Ajutorul de deces 2025. Valoarea ajutorului de înmormântare urmează să fie majorată în acest an cu peste 1.000 de lei, potrivit unui proiect lansat recent în dezbatere de Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro. 

Astfel, în cazul asiguratului sau pensionarului, cuantumul ajutorului de deces va fi de peste 8.600 de lei. 

Ministerul Finanțelor a lansat joi, 30 ianuarie, în dezbatere, proiectul privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Ajutorul de deces 2025. Valoarea ajutorului de înmormântare va crește

Potrivit documentului, începând cu data intrării în vigoare a legii, cuantumul ajutorului de deces se stabileşte:

• asiguratului sau pensionarului, la 8.620 lei (7.567 lei în prezent);
• unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 4.310 lei (3.784 lei în prezent).

Beneficiarii ajutorului de deces

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

• asiguratului;
• pensionarului;
• persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
  persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
• unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

• soţul supravieţuitor;
• copilul;
• părintele;
• oricare persoană fizică/juridică.

În cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului, al pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat.

Membru de familie, în sensul legii, poate fi:

• soţul/soţia;
• copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
• în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
• în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
• în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor.
• părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

În cât timp se achită ajutorul de deces

Potricit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se achită în termen de trei zile lucrătoare de la solicitare, astfel:

• în situația decesului asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului de către casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana decedată;
•  în situația decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului – de către casa teritorială de pensii  în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul sau persoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.

Ajutorul de deces poate fi solicitat în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data emiterii certificatului de deces.

Actele necesare solicitării ajutorului de deces

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de persoana fizică, în cazul decesului:

• asiguratului;
• pensionarului;
• unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului  sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,

Actele necesare, după caz, sunt:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 11 la norme);
• certificat de deces, în original și copie;
• act de identitate al solicitantului, în original şi copie;
• actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
• dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
• adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii, în original, după caz;
• act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
• dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
• declarație olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz;
• procură specială, după caz;
• extras de cont, după caz.

Acte necesare în cazul decesului asiguratului sau pensionarului

În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces poate fi solicitat de către o persoana juridică, în baza următoarelor documente:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-a la norme);
• certificat de deces în original și copie;
• împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
• act de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului al persoanei juridice;
• dovada că persoana juridică a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original, după caz;
• contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
• procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces, după caz;
• dovada că persoana care a mandatat persoana juridică a suportat cheltuielile de deces, după caz;
• dovada calităţii de asigurat, după caz;
• extras de cont.

Acte necesare în cazul decesului unui membru de familie, neasigurat

În cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces poate fi solicitat de către o persoana juridică, în baza următoarelor documente:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-b la norme);
• procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces;
• certificat de deces în original și copie;
• împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
• act de identitate reprezentant legal/împuternicit al persoanei juridice;
• actele de stare civilă ale asiguratului/pensionarului al cărui membru de familie a decedat din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
• dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
• dovada că asiguratul/pensionarul, al cărui membru de familie a decedat, a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
• declaraţie olografă pe propria răspundere că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar;
• adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original), după caz;
• act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
• contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
• extras de cont.

După efectuarea plății ajutorului de deces, la sediul casei teritoriale de pensii, plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, mențiunea „ACHITAT”, data, semnătura și ștampila.

În situația în care plata ajutorului de deces se face prin virament bancar sau prin mandat poștal, plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, mențiunea „PLĂTIT prin virament bancar/mandat poștal”, data, semnătura și ștampila.

Noi reguli pentru piața crypto sunt pregătite de Guvern. Ministerul Finanțelor va prezenta un proiect de act normativ în acest sens, relatează alba24.ro.

”Statul trebuie să se pregătească pentru aceste noi provocări, nu doar în perspectiva campaniei electorale, ci și în perspectiva oricăror tranzacții online, fie că vorbim despre vânzări online, comenzi livrate prin sisteme moderne sau criptomonede.

Toate acestea trebuie abordate în foarte scurt timp. Săptămânile viitoare vom ieși deja cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto – autorizarea companiilor care activează în domeniu, modalitățile prin care acestea intră pe piață și impunerea impozitelor pentru tranzacții. Trebuie să reglementăm clar companiile și să stabilim proceduri fiscale”, a spus ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, potrivit Agerpres.

El a subliniat că organele statului trebuie să fie pregătite inclusiv pentru monitorizarea tranzacțiilor realizate pe rețelele sociale, ceea ce reprezintă o provocare majoră.

”Dar, până la începerea campaniei electorale, sunt sigur că și ANAF va fi pregătită să gestioneze aceste provocări”, a punctat Tanczos Barna.

În ceea ce privește ancheta legată de finanțările din campania electorală, ministrul Finanțelor a subliniat că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a oferit toate informațiile pe care le-a putut furniza.

Autoritatea pentru Digitalizare ar putea aviza tehnic furnizorii de criptomonede, fie că este vorba despre bancomate sau platforme de schimb. Iar Ministerul Finanțelor, printr-o comisie specială, se va ocupa de autorizarea lor. Autoritățile vor avea așadar date clare, cu nume și prenume, potrivit știrileprotv.ro

Acesta era de neam egiptean, fiul unei familii de vază, şi rudă a patriarhilor Alexandriei Teofil şi Chiril. Având o situaţie financiară bună, părinţii l-au trimis pe tânărul Isidor la şcolile de filozofie şi teologie din Antiohia, tocmai când păstorea acolo ca preot Sfântul Ioan Gură de Aur.

Isidor i-a fost ucenic şi l-a avut ca pildă de trăire duhovnicească. Reîntors în Egipt, ar fi putut să aibă o slujbă deosebită, însă Isidor a renunţat la moştenirea primită de la părinţi şi a intrat în Mănăstirea Pilusiu din partea de răsărit a deltei Nilului, nu departe de oraşul cu acelaşi nume. De aceea şi Cuviosul Isidor este numit „pelusiotul”. Cuvântul grecesc „pilos” înseamnă mlaştină sau noroi şi cum mănăstirea era poziţionată în delta fluviului Nil, într-o regiune mlăştinoasă, i s-a zis „Pilusiu”, adică mănăstirea din mlaştini. În această mănăstire şi-a petrecut Isidor tot restul vieţii, sporind în rugăciune şi credinţă faţă de Dumnezeu. Aici s-a învrednicit de treapta preoţiei, ajungând şi stareţ.

Împăratul Teodosie al II-lea (408-450) îl cinstea în mod deosebit pe Cuviosul Isidor. Acesta îl sfătuieşte pe împărat să convoace Sinodul al III-lea Ecumenic la Efes, în anul 431, pentru apărarea dreptei credinţe creştine împotriva ereziei nestoriene. A fost un mare şi înflăcărat apărător şi tâlcuitor al credinţei ortodoxe. Sfântul Isidor a scris 2012 epistole de-a lungul a 40 de ani (393-433), reprezentând una dintre cele mai mari colecții trimise în antichitate. În acestea, pe unii îi mustra, pe alţii îi povățuia, iar pe alţii îi mângâia şi le dădea nădejde. Fotie îl așază pe Isidor printre marii scriitori creștini epistolari, alături de sfântul Vasile cel Mare și de sfântul Grigorie de Nazianz.

În vremea prigonirii sfântului Ioan Gură de Aur, când tot poporul era împărțit în două tabere, una de partea sfântului, iar cealaltă potrivnică lui, sfântul Isidor, acest mare stâlp al Ortodoxiei, a stat de partea sfântului Ioan Gură de Aur. El a scris patriarhului Teofil că sfântul Ioan Gură de Aur este o mare făclie a Bisericii, rugându-l să oprească prigoana lui. Sfântul Isidor a trăit mult şi a făptuit multe, slăvind pe Hristos Dumnezeu cu viaţa şi cu scrierile sale. Mutarea sa la locaşurile cereşti se petrecu la anul 436.

La împlinirea a 100 de ani de la înființare, Patriarhia Română va proclama 16 noi sfinți care s-au remarcat prin mărturisirea credinței în timpul regimului comunist ateu. Printre aceștia se numără Sfinții Cleopa de la Sihăstria, Arsenie de la Prislop, Dumitru Stăniloae și Sofian de la Antim.

Evenimentul central al zilei de marți va fi prezentarea Tomosului Sinodal, documentul oficial care atestă canonizarea și poartă semnătura tuturor ierarhilor români.
Înainte de a fi semnat de membrii Sinodului, tomosul este redactat cu migală de Costel Nacu, pictor și inspector eparhial în cadrul Sectorului Patrimoniu și Pictură Bisericească al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Documentul este scris pe pergament din piele de capră, iar imperfecțiunile naturale ale acestuia fac procesul de redactare mai dificil. Pentru realizarea unui astfel de tomos, Costel Nacu lucrează între trei și șapte zile, folosind tușuri speciale, cerneală și culori de pictură. De asemenea, utilizează stilouri și penițe modificate manual pentru a se adapta suprafeței pergamentului.
Proclamarea oficială a canonizării noilor sfinți va avea loc marți, 4 februarie, după Sfânta Liturghie, la Catedrala Patriarhală, urmând ca ulterior să fie organizate și proclamări locale.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu