Satul Balta Arsă, comuna Corni, are de acum un centru social modern, construit și dotat complet printr-un proiect finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Valoarea totală a investiției este de 2.503.221,33 lei, iar proiectul promite să aducă schimbări reale în viața copiilor și familiilor vulnerabile din zonă.

Noul Centru social multifuncțional va găzdui activități de îngrijire, educație, consiliere, recreere și asistență medicală oferită de medicii de familie. În cadrul obiectivului a fost înființat și serviciul social „Centrul de zi pentru copiii aflați în risc de separare de părinți – Balta Arsă”, acreditat și autorizat conform legislației în vigoare, a anunțat primarul comunei Corni, Varvaruc Valerian.

Sprijin pentru familiile vulnerabile

Centrul are rolul de a preveni separarea copilului de familie și de a sprijini părinții aflați în dificultate. Prin activități educaționale și de consiliere, copiii vor beneficia de sprijin psihologic, programe de dezvoltare personală și activități recreative menite să combată abandonul școlar.

Proiectul contribuie astfel la crearea unui mediu educațional modern și incluziv, care oferă copiilor din mediul rural șanse egale la educație și o copilărie sigură.

„CARE – Comunitate Activă pentru Sprijin și Reintegrare Echitabilă”

Pe o perioadă de 18 luni, centrul va găzdui activitățile din cadrul proiectului „CARE – Comunitate Activă pentru Sprijin și Reintegrare Echitabilă”, implementat de Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina din Suceava, în parteneriat cu DGASPC Botoșani și Primăria Comunei Corni. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.

Reprezentanții administrației locale și ai organizațiilor implicate le mulțumesc tuturor celor care au sprijinit realizarea acestui proiect și transmit un mesaj de speranță pentru comunitate: „Împreună construim un viitor mai bun pentru copiii noștri.”, a mai adăugat primarul comunei Corni, Varvaruc Valerian.

Aproximativ 2,7 milioane de pensionari care au venituri mai mici de 2.574 de lei vor primi, înainte de sărbătorile de iarnă, a doua tranșă a sprijinului financiar de 800 de lei. Măsura face parte din programul de ajutor destinat persoanelor cu pensii mici, iar plata va fi efectuată în perioada premergătoare Crăciunului, astfel încât beneficiarii să își poată acoperi cheltuielile din sezonul rece, relatează alba24.ro.

Banii se plătesc din oficiu, adică fără ca pensionarii cu venituri de până la 2.574 de lei să fie nevoiți să facă vreun demers în acest sens.

Reamintim că prima tranșă de 400 de lei a fost plătită în aprilie.

Această a doua tranșă va fi plătită în decembrie, cel mai probabil pe la jumătatea lunii.

Bani pentru pensionari, înainte de Crăciun: Ministrul confirmă

„2.750.000 de pensionari cu venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei vor primi în decembrie 2025 sprijinul financiar de 400 lei, a doua tranșă din ajutorul de 800 lei acordat în acest an.

Avem acești bani în buget și vor ajunge la cei care sunt cei mai afectați în această perioadă.

Ştim că nu rezolvă multe dintre problemele cotidiene, dar aduce un ajutor concret în prag de iarnă. Este o măsură de protecţie socială la care nu am renunţat şi care va fi binevenită”, a declarat ministrul Muncii, Petre Florin Manole, potrivit Digi24.

Efortul financiar pentru plata acestor bani este de peste 1,1 miliarde de lei.

Imaginația contrabandiștilor nu are limite. Polițiștii de frontieră din Punctul de Trecere Stânca au descoperit o nouă metodă inedită de ascundere a țigărilor de contrabandă – sub bucăți de brânză sărată și în roata de rezervă a unei mașini.

Descoperirea a fost făcută pe 3 octombrie, în urma unui control efectuat de echipa comună formată din polițiști de frontieră și lucrători vamali. Autoturismele vizate erau suspectate că transportă țigarete peste frontieră, ascunse pentru a evita controlul vamal.

Într-unul dintre autoturisme, polițiștii au găsit pachete de țigări ascunse cu grijă în roata de rezervă, iar în bagajele unui pasager, într-un recipient de plastic plin cu bucăți de brânză sărată, se afla o altă parte din marfa de contrabandă.

Țigaretele au fost confiscate, iar persoanele implicate au fost sancționate contravențional.

Operațiunea a fost derulată de Echipa comună de control din cadrul PTF Stânca, sub coordonarea Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani, potrivit purtătorului de cuvânt al instituției, comisar-șef Minodora Răcnea.

Autoritățile de frontieră reamintesc că activitățile de combatere a contrabandei sunt permanente, iar metodele de disimulare devin tot mai ingenioase, însă controalele riguroase reușesc adesea să le dejute.

Poate nu știați, dar România are o zi specială dedicată gustului, tradiției și bucuriei de a sta la masă: Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc. Ea este sărbătorită în fiecare an în prima duminică din luna octombrie — iar în 2025, cade pe 5 octombrie.

Evenimente tematice au loc în toată țara, iar de anul acesta, sărbătoarea iese și peste granițe: misiunile diplomatice și consulatele României din lume marchează, la rândul lor, această zi prin degustări, expoziții și seri culinare dedicate bucătăriei românești.

Puțini știu că ideea acestei zile a apărut în Parlament în 2018, când 19 parlamentari au semnat un proiect de lege pentru a consacra oficial o zi a gastronomiei și a vinului. Inițial, data propusă era 15 septembrie, aproape de sărbătoarea Sfântului Cuvios Eufrosin, bucătarul, pomenit pe 11 septembrie.

În expunerea de motive, inițiatorii subliniau că această zi ar trebui să pună în valoare calitățile și unicitatea bucătăriei românești, precum și diversitatea vinurilor autohtone, adevărate simboluri culturale și turistice ale României.

Așadar, dacă aveți un pahar de vin românesc și o farfurie cu sarmale, ciorbă de burtă sau tochitură moldovenească — ridicați-l în cinstea tradițiilor noastre. E ziua lor!

Senatul a adoptat, la 5 iulie 2018, proiectul legislativ privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc, cu două amendamente admise în comisiile de specialitate, care modificau titlul și ziua pentru marcarea acesteia. Astfel, titlul s-a modificat, devenind ‘Lege privind Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc’, în loc de ‘Lege privind instituirea zilei de 15 septembrie – Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc’. De asemenea, a fost înlocuit textul ‘se instituie ziua de 15 septembrie – Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc’ cu ‘se instituie Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc, în ultima duminică a lunii octombrie’. La 18 octombrie 2018, s-a votat, în unanimitate, ca Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc să fie marcată în prima duminică din luna octombrie. La 27 martie 2019, Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc în prima duminică a lunii octombrie, potrivit https://www.cdep.ro/.

Președintele României Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 395 din 24 aprilie 2019 pentru promulgarea Legii nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc în prima duminică a lunii octombrie. Legea prevede posibilitatea organizării de către autoritățile publice centrale, locale sau de alte instituții ale statului, de către persoane fizice sau juridice, a unor programe și a unor manifestări cu caracter social sau științific, în scopul de a aprecia și de a promova obiceiurile și produsele culinare tradiționale. În acest sens, autoritățile centrale și locale pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocațiilor bugetare aprobate. Prin sintagma ‘vin românesc’, potrivit aceleiași legi, se înțelege ‘vinul obținut din struguri proveniți în proporție de 100% din România și care are inscripționat pe etichetă drapelul României’, conform site-ului http://legislatie.just.ro/.

Un proiect de lege pentru completarea art. 3 din Legea nr.79/2019 privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc a fost prezentat, la 15 aprilie 2024, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și înaintat la Senat. Inițiatorii acestuia, 7 deputați (unul neafiliat și șase de la PNL), au arătat în expunerea de motive că ‘vinul românesc reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural și gastronomic al României, reflectând tradiția îndelungată a cultivării viței-de-vie și a producției de vinuri de calitate. Promovarea vinului românesc la nivel internațional poate contribui la schimbul cultural fiind totodată o modalitate de a promova imaginea României în străinătate și de a spori vizibilitatea și prestigiul acesteia.’

În continuare se arată că ‘în plan economic, realizarea unor activități cu ocazia Zilei naționale a gastronomiei și vinului românesc de către oficiile consulare și misiunile diplomatice ale României poate stimula exporturile, aducând venituri suplimentare și contribuind astfel la creșterea economică a țării. Vinurile românești pot deveni un ambasador al culturii și calității gastronomice și viticole ale țării. De asemenea, vinul românesc constituie și un factor important pentru turism, întrucât poate atrage turiștii să descopere podgoriile, cramele și regiunile viticole ale României, generând venituri suplimentare pentru industria turistică.’, se arată pe https://www.cdep.ro/.

Senatul României a adoptat proiectul de lege la 25 iunie 2024, iar Camera Deputaților, după o serie de dezbateri, la data de 7 mai 2025, conform https://www.cdep.ro/. Președintele României Nicușor Dan a semnat la 6 iunie 2025 Decretul nr.717/2025 prin care a fost promulgată Legea nr.91/2025 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc.