Doi funcționari publici au fost reținuți de procurorii Parchetului General în dosarul privind obținerea de documente de identitate românești false pentru persoane din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals informatic în formă continuată și luarea de măsuri preventive față de patru persoane, respectiv:
– pentru doi funcționari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor a fost dispusă măsura reținerii pe o durată de 24 de ore;
– pentru alți doi funcționari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar.
Marți, polițiștii de frontieră, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au efectuat peste 206 de percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice.
Cercetările se referă la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici din județul Botoșani, precum și dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.
Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici dintr-un serviciu de evidența populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.
Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România, precizează anchetatorii.
Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor, în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate, sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor.
Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv un număr de 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice. AGERPRES/