Connect with us
Publicitate

Actualitate

De ce iubea Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii atât de mult România. Stră-străbunica reginei Angliei a locuit la Cluj

Publicat

Publicitate

Puţină lume ştie că Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii are rădăcini în Cluj. La fel, deci, şi fiul său, regele Charles, relatează cluj24.ro.

Elisabeta a II-a (nume la naștere Elizabeth Alexandra Mary, n. 21 aprilie 1926 – d. 2022) este regina a 16 state suverane: Regatul Unit, Australia, Canada, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vicenţiu, Antigua, Belize, Sfântul Kitts, și a fost încoronată pe 6 februarie 1952.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a fost cel mai longeviv monarh în viață din lume și a avut cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii. A domnit mai mult decât cei patru precursori ai ei la un loc. Are patru copii, printre care şi Regele Charles.

Despre trecutul lor la Cluj ne povesteşte istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Clujul britanic

„Vom vorbi acum despre casa sau Palatul Rhedey, dar înainte de a face o mică prezentare a palatului şi a semnificaţiei unei locatare, să spunem că în Evul mediu aici erau patru case. Strada Napoca se numea strada Fânului, pentru că fânaţele Clujului erau unde este astăzi căminul Hasdeu, în apropiere de Piaţa Lucian Blaga, iar aici era o casă cu lanţuri -cum era numită-, pentru a se feri de carele cu fân.

Publicitate

De asemenea la sfârşitul secolului al XVII-lea, această locaţie a fost deţinută de o familie, Szekely, dar Sara, soţia comitelui Clujului, se numea Sara Bulcescu, era fiica boierului Preda Bulcescu şi a contesei Anna Szalanczi. Ea are imprimat în curtea de la numărul 2 anul 1698 şi cu numele său.

Mai târziu, această clădire intră în proprietatea lui Janos Rhedey, care ridică primul etaj. Acest Janos Rhedey este tatăl unei celebre contese, Claudine Rhedey. Această contesă, născută la Sângeorgiu de Pădure, în judeţul Mureş, a fost de o frumuseţe răpitoare. Datorită acestui fapt, o persoană regală, un principe din Germania, Alexander Wurttemberg, s-a îndrăgostit de ea, şi a cerut-o de soţie. Rezulta o căsătorie morganatică, adică copiii lor n-ar fi beneficiat de statutul de prinţi.

Culmea ironiei, Alexander a trecut şi peste aceasta, dar n-a fost de acord tatăl contesei. Alexander, ca să-i facă în voie, învaţă şi limba maghiară, numai să obţină mâna fiicei sale. A obţinut mâna fiicei sale după decesul socrului său, iar din căsătorie au rezultat trei copii. Un băiat, Francisc, şi două fete, Amalie şi Claudine”, istoriseşte istoricul clujean.

Publicitate

Aici a locuit stră-străbunica Reginei Angliei

Vladimir Alexandru Bogosavlievici trece, mai departe, în revistă, genealogia actualei regine a Marii Britanii.

„Băiatul se va căsători cu o principesă din Anglia, Adelaide, cuplul va da naştere unei fete, care va deveni soţia regelui Angliei George al V-lea, rege care a fost tatăl lui George al VI-lea, care este tatăl actualei regine a marii Britanii, Elisabeta a II-a.

Deci Claudine Rhedey ar fi stră-străbunica acestei figuri regale a vieţii de astăzi a Europei”, spune istoricul.

Poate că atracţia principelui Charles spre Transilvania se datorează şi faptului că înaintaşi ai săi au locuit în zonă.

„Claudine Rhedey a murit de tânără într-un accident de călărie în Germania, când era însărcinată cu al 4-lea copil. Ea este înmormântată nu în Cluj, la Hajongard, ci în cripta familiei de la Sângeorgiu de Pădure.

Nu ştiu dacă principele Charles, când a fost în vizită la Universitatea „Babeş-Bolyai”, a vizitat acest Palat Rhedey, dar este sigur că la Sângeorgiu de Pădure, în judeţul Mureş, unde este înmormântată stră-stră-străbunica sa, a fost prezent”, punctează Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO: Zilele Erasmus, la Liceul „Demostene Botez” Trușești

Publicat

Publicitate

În perioada 14-18 octombrie 2024, Liceul „Demostene Botez” Trușești sărbătorește Zilele Erasmus, ocazie cu care cadrele didactice au participat miercuri la Conferința Națională Erasmus+ de diseminare a mobilităților din cadrul Acreditării cu numărul 2020-1-RO01-KA120-SCH-095763, din domeniul educației școlare. Obiectivele acreditării Erasmus+ au avut în vedere:

• Să îmbunătățească capacitatea de lucru a personalului, urmărind respectarea principiului egalității de șanse

• Să dobândească o atitudine de toleranță și sprijin în procesul educațional și să dezvolte abilități de planificare și gestionare a ideilor de proiecte prin creativitate și inovație

• Să dezvolte abilități de comunicare, gândire critică, flexibilitate și adaptabilitate, precum și rezolvare de probleme

• Să îmbunătățească performanțele școlare prin înlesnirea accesului la educație. În cadrul acestei acreditări, 34 de cadre didactice au fost formate în 8 fluxuri de mobilitate, iar un număr de 27 elevi au participat la două mobilități de grup în Spania, respectiv Malta.

 

Publicitate

Cei 3 ani de acreditare și-au pus amprenta în viața școlară de la Liceul „Demostene Botez” Trușești prin:

• Îmbunătățirea competențelor de management al clasei și al școlii

• Dezvoltarea abilităților de comunicare, cooperare, gândire critică, a competențelor interculturale, civice și sociale în vederea creșterii nivelului de implicare al elevilor în procesul de învățare

Publicitate

• Îmbunătățirea metodelor și strategiilor didactice a beneficiarilor de activități de formare cu metode și procedee inovatoare care contribuie la creșterea motivației elevilor

• Promovarea valorilor europene: toleranță, empatie, respect pentru diversitate, precum și dezvoltarea unui comportament nediscriminatoriu față de cei din jur.

Programul Conferinței Naționale a curprins prezentarea mobilităților de la Liceul „Demostene Botez” Trușești, desfășurate în primii 3 ani de Acreditare cu numărul 2020-1-RO01-KA120-SCH-095763, din domeniul educației școlare, proiectul Erasmus+ de formare profesionala VET nr. 2023-1-RO01-KA121-VET-000118622 și proiectul Erasmus+ KA 2 Parteneriat de cooperare în sectorul școlar, CYBER-Comportamente conștiente ale tinerilor în realități emergente,, CJRAE Botoșani.

Au mai fost diseminate proiectele Erasmus+ de la Școala Gimnazială Nr. 1 Albești, Școala Gimnazială Nr. 1 Dobârceni, Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu, Liceul deTtransporturi Auto Târgoviște și proiectele eTwinning de la Liceul ,,Ștefan D. Luchian” Ștefănești.

Conferința s-a desfășurat atât în format fizic, cât si online. Toți participanții la proiectele Erasmus+ au precizat că această oportunitate reprezintă una dintre cele mai frumoase experiențe și trebuie neaparat încercată, pentru că însemnă descoperirea unor noi perspective, abilități, posibilități, mentalități și culturi.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Cine luptă pentru un loc în Parlament? Ce partide și-au oficializat, miercuri, participarea la alegerile parlamentare

Publicat

Publicitate

Candidaţii botoșăneni ai mai multor partide de pe eșichierul politic şi-au depus miercuri, 16 octombrie, candidaturile pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie. Candidaţii şi-au exprimat încrederea că pot aduce un suflu nou în politica românească, precizând că sunt hotărâţi să reprezinte interesele locuitorilor din judeţ, având drept obiective promovarea investiţiilor în infrastructură, susţinerea educaţiei şi a sănătăţii, dar şi crearea de noi locuri de muncă pentru tineri.

Primii care și-au oficializat participarea la alegerile parlamentare, prin depunerea candidaturilor pentru scrutinul din 1 decembrie au fost cei din Partidul Național Liberal (PNL) – Filiala Botoșani, care deschid lista pentru Senatul României cu omul de afaceri Ovidiu Jitaru, ⁠Ionela Aiftinca, ⁠Valeriu Iftime, ⁠Marian Bidașcă și Bogdan Suruciuc. Pentru un mandat de deputat vin și cer voturile botoșănenilor Eduard Mititelu, ⁠Luciana Buliga, ⁠Alexandru Dumitriu, ⁠Bogdan Dăscălescu, ⁠Rusu Ioana, ⁠Andrei Nenișcă, ⁠Timofte Gabriel și ⁠Gelu Graur. Depunerea candidaturilor a avut loc la sediul Biroului Electoral Judeţean Botoșani.

„Faţă de ceilalţi din echipele care concurează cu noi, care au venit în roşu, în fast şi în bucurie, noi spune că lucrurile nu sunt deloc aşa pentru că, din păcate, judeţul nu arată deloc a stare de bunăstare şi a bucurie. Suntem mai sobri, mai atenţi şi putem genera un gest de mare atenţie faţă de viitorul acestui judeţ”, a afirmat preşedintele PNL, Valeriu Iftime.

 

Sub sigla Forţei Dreptei, miercuri, s-au depus candidaturile pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc cu prilejul Zilei Naţionale, pe 1 Decembrie.

Camera Deputaților

Publicitate
  1. Viorel Iliuță
  2. Maricel Maxim
  3. Geanina Gheorghiță
  4. Ionuț Cârnu
  5. Maricel Țicalo
  6. Irina Saiz
  7. Cezar Aluculesei.

Senat

  1. Daniela Schneikert
  2. Gabriel Grădinaru
  3. Horațiu Guzu
  4. Petru Bejan
  5. Florin Gimir

 

Și USR Botoșani a depus la BEJ Botoșani dosarele cu candidaturile celor mai influenți dintre membrii acestei formațiuni.

Publicitate

Lista candidaților la Senat

Oleniuc Magda

Jijie Florin

Cîșlariu Marius-Adrian

Roșcăneanu Radu

Ursu Cătălin

Lista candidaților la Camera Deputaților

Lăcătușu-Andrei Cristina-Aneta

Curelariu Raluca-Ștefania

Iftode Eusebiu-Ilie

Gheorghiță Carmen

Venedict Mihai

Lungu Ioan-Viorel

Bordianu Constantin-Cristian

Turiceanu Andreea-Nicoleta

 

Organizaţia din Botoşani a Partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus, miercuri, la Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean candidaturile pentru alegerile parlamentare.

Coordonatorul organizaţiei judeţene, Ariadna Elena Cîrligeanu, ocupă prima poziţie pe listele pentru Camera Deputaţilor, în timp ce fostul candidat al AUR pentru Primăria Botoşani, Cătălin Silegeanu, se află pe primul loc pe lista pentru Senat.

“Candidez la postul de senator pentru o altfel de Românie, o Românie normală, o Românie în care nu există corupţie, pentru o Românie în care să pot să îmi cresc copiii aici, pentru o Românie care să nu fie vândută străinilor şi pentru români care vor să producă în ţara lor pentru români”, a declarat Cătălin Silegeanu.

Pe lista pentru Senat se mai regăsesc Cătălin Darie, Ana-Maria Catargiu, Constantin Diaconescu şi Raluca Manuela Grădinaru, iar pe cea de la Camera Deputaţilor se mai află Matei Ştefănescu, Ciprian Gabriel Ignătescu, Gelu Tudor Foca, Andrei Sebastian Ariton, Geo Florentin Prisacariu, Medeea Cătălina Halici şi Elena Georgiana Alexandru.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferii se pot trezi cu permisul suspendat pentru abateri la care nici nu s-ar fi gândit. Modificări în Codul Rutier care au intrat în vigoare de la 1 octombrie

Publicat

Publicitate

De la începutul lunii octombrie, o serie de reglementări din Codul Rutier s-au înăsprit și pot duce chiar la suspendarea dreptului de a conduce, scrie realitatea.net. Chiar și abateri considerate până acum minore, precum vorbitul la telefon la volan, se sancționează cu suspendarea dreptului de a conduce și reținerea permisului.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (291)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista  “Apostrof”  nr. 9 din 2024.  Anchetei revistei, având ca temă “ierarhiile literare”, răspunde şi botoşăneanul Gellu Dorian. Reţinem: 1. “Într-un act cultural cum este literatura, normal nu ar trebui să se facă ierarhii în timpul cât scriitorii îşi realizează opera, cât timp şi-o consolidează şi o face consacrată”; 2. “Literatura nu este o competiţie sportivă, în care clasamentele chiar fac ierarhiile necesare. Acestea, în literatură, eventual le face timpul printr-un canon care este construit numai şi numai pe criterii de valoare…”; 3. “Este adevărat că un scriitor poate evolua de la prima la ultima sa carte, cum la fel de adevărat este că poate involua sau stagna”; 4. “S-a văzut în ultima vreme la noi că scriitori despre care se credea că nu vor putea fi daţi niciodată jos de pe piedestal au fost coborâţi, fie scoşi din manual,  fie abandonaţi la periferia istoriilor literare, iar în locul lor, noua critică, una de conjunctureă, plină de parti –pris-uri, de grup, a pus în loc pe noii “mari scriitori”, încât, pentru cine poate să facă o comparaţie reală se poate constata degradarea nu doar a literaturii în sine , ci a celor care cred că sunt specialist în fenomenul literar…”; 5. “Nu există literatură critică fără subiectivitate”; 6. “Subiectivitatea este utilă unui critic literar când se apleacă asupra unei cărţi cu dragostea şi plăcerea cititorului care caută în acea carte chiar şi cele mai mici satisfacţii, bucurii estetice, emoţii, în aşa fel  ca tratarea subiectului să fie una ce sudează obiectivitatea sentinţei justificate”; 7. “A fi obiectiv în critica literară înseamnă a fi tehnic bine  aşezat în decriptarea unui text literar…”; 8. “Cum critica de întâmpinare a devenit critică de cumetrie, selecţia literaturii de calitate a devenit una imposibil de realizat”;

Revista „Apostrof” nr. 9 din 2024. Ion Buzaşi publică un eseu despre  teza de doctorat a lui Ioan Alexandru, susţinută în 1973 şi intitiulată „PATRIA LA PINDAR ŞI EMINESCU”.  Lucrând la traducerea lui Pindar, Ioan Alexandru a putut constata posibilitatea realizării unei paralele cu Eminescu, observând un motiv central la ambii poeţi: PATRIA. Mai mult, Eminescu n-a cunoscut opera lui Pindar şi nici, ca Holderlin,  n-a  cutreierat Elada pe urmele acestuia.  Ion Buzaşi reţine câteva pasaje din  textul tezei:  1. „Gândul că Eminescu face parte din aceeaşi familie spirituală ca poet, cu Pindar s-a ivit şi a prins consistenţă lucrând  la traducerea în româneşte a „Imnelor” şi a fragmentelor rămase nouă de la acest poet elen din veacul al cincilea, socotit încă singular în timpul vieţii”; 2. „Eminescu nu face acel drum iniţiatic pe urmele lui Pindar. El este un om al locului , ce ţine de un loc arhaic, ce-l captează şi-l farmecă, într-atât încât nu poate hălădui nicicum din raza ochiului acestuia. Marea conversiune, evenimentul vieţii lui Eminescu nu-i IEŞIREA, descoperirea în străini şi departe, un alt cer şi seminţie a slavei reale ce-i dă omului s-o poarte şi îmbrace, ci tocmai LOCUL DE AICI, acest TOPOS cu felul său de vieţuire şi măreţia faptei cuvântului în acest loc alcătuiesc EVENIMENTUL VIEŢII POETULU”; 3. „Organic legat de cetatea sa patrie, Pindar nu va descoperi nici o altă lume decât cea în care a venit. Ca şi Eminescu, va fi plecat o perioadă în străini, dar lucrând pentru ACASĂ, se va întoarce, va vieţui trecând prin nevoiri şi el de tot felul, dar rămânând fidel rostitor al  patriei elene al cărei înţeles se va lămuri pe parcurs”; 4. „Această STATORNICIE ÎN PATRIE , această fidelitate absolută faţă de tradiţie şi profunzimea explorării tradiţiilor acestei PATRII face posibilă evocarea lui Eminescu nefiind vorba de influenţe, ci de comunitate spirituală”; 5. „Doi poeţi în toposuri şi veacuri diferite, necunoscându-se, în momente cruciale ale cântului lor, au atitudini civice (şi poetice) asemănătoare: sunt refractari faţă de străini, , închişi în matca lor, ospitalieri, dar nu iubitori de obiceiuri străine ( Pindar: „Este însă de neamul omenesc cel mai nebun / Cel ce ruşinându-se în Patrie, priveşte la străini”; Eminescu: „Cine-a îndrăgit străinii / Mânca-i-ar inima câinii”). 6. „Poeţi ca Eminescu nu scriu pentru filologi sau filozofi care cugetă în grai desluşit durata şi soarta lor în cosmos: problematica lor este a noastră, a tuturor”; 7. „Înalta moralitate a acestor doi poeţi, organicul lor patriotism, evlavia şi hărnicia lor sunt vertebre de aur în osatura fiecărei făpturi rupte din huma arsă a acestui statornicit topos, ctitorit aici între Carpaţi şi Dodona, peste care şerpuieşte  puterea Ictrosului”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending