Connect with us

Eveniment

De ce nu este bine să înăbuşim un STRĂNUT. Poate provoca multe daune, unele chiar GRAVE

Publicat

Publicitate

Reţinerea unui strănut poate provoca multe daune, chiar grave. Un expert explică de ce înăbuşirea unui strănutar trebui să fie întotdeauna evitată, relatează mediafax.ro.

Strănutul este un reflex care nu depinde în totalitate de voinţa noastră şi care constă într-o emisie rapidă, bruscă şi zgomotoasă de aer prin nas şi gură. Este provocat de stimularea şi iritarea terminaţiilor nervoase ale mucoasei nazale.

Este o acţiune de protecţie care are rolul de a elibera căile respiratorii de particulele iritante cu care au intrat în contact. Mai mult, poate fi asociată şi cu alergiile sezoniere sau poate fi un simptom al unei gripe sau al unei infecţii virale sau bacteriene.

„În timpul unui strănut”, explică Theresa Larkin, profesor de neuroştiinţe la Universitatea din Wollongong (Australia), „presiunea din căile respiratorii este de peste 30 de ori mai mare decât în timpul unei activităţi fizice. De asemenea, se estimează că viteza cu care aerul iese pe nas în timpul unui strănut este de 5 metri pe secundă, la peste 150 de kilometri pe oră”.

Având în vedere viteza cu care se strănută, s-ar putea să nu fie o idee bună să îl „înăbuşiţi”.

Ceea ce induce un strănut este activarea senzorilor nervoşi din nas. În interiorul cavităţilor nazale se află fibrele sensibile ale nervului trigemen care, atunci când sunt stimulate de o substanţă iritantă (alergeni, viruşi, bacterii şi chiar lichide) sau de alţi stimuli, sunt activate şi transmit un semnal către centrul respirator din creier. Aici, impulsurile declanşează strănutul.

Publicitate

Aerul expulzat prin nas elimină iritanţii care au provocat strănutul.

Nervul trigemen este una dintre cele 12 perechi de nervi cranieni care îşi au originea la baza creierului şi este unul dintre cei mai mari nervi senzoriali din organism. „Rolul său”, explică Dr. Larkin, „este de a transporta informaţiile senzoriale de la faţă la creier.

Nervii senzoriali ajung la creier prin măduva spinării şi pot transmite semnale de durere sau de iritaţie sau informaţii tactile. În măduva spinării, aceşti nervi comunică între ei prin intermediul „interneuronilor” înainte de a trimite mesajul către creier.

„Interneuronii”, explică Dr. Larkin, „sunt „porţile” teoriei controlului durerii. Un nerv care transportă un semnal de durere îi spune interneuronului să „deschidă uşa” pentru ca semnalul de durere să ajungă la creier. Dar nervii mai mari care transportă informaţii tactile pot „închide poarta” şi bloca mesajele de durere să ajungă la creier.

În acest sens, un studiu a arătat că stimularea nervului trigemen prin mişcarea maxilarului poate reduce durerea de dinţi. Acest proces este evident la copii atunci când aceştia muşcă instinctiv lucruri sau îşi trag urechea în timp ce le ies dinţii. Aceste acţiuni pot stimula nervii tactili trigeminali şi pot reduce semnalele de durere prin mecanismul de „închidere a porţii”, conform Science Alert.

Deşi strănutul poate fi nepotrivit în anumite contexte, „blocarea” acestui reflex prin închiderea gurii sau a nasului poate fi foarte periculoasă. Dacă înăbuşim un strănut, presiunea din căile respiratorii creşte de cinci până la 20 de ori mai mult decât în cazul unui strănut normal, iar aerul presurizat care caută o cale de scăpare ar putea provoca o serie de daune: probleme ale sinusurilor, ruperea capilarelor din ochi, leziuni ale urechii medii şi interne, ruperea timpanelor şi infecţii.

„Deşi riscul este scăzut, au fost raportate cazuri de anevrism cerebral sau colapsul plămânilor”, subliniază cercetătorul.

Un caz clinic raportat în British Medical Journal descrie leziunile unui britanic de 34 de ani care evitase toată viaţa să strănute. După ce şi-a reţinut un strănut, tânărul a simţit o senzaţie ciudată în gât, ca şi cum ceva ar fi explodat. Câteva ore mai târziu, însă, a început să simtă dureri în gât, care între timp se umflase, iar vocea i se schimbase şi ea.

La spital, medicii au sesizat adevărate „dâre de aer” în regiunea retrofaringiană, emfizem şi o mică gaură în faţa traheei. Din fericire, perforaţia era foarte mică şi nu a fost nevoie de o intervenţie chirurgicală. Cu toate acestea, tânărul a rămas spitalizat timp de două săptămâni, aşteptând ca ţesuturile să înceapă să se repare.

Potrivit experţilor, acest tip de rană după un strănut reţinut este foarte rar, dar nu imposibil.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Premierul Ilie Bolojan: În 2026 nu mai trebuie crescute taxele, dacă păstrăm măsurile stabilite și respectăm disciplina bugetară

Publicat

Publicitate

Anul viitor nu vor mai crește taxele dacă Guvernul și Parlamentul păstrează măsurile stabilite la nivelul coaliției și dacă aceste măsuri sunt dublate de disciplină bugetară, a declarat, luni, premierul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat dacă își va păstra promisiunea, potrivit căreia taxele nu vor mai crește anul viitor.

‘Dacă Guvernul și Parlamentul păstrează ceea ce am stabilit, atunci, așa cum am constatat în această lună… la sfârșitul lunii noiembrie am avut un deficit care ne garantează că la final de decembrie respectăm ținta de 8,4%. Dacă aceste măsuri care au fost stabilite sunt dublate de economiile pe care, așa cum am anunțat, trebuie să le facem, de o disciplină bugetară, atunci, cu siguranță, anul viitor nu mai trebuie crescute niciun fel de taxe. Dacă nu facem acest lucru și nu trebuie să ne ascundem asta, ceea ce am făcut anul acesta, practic am scos România dintr-o fundătură, înseamnă că în loc să ne ducem într-o direcție normală, mai devreme sau mai târziu vom ajunge din nou ca aceste datorii, ca cheltuielile mari pe care le avem din nou să doboare veniturile și să ajungem din nou într-o asemenea situație’, a afirmat șeful Executivului într-o emisiune la Antena 3.

Pe lângă reducerea deficitului, a punctat el, este important ca România să ajungă să se împrumute mai puțin prin creșterea veniturilor la buget.

‘Ceea ce trebuie să facem pe termen scurt nu este doar ideea de a ne reduce deficitul, care este o țintă care nu le spune nimic oamenilor și nu îi interesează. În fapt, noi trebuie să ne împrumutăm în continuare, pentru că această diferență dintre cheltuieli, care sunt mai mari decât veniturile, trebuie acoperită prin împrumuturi. Cât timp nu scădem această diferență, să ne împrumutăm mai puțin, plătim în primul rând mult și, în al doilea rând, avem dobânzi scumpe. În momentul în care România este o țară care este predictibilă, adică dacă stabilești o țintă de deficit, o și atinge la final de an, ne scad dobânzile și scăzând volumul de credite și scăzând dobânzile. E un efect dublu care ne permite ca banii economisiți să-i ducem în investiții, să-i ducem în dezvoltare, să indexăm salarii și pensii în mod real. Asta trebuie să facem. Dacă respectăm aceste lucruri, sunt convins că traiectoria de anul următor este bună și nu se mai pune problema unor creșteri de taxe’, a explicat Ilie Bolojan. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Patriarhul Daniel – mesaj de sărbători: Să cultivăm credința, pacea și comuniunea

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis, luni, un mesaj video cu ocazia Sărbătorilor Nașterii Domnului, Botezului Domnului și Anului Nou 2026, în care îndeamnă la cultivarea credinței, păcii și comuniunii.

‘Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor și viața eternă cerească, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, se zămislește, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria și se naște ca Om-Prunc în Betleemul Iudeii, după cum au prezis, cu șapte sute de ani mai înainte, profeții Isaia (7, 14) și Miheia (5, 1). La nașterea Pruncului Iisus, o mulțime de îngeri din cer a cântat: ‘Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire’ (Luca 2, 14). Prin urmare, sărbătoarea Nașterii Domnului Hristos sau Crăciunul este sărbătoarea preaslăvirii lui Dumnezeu, a păcii pe pământ și a bunăvoirii sau comuniunii între oameni’, transmite Patriarhul.

Întâistătătorul BOR subliniază că, ‘dacă întâmpinăm această sărbătoare cu credință, speranță și iubire darnică, ea ne aduce pace și bucurie în suflet, în familie, în parohie, în mănăstire, în fiecare comunitate sau instituție, în societate, în popor și în lumea întreagă’.

Cu prilejul sfintelor sărbători, Patriarhul urează ‘doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul tradițional: ‘La mulți ani’!’. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Ordonanța „trenuleț”, care va fi adoptată marți, clarifică ce s-a stabilit în ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare

Publicat

Publicitate

Ordonanța ‘trenuleț’, care va fi adoptată marți, clarifică ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare, stabilind, între altele, creșterea salariului minim și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan.

‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situației în care suntem. De asemenea, această ordonanță clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investițiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat șeful Executivului, luni seara, într-o emisiune la Antena 3.

El a adăugat că actul normativ ‘vine și cu niște măsuri care clarifică anumite aspecte din zona fiscală’.

‘Una din problemele noastre importante ține de încasarea taxei pe valoarea adăugată. Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ține de combustibil, într-o zonă care ține de alcool și luăm niște măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte țări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea. Cam acestea sunt măsurile mai importante, în afară de amânarea anumitor indexări’, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a menționat că salariile în sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.

‘Noi, așa cum știți, luăm decizia de a menține plafonate salariile în sectorul public și pensiile, anul viitor, pentru că nu mai aveam de unde să le indexăm’, a arătat Bolojan.

Publicitate

Potrivit acestuia, și companiile de stat vor fi impactate de măsurile pe care Guvernul se pregătește să le adopte, întrebat care este situația privind reforma acestor entități.

‘Și companiile de stat sunt impactate de aceste măsuri, adică creșterea cheltuielilor cu salarii este plafonată în cursul anului viitor. Acolo unde se fac profituri, acolo unde societățile vor demonstra că au spații de creștere de salarii, există posibilitatea unor excepții prin aprobare în ședința de guvern. De asemenea, fiecare companie de stat trebuie ca, până la sfârșitul primului trimestru, să vină cu un plan de a fi mai eficientă, în așa fel încât să existe următoarele trei trimestre pentru a verifica dacă face ceva. Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri și cu bugetele în toamnă, în octombrie și în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în așa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătățirii performanțelor în companiile de stat. Este foarte important’, a subliniat Ilie Bolojan. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cântărețul rock și blues Chris Rea a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani. A fost cunoscut pentru hituri precum „Road to Hell”, „Driving Home for Christmas”

Publicat

Publicitate

Chris Rea, cunoscut pentru hituri precum „Driving Home For Christmas” şi „The Road To Hell”, a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani, potrivit unui purtător de cuvânt al familiei.

Anunțând moartea lui Rea, un purtător de cuvânt al soției și celor doi copii ai acestuia a declarat:

„Cu profundă tristețe anunțăm decesul iubitul nostru Chris. A murit în pace, în spital, mai devreme astăzi, după o perioadă scurtă de suferință, înconjurat de familie.”

Cântărețul rock și blues Chris Rea a petrecut nenumărate ore pe drum, iar dragostea sa pentru mașini și condus a reprezentat inspirația pentru multe dintre piesele sale.

Cine a fost Chris Rea

A înregistrat 25 de albume solo, dintre care două au ajuns pe primul loc în topul albumelor din Marea Britanie. Vocea sa distinctă, aspră, și stilul său de chitară slide rămân în piese precum „Road to Hell”, „Auberge”, „On the Beach” și „Driving Home for Christmas”.

Publicitate

Christopher Anton Rea s-a născut în Middlesbrough, North Yorkshire, în 1951, dintr-un tată italian și o mamă irlandeză, fiind unul dintre cei șapte copii. Familia era cunoscută în zonă datorită fabricii și cafenelelor Camillo’s Ice Cream, deținute de tatăl său, Camillo Rea.

Chris a lucrat în cafenele în adolescență și și-a susținut examenul auto într-una dintre dubele de înghețată ale tatălui său.

Încă lucra pentru tatăl său când și-a cumpărat prima chitară, o Hofner V3 din 1961, la începutul vârstei de 20 de ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending