr-o mică deschidere în două sau trei încăperi separate care se numesc camere. Deasupra se află un mic acoperiş făcut din buruieni sau papură şi cu pământ îndesat. Coşul, din spini împletiţi cu trestie, serveşte în acelaşi timp şi de geam prin care coboară lumina zilei. În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas; locuitorii nu ştiu ce va să zică un pat, ei au mai degrabă un culcuş alcătuit din papură, se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei. I-am văzut adesea culcaţi în vizuinile lor în faţa unui foc mare, uscându-şi hainele, prăjindu-şi porumbul sau grâul turcesc şi fumând”

Mărturiile vremii arată că orașele erau puține și prăpădite, iar oamenii erau mereu amenințați de boli și incendii dese, mai ales din cauza asistenței medicale precare, a mizerie, mai scrie ADEVĂRUL.

În schimb, boierii trăiau în case fortificate și continuau același mod de viață feudal. Pentru a obține favoruri și pentru a fi în pas cu vremurile o parte, ei s-au turcizat și au luat modul de viață oriental prin preajma domnilor fanarioți.

Situația era și mai complicată de faptul că în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, pe teritoriul Principatelor au avut mai multe războaie ruso-austro-turce. Toate armatele care treceau pe aici s-au dedat la jafuri. În special oștile otomane care făceau ravagii. Nesiguranța era cuvântul de ordine, poate și disperarea. Călătoria pe drumurile românești era o aventură aproape mortală.

„Ar fi greu să te poţi lipsi de escortă. Călătorul e veşnic hărţuit de tâlharii români, turci şi unguri. Aceşti hoţi sunt foarte numeroşi; e foarte primejdios să te depărtezi singur de oraş. Am petrecut zile întregi în codri mari şi întunecoşi fără a lăsa armele din mână. Nu găseşti în cale decât sate păcătoase, locuite de greci, hoţi de meserie, care împânzesc drumurile ca să jefuiască pe trecători“, preciza Jean Claude Fachat, un negustor și industriaș francez călătorind prin Valahia către Istambul prin anul 1740.

Ca-n vremea lui Pazvante

Cea mai dificilă perioadă din acest veac îngrozitor a fost totuși stăpânirea lui Osman Pazvantoglu la Vidin. În timpul său, Țara Românească era aproape de nelocuit, din cauza jafurilor, crimelor și răpirilor.

Pe scurt, Osman Pazvantoglu a fost un ienicer otoman care a reușit printr-o uriașă ambiție să devină pașă. S-a născut prin 1758, se presupune în Bosnia sau zona Vidinului. Tatăl său a fost la rândul său ienicer, mai precis agă de ieniceri la Vidin.

Osman Pazvantoglu și-a început de altfel cariera de ienicer sub comanda tatălui său. Odată cu domnia lui Selim al III-lea, un sultan reformator, totul s-a schimbat în viața ienicerilor din neamul Pazvantoglu.

Selim al III-lea dorea reformarea armatei pentru a face față noilor provocări ale războiului. Ienicerii, trupe de elită extrem de conservatoare s-au opus. Ba chiar s-au revoltat în zone precum Ioanina, Belgrad și Vidin, zone ceva mai îndepărtate de Istanbul.

Printre revoltați s-a aflat și Osman, dar mai ales tatăl său.

Inițial, depășit de situație, sultanul a făcut concesii, dar imediat ce revoltele s-au mai liniștit, liderii acestora au fost pedepsiți. Tatăl lui Pazvantoglu a fost spânzurat.

Osman Pazvantoglu a rătăcit ca mercenar ajungând inclusiv ca gardă de corp a lui Nicolae Mavrogheni, domnitorul Țării Românești. După ce ajunge șef peste arnăuți, fiind un personaj inteligent și totodată foarte bun în meseria armelor, Pazvantoglu complotează mazilirea lui Mavrogheni. Complotul este desconspirat, iar Osman abia scapă de decapitare cu ajutorul poetului grec Rigas Feraios, prietenul său.

Pazvantoglu ajunge din nou pe câmpul de luptă, participând voluntar la războaiele turcilor cu austriecii. Se remarcă prin faptele sale de arme, iar sultanul îl iartă.

Pazvantoglu nu renunță însă la ambițiile sale. Strânge bande de tâlhari balcanici, fie sârbi, bosnieci, bulgari sau turci și îi organizează militar. Aceștia vor purta denumirea de cârjalii sau pazvangii. Cu ajutorul lor cucerește Vidinul și se proclamă independent față de sultan. Bate monedă proprie și încheie relații diplomatice cu alte state. Pazvantgolu ocupă tot mai mult teritoriu, pașalâcul său ajungând să se întindă de la Dunăre până la Munții Balcani.

În 1789, sultanul trimite o armată rușie pentru a cuceri Vidinul, dar Pazvantoglu îi respinge atacurile cu soldații-bandiți din slujba sa. Obligat de împrejurări, Selim îl recunoaște oficial ca pașă de Vidin.

Dacă pentru supușii săi, Pazvantoglu a fost un lider onest, pentru locuitorii Țării Românești a fost un dictator. Acesta a cerut domnitorilor români să-i plătească tribut și să-i ofere toate bunurile de care are nevoie.

De cealaltă parte, domnitorii români erau somați de otomani să nu dea nimic lui Pazvantoglu. Supărat că nu a primit lucrurile cerute, Pazvantoglu a declanșat mai multe campanii de jaf la nordul Dunării. Armate întregi de cârjalii au trecut în Țara Românească și au făcut pagube incredibile. Incendiau sate, jefuiau, omorau și mai ales luau femei și copii drept robi, pentru a fi vânduți în piețele de sclavi.

„La 15 noiembrie 1800, într-un raport adresat de către ambasadorul Spaniei la Constantinopol, Don Ignacio Maria cavaler del Corral y Aguirre ministrului spaniol de stat Mariano Luis de Urquijo, se menţionează că Pazvantoglu s-a făcut stăpân pe întreaga Bulgarie. Valahia Mică [Oltenia] este pustie din cauza terorii pe care o împrăştie [Pazvantoglu], şi chiar din Bucureşti au plecat multe familii din aceeaşi cauză“, amintește Bogdan Bucur în lucrarea sa.

Câteva luni mai târziu se întâmplă din nou. „La 4 februarie 1801, acelaşi ambasador al Spaniei la Constantinopol, Don Ignacio Maria cavaler del Corral y Aguirre, raportează următorului ministru spaniol de stat Pedro de Cavallos faptul că trupele de bandiţi ale lui Pazvantoglu atacă, fură şi devastează totul în calea lor şi că acelaşi lucru îl fac şi rămăşiţele mizerabile ale armatelor turceşti, pe care Pazvantoglu le-a înfrânt, şi care s-au împrăştiat şi făptuiesc mii de excese“, precizează Bogdan Bucur în aceeași lucrare.

În perioada 1800-1803, cârjalii au prădat cumplit Țara Românească. Fără o armată, domnitorii fanarioți au încropit miliții, au tocmit arnăuți și au reușit să oprească grosul atacurilor cârjaliilor prin 1801.

Dar prin țară rămăseseră mici bande de cârjalii care luau sat cu sat, incendiau și jefuiau. Zvonul că o mare armată a fost trimisă de Pazvantoglu să atace Bucureștiul a creat o panică fără precedent. Inclusiv domnitorul a fugit la Brașov, capitala fiind abandonată. În București, arnăuții, bandiții de toate felurile au comis jafuri și atrocități fără precedent.

Din cauza cârjaliilor care făceau legea, satele se depopulau în ritma amețitor, oamenii preferând să fugă cât mai departe. Atacurile s-au mai rărit odată cu organizarea la disperare a boierilor și domnitorilor, tocmind sau constituind cete de arnăuți, panduri sau miliții. Abia în 1807, când Pazvantoglu a murit din cauza unei boli, teroarea a luat sfârșit.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Publicitate

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Publicitate

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Ciprian Manolache: „PSD e singurul partid care are programe pentru pregătirea forței de muncă înalt calificată pentru industriile competitive”

Publicat

Publicitate

Ciprian Manolache, inspector scolar general adjunct și profesor de limba și literatura română la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoșani, candidat PSD pentru Camera Deputaților, a anunțat astăzi principalele măsuri din programul de guvernare privind pregătirea forței de muncă înalt calificată pentru industriile competitive.

Deficitul de forță de muncă specializată din județul nostru și din toată țara își poate găsi rezolvarea prin extinderea rapidă a învățământului dual. Avem cadrul legal major, avem și finanțarea necesară! În urma insistențelor PSD, în noua Lege a Educației, s-a reintrodus învățământul dual pentru elevii care vor să învețe o meserie. Iar, prin PNRR, sunt asigurate 338 de milioane de euro pentru înființarea de Consorții regionale pentru învățământ dual! Obiectivul asumat este ca 40% dintre elevi să fie înscriși pe o rută duală, în anul școlar 2025-2026”, a declarat Ciprian Manolache.

Măsurile prin care PSD dorește să crească numărul elevilor ce vor să învețe o meserie și să-și găsească un loc de muncă bine plătit, încă din școală, sunt cuprinse în Programul de guvernare:

Publicitate
  • Extinderea Programului privind învățământul dual, profesional și tehnic în toate municipiile din România și dotarea cu echipamente și tehnologie a școlilor profesionale. Obiectivul este creșterea de 5 ori a numărului de elevi din învățământul dual în următorii 5 ani, respectiv 100.000 de elevi încadrați în această formă de învățământ.
  • Dezvoltarea competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică prin formarea cadrelor didactice, creșterea accesului la resurse educaționale, amenajarea de laboratoare, achiziția de echipamente și realizarea de parteneriate între companii de tehnologie și unități de învățământ.
  • Programul „România Profesională”, care înseamnă acordarea de vouchere, cu o valoare între 100 și 800 de euro, direct persoanelor interesate în calificarea sau recalificarea în domeniile de importanță ridicată pentru economie.
  • Acordarea de vouchere de formare profesională angajaților, în valoare de 500-800 de euro și scheme de ajutor de stat pentru mobilitatea forței de muncă, prin construcția de locuințe de serviciu și compensarea cheltuielilor cu forța de muncă.

PSD a devenit promotorul învățământului dual, tehnic și profesional și va continua în următorii patru ani, dacă va ajunge la guvernare. Adecvarea sistemului de educație la piața muncii, prin dezvoltarea învățământului dual, profesional și tehnic, precum și prin programe de ucenicie reprezintă unul dintre obiectivele principale ale PSD, prin care se dorește atragerea tinerilor, în scopul specializării într-o meserie, astfel íncât aceştia să lucreze aici, acasă, fără a mai fi nevoiți să plece în străinătate”, a subliniat candidatul PSD Botoșani.

 

Programul de guvernare cu toate măsurile în domeniul educației poate fi accesat pe pagina psdbotosani.ro la secțiunea  chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psd.ro/wp-content/uploads/2024/10/Program_Guvernare_PSD_2025_2028.pdf

Publicitate

 

CMF11240017

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Două case din Dorohoi s-au aprins din cauza coșului de fum neizolat. O femeie a ajuns la spital intoxicată cu fum

Publicat

Publicitate

Două femei din municipiul Dorohoi au rămas fără acoperiș deasupra capului în urma unui incendiu care a izbucnit în jurul coșului de fum. S-a întâmplat în această dimineață. Locuințele celor două sunt lipite una de cealaltă, iar flăcările au fost observate târziu, de una dintre proprietare.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Aceștia au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la bunurile din interiorul caselor.
Una dintre proprietare, în vârstă de 74 de ani, a fost transportată la spital întrucât a suferit o ușoară intoxicație cu fum.

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind coș de fum neizolat termic față de materialele combustibile.

Publicitate

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Publicitate

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Publicitate

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Sistemul de apă din Botoșani va deveni funcțional, iar barajul de la Vârfu Câmpului va fi declarat proiect major de importanță națională

Publicat

Publicitate

Sper că cei de la PSD o să vadă și vor lua aminte! Lucrurile pot fi rezolvate. Avem dovada chiar aici. Am făcut un pas extraordinar de important odată cu startul acestui proiect. Sistemul de apă din Botoșani va deveni funcțional, iar barajul de la Vârfu Câmpului, care este deja terminat în proporție de 80 %, va fi declarat proiect major de importanță națională. Mulțumesc domnului ministru Mircea Fechet pentru promptitudine și implicare.

Dacă cineva încă se întreabă cu ce mă ocup, de ce sunt atât de des în teritoriu și cum evoluează lucrurile în județ de când am preluat funcția de președinte al Consiliului Județean, vreau să știți că asta fac: muncesc pentru ca Botoșaniul să se dezvolte. Sunt sigur că doamna Federovici împreună cu domnul Budăi își trăiesc șocul vieții văzând câte probleme sunt în județ, dar și cât de rapid pot fi rezolvate atunci când se vrea cu adevărat și nu se ascunde mizeria sub preș. De doamna Lipă nici nu mai spun nimic, dumneaei nici nu știe cum a fost parașutată la Botoșani, de rezolvarea problemelor de aici nici habar nu are.

Așa este, când îți asumi funcția avută și nu doar scaunul ei, rezultatele nu vor întârzia să apară. Atunci când există dorința de a face o schimbare, ușile închise sau telefoanele mereu ocupate nu sunt un impediment. După ce ani buni, cei de la PSD au încercat cu atâta stăruință să ne facă să credem că nu este posibil, că este prea complicat sau că va dura zeci de ani, astăzi avem certitudinea și încrederea că județul Botoșani va fi aprovizionat cu apă.

Publicitate

Botoșăneni, așa se lucrează pentru binele comunității. Urmează și alte schimbări în județ, toate la fel de importante, dar le luăm pe rând. Astăzi ne bucurăm de o victorie pe drumul anevoios de a readuce Botoșaniul pe vectorul dezvoltării.

CMF 11240002

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending