Au început înscrierile în Programul Tomata 2026. Legumicultorii pot depunere cererile de înscriere în program, până pe 15 aprilie, la direcțiile agricole județene.

Anul trecut, în județul Alba au beneficiat de ajutorul de minimis un număr de 40 de legumicultori, cel mai mare ajutor acordat de stat fiind de peste 76.000 de lei.

Programul Tomata 2026 acoperă mai multe tipuri de culturi legumicole, nu doar tomatele, fiind necesară o suprafață minimă de cultivare de 1.000 de metri pătrați pentru a fi eligibile. De asemenea, beneficiarii trebuie să respecte o serie de condiții.

Guvernul a adoptat în aprilie 2025 Hotărârea 325/2025 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, în perioada 2025 – 2027. Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României pe o perioadă de 3 ani, respectiv 2025 – 2027, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate.

Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor/întreprinderilor unice care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 1,5 euro/mp echivalentul a 1.500 euro/1.000 mp, pentru o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp, cu respectarea cerințelor privind tipul de cultură și suprafețele aferente acestora.

Programul Tomata 2026. Condiții de eligibilitate

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producția de legume cultivate în spații protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii de eligibilitate:

• să utilizeze o suprafață de minimum 1.000 mp, cu respectarea cerințelor privind tipul de cultură și suprafețele aferente acestora;
• să obțină producțiile minime corespunzătoare culturii înființate;
• să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cu legume cultivate în spațiile protejate în anul în care solicită sprijinul, respectiv la data solicitării sprijinului;
• să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat începând cu data înființării culturii și avizat de OFJ, pentru fiecare solicitare a sprijinului;
• să obțină legume care nu depășesc conținutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide;
• să nu depășească, în sectorul producției primare de produse agricole, prin acordarea prezentului ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro/întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor 3 ani.

Programul Tomata 2026. Culturi și producții minime

Conform prevederilor legale, Programul Tomata 2026 nu vizează exclusiv cultivarea tomatelor, ci include și alte specii de legume, cu condiția ca acestea să fie cultivate pe o suprafață minimă de 1.000 de metri pătrați.

Este vorba despre următoarele specii de legume:

• ardei gras și/sau lung și/sau gogoșar și/sau iute – Capsicum annuum L.;
• castraveți – Cucumis sativus L.;
• ceapă verde – Allium cepa L.;
• fasole păstăi – Phaseolus vulgaris L.;
• salată – Lactuca sativa L.;
• spanac – Spinacea oleracea L.;
• tomate – Solanum lycopersicum L.;
• varză – Brassica oleracea L.;
• vinete – Solanum melongena L.

De asemenea, producțiile minime pentru care se acordă ajutorul de minimis sunt următoarele:

Cultura – Producția minimă kg/1.000 mp – Producția minimă kg/mp

• Ardei gras/lung/gogoșar – 2.000 kg/1.000 mp – 2 kg/mp
• Ardei iute – 600 kg/1.000 mp – 0,6 kg/mp
• Castraveți – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp
• Ceapă verde – 100.000 bulbi/plante/1.000 mp – 100 bulbi/plante/mp
• Fasole păstăi – 1.500 kg/1.000 mp – 1,5 kg/mp
• Salată – 10.000 plante/1.000 mp – 10 plante/mp
• Spanac – 1.000 kg/1.000 mp – 1 kg/mp
• Tomate – 3.000 kg/1.000 mp – 3 kg/mp
• Varză – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp
• Vinete – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp

Culturile care pot fi înființate în spații protejate și suprafețele aferente acestora

Suprafața totală (mp) (1) – Suprafață minimă tomate (mp) (2) – Suprafață alte legume eligibile din listă (3) = (1) – (2)

• 1.000 mp – 1.000 mp – –
• între 1.001 și 2.000 mp – 1.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• între 2.001 și 3.000 mp – 1.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• între 3.001 și 4.000 mp – 2.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• între 4.001 și 5.000 mp – 2.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• între 5.001 și 6.000 mp – 3.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• între 6.001 și 7.000 mp – 3.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• între 7.001 și 8.000 mp – 4.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• între 8.001 și 9.000 mp – 4.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• între 9.001 și 10.000 mp – 5.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
• peste 10.001 mp – 6.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1

Programul Tomata 2026. Depunerea cererii de înscriere

Potrivit reglementărilor, legumicultorii pot depune la direcțiile agricole județene cererea pentru ajutorul de minimis la culturi în spaţii protejate, în perioada 2 februarie – 15 aprilie 2026, inclusiv. 

La depunerea cererii de înscriere în Program, responsabilii desemnați cu primirea cererilor din cadrul direcțiilor agricole județene, în limita informațiilor deținute, pot sprijini potențialii beneficiari în verificarea sumelor primite pe schemele de ajutor de minimis în sectorul agricol pe perioada ultimilor 3 ani.

Sumele solicitate de către potențialii beneficiari pentru legumele cultivate în spații protejate și înscrise în cerere, împreună cu valoarea cumulată a ajutoarelor de minimis acordate pe perioada ultimilor 3 ani, nu trebuie să depășească 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani.

Pentru aceeași suprafață de spații protejate, ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre se acordă o singură dată, în fiecare an de aplicare a programului.

Pentru anii 2026 și 2027, valoarea sprijinului financiar se acordă în lei, la cursul de schimb din data de 29 ianuarie 2026, respectiv 29 ianuarie 2027, stabilit de Banca Națională a României.

Documentele necesare

După efectuarea verificării, potențialii beneficiari completează și depun cererea, însoțită de următoarele documente:

• copie a B.I./C.I. al/a solicitantului sau al/a reprezentantului legal dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/ împuternicit;
• copie a atestatului de producător valabil până la data de 31 decembrie a anului în care solicită sprijinul;
• împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a unui reprezentant, după caz;
• copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;
• dovada unui cont activ la bancă/trezorerie;
• adeverință, în original, din Registrul agricol, conform înscrisurilor aferente anului în care solicită sprijinul, care atestă suprafața de teren cu spații protejate utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză.

Cererea, însoțită de documentele prevăzute anterior, poate fi transmisă la direcțiile agricole județene și prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul“ de către solicitant.

În situația în care solicitantul utilizează suprafețe de teren cu culturi de legume cultivate în spații protejate situate în județe/unități administrativ-teritoriale diferite, acesta va formula și depune o singură cerere de înscriere în program la DAJ unde are suprafața cultivată cea mai mare.

Recoltarea și valorificarea producțiilor

Recoltarea și valorificarea producțiilor prevăzute se fac anual, după efectuarea verificărilor și până cel târziu la data de 15 octombrie inclusiv a anului în care se solicită sprijinul.

Valorificarea producției se realizează prin cooperative, grupuri de producători, organizații de producători sau direct, în piețe, târguri, oboare, retail, industria de procesare.

Pentru legumele care fac obiectul programului, dovada obținerii producției o constituie, după caz, următoarele documente emise după data înregistrării cererii de înscriere în program:

• copia filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole;
• rapoarte generate de aparatul de marcat electronic fiscal, ce conțin date din conținutul jurnalului electronic pentru perioada de raportare, ce va fi menționată sub antet, însoțite de copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică <Z>, emise de aparatele de marcat electronice fiscale;
• facturile electronice emise potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările și completările ulterioare, și extrase din spațiul privat virtual.

Verificări în teren

Reprezentanții direcțiilor agricole județene, împreună cu reprezentanții centrelor județene APIA, efectuează verificări privind existența suprafețelor declarate și înființate și stabilirea suprafețelor cultivate în fiecare spațiu protejat.

Direcțiile agricole județene solicită centrelor județene APIA desemnarea de reprezentanți în vederea constituirii echipelor mixte pentru efectuarea verificărilor prevăzute.

Verificarea/Verificările se efectuează în baza notificării/notificărilor scrise transmise la direcțiile agricole județene de către solicitanți, în funcție de cultura înființată, după data depunerii cererii și până cel târziu la data de 30 septembrie a fiecărui an, prin e-mail, fax sau poștă, întocmind fișa/fișele de verificare.

Beneficiarii sunt obligați să transmită în scris notificările către direcțiile agricole județene, prin e-mail, fax sau poștă.

Reprezentanții direcțiilor agricole județene, împreună cu reprezentanții centrelor județene APIA, efectuează verificările în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii notificărilor și sunt direct răspunzători de veridicitatea constatărilor.

Probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide

În vederea monitorizării calității legumelor, inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene prelevează probe, prin sondaj și inopinat. Aceștia vor efectua analize de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide atât la recoltare, cât și la valorificare.

Oficiile fitosanitare au obligația transmiterii la direcțiile agricole a situației cu potențialii beneficiari ale căror legume, în urma efectuării analizelor prevăzute, au înregistrat depășiri ale conținuturilor maxime aplicabile reziduurilor de pesticide.

Oficiile fitosanitare informează potențialii beneficiari cu privire la rezultatele analizelor de laborator, prin e-mail sau prin poștă, în termen de 15 zile lucrătoare de la data prelevării probelor.

Responsabilii desemnați din cadrul direcțiilor agricole județene, după finalizarea tuturor verificărilor condițiilor de eligibilitate, întocmesc situația centralizatoare a beneficiarilor ajutorului de minimis și o transmit la Direcția generală buget finanțe și fonduri europene din cadrul MADR până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. Direcțiile agricole județene aprobă sumele aferente reprezentând ajutor de minimis, pentru fiecare beneficiar în parte, și se asigură că sumele totale care se acordă beneficiarului se încadrează în plafonul maxim.

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de măsurile adoptate de Guvern, care, spun ei, „influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

Aceștia solicită, printre altele, revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de „Legea Bolojan”.

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului

Membrii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federației Naționale Sindicale „Alma Mater” vor protesta miercuri în fața Guvernului.

Potrivit reprezentanților celor trei sindicate, la protestul programat între orele 11:30 și 14:00 sunt așteptate să participe aproximativ 2.000 de persoane, scrie Agerpres. „Pe durata de desfășurare a manifestației se vor folosi bannere, pancarte și mijloace audio, cu respectarea legislației în vigoare”, au informat organizatorii protestului.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de măsurile adoptate de Executiv, care „influențează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice”.

Lider de sindicat: Măsurile de austeritate sunt „măsuri anti-educție”

Reprezentantul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Ion Zoican, a declarat că măsurile de austeritate, dacă se continuă, „sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă”.

„Noi nu am renunțat la proteste. Protestăm pentru abrogarea măsurilor de austeritate pe care le-a impus în 2025: norma didactică, numărul de elevi în clasă foarte mare, comasarea claselor și tăierea burselor pentru elevi și studenți. Aceste măsuri dacă se continuă sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă. Cerem abrogarea acestor măsuri. Dacă s-au aplicat un an de zile, să cântărească Guvernul și să zică câți bani a economisit din aceste suprimări a învățământului. Dacă nu, e bine ca anul viitor școlar să înceapă așa cum a fost pe Legea 198/2023, o lege asumată de Parlament, de Guvern și președintele României”, a declarat Zoican, citat de Antena3.

Potrivit acestuia, pierderile au fost semnificative la nivelul posturilor din învățământ.

„S-au suprimat în jur de 15.000 de posturi, s-au suprimat pentru plata cu ora, unde inevitabil sunt ore care trebuie luate de colegii noștri titulari și atunci sunt plătite cu un tarif care este sub un zilier necalificat. Este o plată nesemnificativă și care îi face pe colegii noștri să nu mai predea. S-au tăiat indemnizația de hrană, voucherele pentru vacanță și tot felul de chestiuni care au fost ciupiri la salariile profesorilor”, a mai declarat liderul de sindicat.

Care sunt solicitările sindicaliștilor

Cele trei sindicate din învățământ solicită, printre altele, revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de „Legea Bolojan”.

Potrivit Edupedu, solicitările sindicaliștilor sunt următoarele:

• „Revenirea la norma didactică pentru învățători, profesori, directori și inspectori, așa cum era în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;
• Revenirea la numărul de elevi în clase, așa cum era înainte de măsurile de austeritate;
• Plata cu ora sa se facă la nivelul corespunzător studiilor și nu la nivel de muncitor necalificat;
• Susținerea cu burse a elevilor și studenților, așa cum a fost în legea învățământului preuniversitar”.
• Sindicaliștii susțin că aceste măsuri au dus la „degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar și la dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe”.

Marți, polițiștii din cadrul Botoșani au oprit pentru control, un autoturism care, la vederea autospecialei de poliție, schimbase brusc direcția de deplasare.

În urma verificărilor s-a stabilit identitatea conducătorului auto, în persoana unui tânăr, de 23 de ani, din comuna Răchiți, precum și faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Marți, polițiștii din cadrul Dorohoi au identificat un tânăr, de 31 de ani, din comuna Broscăuți, pe numele căruia era emis de către instanța de judecată un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Acesta a fost condamnat la patru ani și o lună de închisoare cu executare pentru infracțiunile de violare de domiciliu în formă continuată, furt calificat și distrugere.

Tânărul a fost depistat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și ulterior escortat către Penitenciarul Botoșani în vederea încarcerării.