Connect with us

Eveniment

De ce nu facem parastase între Crăciun şi Bobotează

Publicat

Publicitate

Dacă vom parcurge cu conştiinciozitate întregul ciclu liturgic al anului bisericesc, avem prilejul să observăm că rânduielile constitutive ale acestuia sunt alcătuite cu multă înţelepciune. Bunăoară, se poate vedea cu uşurinţă că marile praznice creştine (Sfintele Paşti, Naşterea Domnului, Boboteaza, Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorile consacrate Maicii Domnului ş.a.) reprezintă adevărate repere luminoase în iconomia calendarului şi, prin urmare, în viaţa duhovnicească a credincioşilor.

Reverberaţiile sufleteşti ale unei sărbători creştine se regăsesc fidel şi în diferitele rânduieli de ordin liturgic sau pastoral, întocmite cu discernământ de către Biserică. Una dintre ele se referă la pomenirea publică a celor adormiţi. Astfel, nu se săvârşesc parastase la praznicele împărăteşti (cu excepţia hramurilor şi a Înălţării Domnului), în săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului (deoarece întreaga noastră compasiune şi trăire religioasă trebuie să se îndrepte către suferinţele şi Moartea mântuitoare a Domnului), în Săptămâna Luminată (când bucuria Învierii Mântuitorului nu trebuie umbrită de tristeţea specifică pomenirilor pentru cei adormiţi), dar şi în perioada liturgică dintre Crăciun şi Bobotează (din aceeaşi exclusivitate acordată bucuriei duhovniceşti, prilejuită acum de Naşterea Pruncului Iisus).

În privinţa soroacelor de pomenire care se împlinesc în acest răstimp sau a parastaselor pe care unii creştini vor să le facă de ziua Sfântului Ştefan sau a Sfântului Vasile, Biserica recomandă amânarea lor până după sărbătoarea Bobotezei. Cu toate acestea, cei trecuţi în veşnicie nu sunt uitaţi, ci pot fi pomeniţi individual de către preot, în taină, la Proscomidie. De altfel, cea mai de folos pomenire pentru cei răposaţi este cea de la Sfânta Liturghie, unde sunt alături de Însuşi Hristos Domnul – întrupat, jertfit, înviat şi înălţat la cer – sub forma miridelor care însoţesc Sfântul Agneţ. În felul acesta, credincioşii vii sunt totuşi mângâiaţi în rugăciunile lor pentru cei trecuţi la Domnul, iar atmosfera de bucurie creştină publică este menţinută.

Nu trebuie, aşadar, nicidecum înţeleasă această regulă tipiconală ca o restricţie sau, mai grav, o incompatibilitate pe care Biserica o încurajează cu privire la rugăciunile pentru cei vii şi cele pentru morţi. Conotaţiile unei astfel de măsuri sunt mai mult de natură psiho-pastorală: nu dorim să ne întristăm câtuşi de puţin în această perioadă în care Darul suprem al lui Dumnezeu „S-a sălăşluit între noi” (In. 1, 14). Parafrazând cuvântul biblic sapienţial, spunem şi noi că „vreme este să ne întristăm şi vreme este să ne bucurăm”. Acum este vremea bucuriei sfinte, că ni S-a născut Mântuitor, Fiul lui Dumnezeu făcut om.

Sursa: Ziarul Lumina

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tot mai puțini părinți primesc indemnizația pentru creșterea copilului: Scădere în iulie 2025

Publicat

Publicitate

Numărul persoanelor care au beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului a fost, în luna iulie 2025, de 149.204, în scădere cu 2.045 de beneficiari (minus 1,36%) față de luna precedentă, când 151.249 de persoane au primit acest tip de beneficiu, conform datelor publicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Indemnizațiile pentru creșterea copilului plătite în luna iulie a.c. au însumat 542,516 milioane de lei, în scădere cu peste 1,4 milioane de lei față de iunie 2025, când au fost plătite indemnizații în valoare de 543,931 milioane de lei.

Suma medie plătită în iulie 2025 a fost de 3.636,07 lei, în creștere față de luna anterioară (3.596,27 lei).

Cei mai mulți beneficiari erau înregistrați în București, respectiv 18.587, precum și în județele Cluj – 7.946, Iași – 6.984, Timiș – 6.875, Suceava – 6.280 și Bihor -5.418.

Numărul cel mai mic de beneficiari era în Tulcea – 900, Mehedinți – 1.107, Covasna – 1.259, Brăila – 1.282, Ialomița – 1.327 și Caraș-Severin – 1.363 de beneficiari.

Cea mai mare valoare medie plătită s-a înregistrat în București (4.991 lei) și în județele Cluj (4.487,43 lei), Ilfov (4.307,01), Timiș (4.120,84 lei) și Iași (4.072,78 lei)

Publicitate

Actul normativ care reglementează, în prezent, concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor este Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. După modificări și completări succesive, actul normativ menționat, reglementează următoarele: părinții care, în ultimii 2 ani, anteriori nașterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal beneficiază de concediu și indemnizație pentru creșterea copiilor, până împlinesc vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu dizabilități.

Indemnizația acordată este de 85% din media veniturilor nete lunare realizate din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, nu mai puțin de 2,5 ISR – Indicatorul Social de Referință (1.651 lei începând cu 1 martie 2024) și nici mai mult de 8.500 lei. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025. Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Bartolomeu (Vartolomeu)

Publicat

Publicitate

Sfântul, slăvitul şi mult-lăudatul apostol Bartolomeu, cunoscut şi sub numele de Natanael, a fost unul din cei doisprezece apostoli. Prăznuirea lui se face în 11 iunie (împreună cu Sfântul apostol Barnaba) şi în 25 august (mutarea moaştelor sale). După Înălţarea Domnului, Bartolomeu a propovăduit în Asia împreună cu Sfântul apostol Filip, cu sora lui Filip, Mariana şi cu Sfântul apostol Ioan.

Mai târziu a propovăduit în India şi în Armenia unde a fost martirizat. Înainte de a merge în India, el a fost crucificat cu capul în jos în Hierapolis împreună cu apostolul Filip pentru că au omorât un şarpe uriaş pe care oamenii îl adorau şi pentru că a vindecat mulţi bolnavi prin rugăciunile sale. El a fost dat jos de pe cruce în timpul unui mare cutremur pentru că oamenii au crezut că Dumnezeu îi judecă; Sfântul Filip murise deja.

Apoi, el a mers în India, a tradus Evanghelia după Matei şi a vindecat-o pe fiica regelui Armeniei de demenţă; dar invidiosul frate al regelui l-a crucificat, jupuit şi apoi i-a tăiat capul. Creştinii i-au îngropat trupul, dar datorită minunilor care se întâmplau lângă aceste moaşte, păgânii au aruncat sicriul său în mare. Prin vedenie dumnezeiască, Agathon, Episcopul Liparelor, a văzut mai înainte venirea moaştelor Sfântului apostol Bartolomeu.

Însoţit de cler şi popor, episcopul Agathon a venit la ţărmul mării şi a primit sfânta raclă cu bucurie mare. Acolo şi atunci s-au lucrat minuni multe la sfintele moaşte ale Apostolului lui Hristos. Ele au fost aşezate întru o sfântă biserică închinată anume hramului Sfântului apostol Bartolomeu.

Sfântul Bartolomeu i-a apărut Sfântului Iosif Imnograful şi l-a binecuvântat să fie capabil să cânte imnuri de credinţă, spunându-i: „Apa înţelepciunii să curgă peste limba ta!”. De asemenea, el i-a apărut împăratului Anastasius (491-518) şi i-a spus că va ocroti oraşul nou construit, Dara. Moaștele Sfântului apostol Bartolomeu au rămas în cetatea Lipara până în vremea împăratului iconoclast Teofil (829-842).

În anul 839, insula Lipara a fost ameninţată de atacurile musulmanilor, şi atunci credincioşii au dus racla cu moaştele Sfântului Bartolomeu în cetatea Benevento și au aşezat-o acolo în ziua de 25 august. Aşa l-a proslăvit Dumnezeu pe Sfântul apostol Bartolomeu în timpul vieţii, şi după trecerea la cele veșnice.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Valeriu Iftime anunță că documentația pentru modernizarea reței de apă și canalizare a județului este gata de depunere la Ministerul Fondurilor Europene

Publicat

Publicitate

Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru județul Botoșani pare că face pași concreți spre realizare.

Președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime, a anunțat astăzi pe pagina sa de socializare că documentația pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a județului Botoșani va fi depusă săptămâna viitoare la Ministerul Fondurilor Europene.

„Proiectul alimentării cu apă în județul Botoșani prinde contur! Luna aceasta vom depune documentația celui mai important și așteptat proiect la Ministerul Fondurilor Europene și asta e rodul celor opt luni în care mi-am concentrat toată atenția și eforturile asupra sistemului de alimentare cu apă din Botoșani. În opt luni am reușit să pun pe picioare ceva ce alții nu au reușit în ani de zile”, a declarat Valeriu Iftime.

În ciuda eforturilor depuse de Consiliul Județean Botoșani pe acest proiect în perioada 2020 – 2024, Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani, susține că, de fapt, în ultimii patru ani, proiectul a stagnat din cauza lipsei de interes: „De patru ani, nimeni nu a încercat să înainteze acest proiect, deși trebuia să fie gata. Indiferența și-a spus cuvântul, dar noi am demonstrat că proiectele strategice nu sunt o himeră. Dacă ai viziune, ambiție și îți dorești cu orice preț să vezi un proiect implementat, totul e posibil.”

Conform liderului C.J. Botoșani, investiția are o valoare estimată de 150 milioane de euro și, odată semnat contractul de finanțare, lucrările ar putea începe chiar din acest an.

Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă, începută încă din perioada POS Mediu 2007-2013, dar rămasă nefinalizată.

Publicitate

Având estimat un necesar de finanțare de 286 milioane de lei, și cuprins inițial, în urmă cu mai mulți ani, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în lista proiectelor din județul Botoșani în Programul Operational  Infrastructura Mare (POIM), proiectul care acum a fost refăcut de actuala conducere a Consiliului Județean Botoșani vizează extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și canalizare în mai multe localități din județ – Botoșani, Catămărești, Dorohoi-Broscăuți, Flămânzi-Frumușica, Vorona-Tudora și Ștefănești-Săveni – cu bani mult mai puțini, doar 150 milioane de euro, dar urmând a fi derulat tot prin furnizorul de apă potabilă de la Botoșani, Nova Apaserv SA.

Pe de altă parte, proiectul are la bază angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană în domeniul mediului, urmărind atât dezvoltarea durabilă, cât și protejarea resurselor naturale.

Citeste mai mult

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (380)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

NELINIȘTILE LUI PETRE ȚUȚEA

Într-o discuție cu Vartan Arachelian, Petre Țuțea și-a prezentat neliniștile sale pe care eu le-am inventariat a fi în număr de zece:  1) „povestea cu mărul lui Newton și afirmația acestuia din „Principia Matematica Naturalis Philosophiae” că „GRAVITAȚIA ESTE DUMNEZEU”; 2) „legenda care s-a făcut în jurul său și care l-a deranjat enorm”; 3) „supradimensionarea pe care i-a făcut-o Cioran, considerându-l genial”; 4) „faptul că nu știa unde, când, în ce formă și în ce scop a apărut omul așa cum este”; 5) „că în democrație numai întâmplarea naște un mare șef”; 6) „ că Brucan aiurează când spune că social-democrația suedeză e un lux pentru poporul român”; 7) „faptul că în tinerețe a fost de stânga și a fost ateu până acolo încât credea că moravurile puteau constitui o știință autonomă fără să aibă nevoie de motivație religioasă”; 8) „că numai gândindu-se să scoată „Biblia” din Europa, Shakespeare ar deveni un glumeț tragic, iar europenii, chiar laureații Nobel, ar fi fericiți că nu dorm în crăci”; 9) „că azi biserica nu este pusă deasupra statului, iar cei mulți nu-s conștienți că liberalismul asigură triumful elitei conducătoare”; 10) „faptul că Brâncuși a fost primul țăran decadent din istorie”. Cu siguranță că Petre Țuțea a avut mai multe neliniști, dar atâtea am putut reține eu. Pentru a o susține pe a zecea, filosoful reproduce un dialog al său cu Brâncuși:

„- Cum evitați în geometrismul dumneavoastră simplificator, decorativul?

– Opera vorbește, dacă spune ceva.

– Maestre, care a fost ideea care a prezidat „Pasărea măiastră”?

Publicitate

– Nicio pasăre, domnule, ce pasăre? În America a fost taxată ca bronz. Am șlefuit materia ca să aflu linia continuă și când mi-am dat seama că nu o pot găsi, m-am oprit, PARCĂ CINEVA NEVĂZUT MI-A DAT PESTE MÂNĂ”.

După acest scurt dialog, Petre Țuțea conchide  decadența lui Brâncuși, spunând: „Rafinament ca acesta nu am avut nici eu, care-s de cultură filosofică”.

Nouă nu ne rămâne decât să credem că dacă Dumnezeu nu ar fi geometrizat, cu siguranță că nici Newton nu ar fi definit gravitația și nici Brâncuși nu ar fi revoluționat sculptura. Pentru că nu ar fi avut cine „SĂ LE DEA PESTE MÂINI”. De fapt, toți oamenii importanți ai lumii recunosc deseori că s-au simțit „înghiontiți” de Dumnezeu în marile momente ale creației lor.

Trebuie să-i dăm dreptate lui Brâncuși atunci când spune: „Contemplați lucrările mele până când le „vedeți”. Cei aproape de Dumnezeu le-au văzut”. (fotografia preluată din „Doxologia”).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending