Connect with us

Actualitate

De la 1 martie se majorează INDEMNIZAȚIA lunară minimă pentru creșterea copilului. Ce alte ajutoare mai primesc românii în 2023

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Indemnizația lunară minimă primită de mame pentru creștere a copilului va fi majorată de la 1 martie, o dată cu majorarea valorii ISR, relatează alba24.ro. De la aceeași dată vor fi majorate și alte ajutoare sociale.

Ajutoare sociale majorate de la 1 martie 2023. De la această dată, ISR crește cu 13,8%, de la 525,5 lei, cât e acum, la 598 de lei. În aceste condiții, toate ajutoarele sociale calculate pe baza valorii ISR se vor majora din martie, scrie avocatnet.ro.

Vezi și: VIDEO. „Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Dăscălescu, vicepreședinte Consiliul Județean Botoșani

Din martie va crește indemnizația lunară minimă primită de mame pentru creșterea copilului. Indemnizația are o valoare de 2,5 la valoarea ISR. Pragul minim al acesteia va fi din martie de 1.495 de lei.

Și prima de inserție va crește la 1.794 de lei, iar subvenția pentru persoane marginalizate, la 2.392 de lei .

Toate ajutoarele sociale calculate pe baza valorii ISR se vor majora din martie.

Printre cele mai importante drepturi care se acordă în funcție de ISR se numără indemnizația de șomaj, ajutorul social, prestațiile sociale pentru persoanele cu handicap, nivelul minim al indemnizației pentru creșterea copilului, însă mai sunt și altele.

Potrivit Legii 76/2002, indemnizația de șomaj depinde de stagiul de cotizare și se calculează astfel:

Publicitate

– valoarea ISR în vigoare la data stabilirii valorii indemnizației (din martie va fi 598 de lei), pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;

– valoarea ISR, la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea (asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare) unei cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare:

  • 3% – pentru persoanele cu un stagiu de minimum trei ani;
  • 5% – pentru persoanele cu un stagiu de minimum cinci ani;
  • 7% – pentru persoanele cu un stagiu de minimum zece ani;
  • 10% – pentru persoanele cu un stagiu de minimum 20 de ani.

Lista ajutoarelor pe care le vor primi românii în 2023 de la stat. Cum intră oamenii în posesia banilor

Ministrul Investițiilor, Marcel Boloş, spune că, în acest an, vor fi români care vor primi şi 10.000 de lei ca ajutor de la stat.

Din cauza condiţiilor precare în care trăiesc, peste două milioane de oameni nu îşi permit un standard de viaţă decent, iar guvernul a pregătit unele măsuri de sprijin.

În acest an, majoritatea ajutoarelor în bani vor ajunge la persoanele cu venituri mici şi, prin însumarea acestora, vor fi persoane care vor primi circa 10.000 de lei, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Marcel Boloş: „Vor fi români care vor primi până la 10.000 de lei”

Tocmai de aceea, la nivelul Guvernului am gândit un pachet măsuri care sunt integrate și complementare, astfel încât să se asigure o alocare financiară eficientă a intervențiilor.

Așadar, vor fi români care se află într-un grad extrem de excluziune socială și care vor putea primi până la 10.000 de lei pentru nevoile imediate, pe baza diferitelor forme de sprijin care se vor acorda”, a transmis recent Marcel Boloș, ministrul Investițiilor.

Lista ajutoarelor pe care le va acorda statul în 2023

1. Suma de 1.400 de lei pentru a sprijini plata facturilor la energie. Banii se acordă în două tranșe egale, de 700 de lei, în februarie și septembrie.

Românii vulnerabili vor primi sprijin pentru compensarea prețurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel:

  • – 700 de lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
  • – 700 de lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Vor beneficia de măsură cardului de energie:

  • – pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  • – persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  • – familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei;
  • – familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de patru miliarde lei.

Şase noi tranșe de 250 de lei pentru achiziția de alimente și mese calde

2. Şase noi tranșe de 250 de lei pentru achiziția de alimente și mese calde, de care vor beneficia 2,4 milioane de persoane.

Beneficiari sunt, în acest caz, pensionarii, persoanele cu handicap și familiile, inclusiv cele monoparentale, ce au venituri mici și persoanele care primesc ajutor social și cele fără adăpost.

Aproximativ 2,5 milioane de români au primit patru tranșe de vouchere sociale de alimente prin programul „Sprijin pentru România”, în valoare totală de 1.000 de lei. Măsura va continua pe tot parcursul anului 2023, când vor fi livrate alte şase tranșe, a câte 250 de lei, o dată la două luni.

Vor primi vouchere pentru alimente și mese calde:

  • – pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • – copiii și adulții încadrați în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • – familiile cu cel puțin doi copii în întreținere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 de lei pentru tranșele din anul 2023;
  • – familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 de lei pentru tranșele din anul 2023;
  • – familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte

3. Preșcolarii și elevii din medii defavorizate vor primi vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua să ofere ajutorul de 500 de lei pentru îmbrăcăminte și rechizite.

Vor beneficia de sprijinul în valoare de 500 de lei:

  • – copiii din învățământul de stat preșcolar, cu condiția ca venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură (298 de lei);
  • – elevii din învățământul de stat primar și gimnazial, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară (1.275 lei).

Tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional pot fi utilizate numai la unitățile cu care emitenții cardurilor au contracte de afiliere.

Ajutoare pentru reziliență socială, repararea locuințelor și achiziția de electrocasnice

4. Vouchere pentru reziliență socială pentru repararea locuințelor și pentru achiziția de electrocasnice

Românii vulnerabili vor putea beneficia de sprijin pentru înlocuirea electrocasnicelor vechi precum mașina de spălat, frigider sau aragaz, dar şi de vouchere de reziliență pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire.

Pachet cu 24 kg cu alimente

5. Peste 1,18 milioane de români vor primi un nou pachet de 24 kg cu ajutoare alimentare

În primăvara acestui an, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va începe distribuția celei de‑a şasea tranșă de pachete cu alimente în cadrul proiectului „Acordarea de pachete cu ajutoare alimentare”. Pachetele vor ajunge la 1.188.852 beneficiari.

Pachetele conțin 12 alimente de bază (38 de unități) și provin de la producători din România:

  • – făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);
  • – mălai (4 pungi de 1 kg);
  • – paste făinoase (2 pungi de 400 g);
  • – ulei (4 sticle de 1 l);
  • – zahăr (2 pungi de 1 kg);
  • – orez (4 pungi de 1 kg);
  • – conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);
  • – conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);
  • – conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);
  • – borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);
  • – gem de fructe (1 borcan de 360 g);
  • – gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).

Vouchere pentru persoane cu dizabilități

6. Persoanele cu dizabilități vor primi vouchere pentru a‑și procura echipamente speciale care să le îmbunătățească viața

Tehnologiile asistive (rampe electrice, softuri de citire pentru nevăzători etc.) pentru persoane cu dizabilități au un preț ridicat ce nu poate fi acoperit de majoritatea celor care au nevoie de un asemenea dispozitiv.

În perioada 2014–2020 astfel de dispozitive au fost finanțate prin Programul Operațional Capital Uman, dar doar pentru o parte dintre  persoanele cu vârsta între 18 și 64 de ani.

Peste 7.000 persoane cu dizabilităţi, cu vârsta între 18 şi 65 de ani au primit vouchere în cuantum de până la 5.000 euro pentru a‑și procura echipamente care să le îmbunătățească viața și să le dea, totodată, șansa la o activitate remunerată: cititoare pentru nevăzători, fotolii rulante, proteze audio, elevatoare, diverse instrumente ajutătoare pentru scriere sau desen dar și instrumente  manipulatoare robotizate, printre altele.

Programul POIDS 2021–2027 va continua această măsură, să acopere și nevoile minorilor și ale vârstnicilor cu dizabilități în această privință

Ajutoare pentru mămici

7. Trusouri pentru nou-născuți

Mamele și copiii nou-născuți din categoriile cele mai defavorizate vor primi sprijin în valoare de 2.000 lei pentru trusouri, în primele trei luni de la nașterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic.

Vor beneficia de acest sprijin:

  • – mamele cărora le‑a fost stabilit dreptul la venitul minim garantat;
  • – mamele care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei;
  • – mamele cu dizabilități;
  • – mamele aflate temporar în situații critice de viață – victime ale calamităților, ale violenței domestice, persoane dependente și/sau care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, stabilite prin ancheta socială întocmită de autoritățile publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale;
  • – mame și care nu dețin acte de identitate și nu pot accede la drepturile civile;
  • – mamele minore;
  • – mamele – cetățeni străini sau apatrizi proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Jandarm din Botoșani, „încercat” cu bani de doi tineri prinși la furat. Firul poveștii

Publicat

acum 3 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Luni, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Botoșani au fost sesizați telefonic de către un jandarm din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi ,,General de brigadă TUDOR LUCHIAN” Botoșani, cu privire la faptul că, în timp ce se afla în timpul liber, a observat pe trotuarul din apropierea unui complex comercial din municipiul Botoșani, doi tineri în timp ce săvârșeau infracțiunea de furt din buzunare asupra unui bărbat.

Jandarmul a procedat mai întâi la identificarea victimei, care i-a relatat că tinerii i-au sustras mai multe bancnote din buzunar, fără a-i specifica suma cu exactitate. În acest context, subofițerul a plecat în urmărirea celor două persoane,  pe care le-a identificat în apropierea locului comiterii faptei, solicitându-le să rămână pe loc, până la sosirea unui echipaj din cadrul Jandarmeriei.

În această împrejurare, cunoscând faptul că este jandarm, cei doi tineri, i-au promis o sumă de bani nespecificată, prezentându-i mai multe bancnote, posibil din cele sustrase anterior, pentru ca acesta să îi lase să plece și să nu-i predea echipajului de jandarmi.

Autorii faptelor, cunoscuți cu antecedente penale, au fost preluați de către un echipaj din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Botoșani și conduși la sediul unității, în vederea întocmirii actelor procedurale.

Ofițerii din cadrul DGA – Serviciul Județean Anticorupție Botoșani au procedat la întocmirea procesului-verbal de consemnare a denunțului oral sub aspectul comiterii infracțiunii de dare de mită, cercetările fiind continuate sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție!

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Autovehicul radiat din Norvegia reținut la Rădăuți Prutx

Publicat

acum 3 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări cu privire la un cetățean R. Moldova, care a încercat să iasă din țară la volanul unui autovehicul radiat din circulație.

 

În data de 03 martie a.c.,  în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control necesare trecerii frontierei, un cetățean moldovean, în vârstă de 50 de ani, la volanul unui autovehicul înmatriculat în Norvegia.

Colegii noștri au efectuat verificări specifice, în urma cărora s-a concluzionat că mijlocul de transport figurează radiat din circulație din Norvegia, din noiembrie 2024. Bărbatul a declarat polițiștilor de frontieră că nu avea cunoștință că autovehiculul este radiat din Norvegia, el fiind achiziționat de la un conațional din Lituania.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat. La finalizarea cercetărilor, se vor lua măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Autoturism de peste 140.000 lei, furat din Austria, descoperit la PTF Stânca

Publicat

acum 3 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui bărbat, cu dublă cetățenie, română și R. Moldova, care a încercat să treacă frontiera la volanul uni autoturism, semnalat ca fiind furat de autoritățile din Austria.

 

În data de 03 martie a.c., în jurul orei 21.25, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, la volanul unui autoturism, un bărbat cu dublă cetățenie română – R Moldova, în vârstă de 56 de ani.

Având suspiciuni cu privire la seria de șasiu a mașinii care prezenta urme de falsificare, colegii noștri au efectuat verificări suplimentare. Astfel, folosind tehnica specifică și cu sprijinul ofițerilor Frontex, au constatat faptul că autoturismul figurează în bazele de date ca fiind bun căutat pentru confiscare, semnalare introdusă de autoritățile din Austria.

Bărbatul aflat la volanul autoturismului a declarat că a achiziționat mașina de la un cetățean moldovean și nu are cunoștință despre faptul că aceasta este furată sau implicată în vreun litigiu.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, iar autoturismul, în valoare de 140.000 de lei, a fost indispoibilizat în vederea continuării cercetărilor.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

ITM Botoșani: Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Publicat

acum 3 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la:

– alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activităţi;

– angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante şi la toate nivelurile ierarhiei

profesionale;

– venituri egale pentru muncă de valoare egală;

– informare şi consiliere profesională;

Publicitate

– promovare;

– condiţii de încadrare în muncă şi de muncă ce respectă normele de sănătate şi securitate în

muncă;

– beneficii, altele decât cele de natură salarială;

– organizaţii patronale, sindicale şi organisme profesionale;

– prestaţii şi servicii sociale.

Pentru prevenirea şi eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligaţii:

– să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor

de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor

bazate pe criteriul de sex în regulamentele de organizare şi funcţionare şi în regulamentele

interne ale unităţilor;

– să prevadă în regulamentele interne ale unităţilor sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute

de lege, pentru angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi prin crearea de

medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de

discriminare;

– să îi informeze permanent pe angajaţi, inclusiv prin afişare în locuri vizibile, asupra drepturilor

pe care aceştia le au în ceea ce priveşte respectarea egalităţii de şanse şi de tratament între

femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă;

– să informeze imediat după ce a fost sesizat autorităţile publice abilitate cu aplicarea şi

controlul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care  

  dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, referitoare

  la:

– anunţarea, organizarea concursurilor sau examenelor şi selecţia candidaţilor pentru ocuparea

posturilor vacante din sectorul public sau privat;

– încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de

serviciu;

– stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului;

– stabilirea remuneraţiei;

– beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum şi la securitate socială;

– informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare

şi recalificare profesională;

– evaluarea performanţelor profesionale individuale;

– promovarea profesională;

– aplicarea măsurilor disciplinare;

– dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta;

– orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.

 

Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare.

Orice tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate constituie discriminare în sensul prezentei legi.

Orice tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei sau unui bărbat, privind concediul pentru creşterea copiilor sau concediul paternal, constituie discriminare în sensul prezentei legi.

 

Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:

– o salariata este gravidă sau se află în concediu de maternitate;

– o salariata/salariatul se află în concediul pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani,

respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi;

– o salariatul se află în concediu paternal.

Constituie discriminare bazată pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept hărţuire sau hărţuire sexuală, având ca scop sau efect de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată.

Constituie discriminare şi este interzisă modificarea unilaterală de către angajator a relaţiilor sau a condiţiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei angajate care a înaintat o sesizare ori o reclamaţie la nivelul unităţii sau care a depus o plângere, la instanţele judecătoreşti competente, în vederea aplicării prezentelor reglementări şi după ce sentinţa judecătorească a rămas definitivă, cu excepţia unor motive întemeiate şi fără legătură cu cauza.                       

 

Importanța adoptării de către angajatori a unor măsuri interne pentru adaptarea salariaților la activitatea prestată în cadru organizațional, inclusiv pentru salariații care au prestat activitate în regim de telemuncă și revin fizic la locul de muncă organizat de către angajator

 

Salariații care revin la locul de muncă după încetarea concediului de maternitate, a concediului pentru creșterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități, a concediului paternal sau a concediului de îngrijitor, conform prevederilor art. 10 alin. (8) și alin. (9) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați, republicată, au următoarele drepturi:

  • De a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc ori la un loc de muncă echivalent, având

condiții echivalente ;

–  De a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul

absenței ;

  • La un program de reintegrare profesională, a cărui durată este prevăzută în regulamentul intern de organizare și funcționare, cu o durată de cel puțin 5 zile lucrătoare.

 

Nerespectarea prevederilor articolului mai sus menționat atrage răspunderea contravențională și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei, iar constatarea și sancționarea contravențiilor se face de către Inspecția Muncii, prin inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă .

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending