Cei mai periculoși șoferi din Europa conduc pe drumurile din Bulgaria și România. Este un clasament realizat la nivel european care ține cont de numărul de accidente grave, raportat la numărul populației. 

Bulgaria ocupă primul loc în ceea ce privește cel mai periculos șofat din Europa, arată cele mai recente date de la Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor.

Clasamentul include și țările vecine – România și Serbia, precum și Letonia și Croația.

În 2023, Bulgaria a înregistrat 526 de decese – cu 79% mai mult decât media UE., potrivit Rador Radio România.

„Ca un caz neobișnuit, am văzut o persoană conducând o mașină cu o alcoolemie de peste 7 la mie în sânge, un om dependent de alcool”, a spus avocata Silvia Petkova, citată de NOVA.

Potrivit acesteia, principalele cauze ale accidentelor grave sunt viteza excesivă și acțiunile incorecte ale șoferului. „Există și o semnalizare contradictorie pe indicatoarele și marcajele rutiere, ceea ce îi poate deruta și mai mult pe șoferi”, a adăugat ea.

„Nu cred că sunt necesare modificări legislative”. În ultimii 20 de ani, am observat o creștere a cuantumului pedepselor pentru infracțiunile rutiere, dar observăm și o creștere a numărului de accidente și de victime.

„Pedepsele pentru șoferii vinovați sunt corecte și adecvate”, a spus avocata Petkova.

Cei mai periculoși șoferi din Europa: cauza ar putea ține de starea drumurilor
„Drumurile nu sunt în stare bună, pantele de la curbe sunt inversate și sunt gropi chiar și pe autostrăzi”, a spus un șofer.

„Mulți oameni nu au experiență pentru a șofa în condiții meteorologice severe sau pe o autostradă cu viteză mare”, a spus un alt șofer.

Principalele motive pentru care Bulgaria se află în fruntea clasamentului negativ privind traficul rutier sunt viteza, nefolosirea centurilor de siguranță și conducerea în stare de ebrietate.

Expertul auto Rumen Dunev confirmă și el acest lucru. Potrivit acestuia, există o problemă și legată de starea tehnică a mașinilor.

În sinteză, câteva cauze principale sunt:

• Infrastructura rutieră slabă – multe drumuri sunt în stare proastă, fără separatoare de sens, fără iluminat corespunzător și cu marcaje șterse sau inexistente.
• Indisciplina în trafic – mulți șoferi nu respectă regulile, depășesc periculos, nu acordă prioritate și nu păstrează distanța de siguranță.
• Viteza excesivă – România și Bulgaria au printre cele mai multe accidente cauzate de viteză neadaptată la condițiile de drum.
• Conducerea sub influența alcoolului – este încă o problemă majoră, chiar dacă s-au înăsprit controalele.
• Parcul auto învechit – multe mașini sunt vechi, au probleme tehnice și nu oferă siguranță în caz de accident.
• Pietonii și bicicliștii vulnerabili – lipsa pistelor pentru bicicliști și a trotuarelor sigure duce la multe accidente grave.
• Control și aplicare slabă a legislației – amenzile există, dar aplicarea lor nu este întotdeauna eficientă.

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, procedura de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, a anunțat Ministerul Muncii, scrie alba24.ro. 

Potrivit Guvernului, actul normativ cuprinde reglementări în vederea stabilirii unei proceduri cât mai clare pentru aplicarea mecanismului de stabilire și actualizate a salariului minim brut pe țară garantat în plată, astfel încât să se asigure că salariații au acces la protecția salariului minim.

Guvernul transpune, astfel, o directivă europeană în domeniul salariilor minime adecvate și îndeplinește o condiție prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (jalonul numărul 392 aferent cererii de plată numărul 5 din PNRR).

Conform actului normativ, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește și se actualizează cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul.

Salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi stabilit astfel pe baza unor indicatori clari:

puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieții;
nivelul general al salariilor;
rata de creștere a salariilor;
productivitatea muncii la nivel național.
De asemenea, se prevede că, în situația în care raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prognozat aplicând formula și câștigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%, se negociază în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social într-o marjă cuprinsă între rezultatul formulei și evaluarea gradului de adecvare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de nivelul orientativ de 47% – 52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.

În aplicarea acestei proceduri, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are ca atribuții:

stabilirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea mecanismului de stabilire şi actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată
prezentarea Raportului anual privind actualizarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată realizat de instituția mai sus menționată și înaintarea recomandării ministerului către Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social în vederea stabilirii și actualizării valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
În cadrul acestui proces, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va beneficia de expertiza unei instituții de cercetare specializate în analiza și evaluarea de impact a politicilor din domeniul pieței muncii.

„Hotărârea adoptată de Guvern astăzi reprezintă un angajament de a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață ale lucrătorilor români. Această măsură oferă predictibilitate angajatorilor și siguranță salariaților și contribuie la creșterea nivelului de trai prin asigurarea unui sistem echitabil de remunerare. Hotărârea de astăzi este cu atât mai importantă cu cât reforma salariului minim reprezintă încă un jalon atins în cadrul PNRR – Jalonul 392”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Totodată, actul normativ prevede etapele Calendarului anual de implementare și de funcționare a mecanismului de stabilire a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, cu implicarea partenerilor sociali, atât în Comisia de dialog social din cadrul Ministerului, cât și în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Patriarhul Teoctist, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 21 de ani, s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, județul Botoșani. Părinții săi, Marghioala și Dumitru Arăpașu, erau oameni credincioși și evlavioși. La Botez a primit numele Toader, fiind al 10-lea din cei 11 copii ai familiei.

A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist, la 6 august 1935.

Prea Fericitul Părinte Teoctist, 1980.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a aprobat, la 4 ianuarie 1937, hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăuanul, în biserica Precista din Roman.

A absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în 1940, în același an s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1945, primind calificativul ‘Magna cum laude’. Lucrarea de licență a fost susținută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea profesorului liturgist Petre Vintilescu.

Patriarhul Teoctist, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 1990.

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES

În paralel, a îndeplinit diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași. A fost hirotonit ieromonah de sărbătoarea Bunei Vestiri în 1945, de către arhiereul Valeriu Botoșăneanul, la Catedrala Mitropolitană din Iași. În 1946 a fost hirotesit arhimandrit.

Lucrări anuale ale Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, desfăşurate sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 2005.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES

Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași.

PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a participat la slujba de prăznuire a Sfantului Apostol Andrei la biserica din cartierul Chitila, 2005.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES

La 28 februarie 1950, arhimandritul Teoctist Arăpașu a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în slujirea de episcop-vicar patriarhal, cu titlul de ‘Botoșăneanul’. A fost hirotonit în treapta arhieriei la 5 martie 1950, în Catedrala ‘Sfântul Spiridon-Nou’ din București, de către patriarhul Iustinian, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie al Dunării de Jos.

În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, a fost și secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.

Participarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Teoctist la sărbătorea Adormirii Maicii Domnului, 2006.

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES

În aprilie 1963, Congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de episcop de Detroit, iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea. Autoritățile nu i-au permis însă plecarea în SUA și în Canada.

La 16 septembrie 1962 a fost instalat ca episcop la Arad (ales în 28 iulie), unde a păstorit 10 ani, între decembrie 1969 – decembrie 1970. La 25 februarie 1973 a fost înscăunat arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei (ales în 28 ianuarie).

Primirea ministrului secretar de stat pe probleme de culte din Guvernul Landului Bavaria, Karl Freller, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PFP Teoctist, 2006.

Foto:(c)  GRIGORE POPESCU/Arhiva istorică AGERPRES

A fost ales în demnitatea de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei la 25 septembrie 1977 și a fost înscăunat la 9 octombrie.

Mitropolitul Teoctist a continuat la Iași activitatea pe care o desfășurase aici între anii 1945-1950. Nu numai în plan arhitectonic s-a lucrat în acea perioadă, ci și pe plan cultural, teologic și duhovnicesc. Au văzut atunci lumina tiparului multe cărți importante pentru teologia românească. ‘Mitropolitul Iacob Putneanul’, 1978, ‘Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români’ și ‘Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc’, 1980, ‘Dumnezeiască Liturghie a Mitropolitului Dosoftei’, 1980, sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în acel timp la Iași.

Slujba oficiată, la Patriarhia Română de către PFP Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul zilei Sf. Ioan Botezatorul, 2007.

Foto: (c)  PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES

În această perioadă, ierarhul Teoctist și-a îndreptat atenția și spre satul natal, unde în 1984, pe locul vechii biserici, mitropolitul a început construirea unei biserici de zid, cu hramul ‘Nașterea Maicii Domnului’.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

Începând cu luna iulie a anul 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de mitropolit al Ardealului.

Slujba de Înviere de la Patriarhia Română, oficiată de PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, 2007.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

După moartea patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de patriarh.

La 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

În perioada 7-9 mai 1999 patriarhul Teoctist a primit la București vizita papei Ioan Paul al II-lea.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES

A fost ales membru de onoare al Academiei Române, la 17 decembrie 1999.

Patriarhul Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007, la vârsta de 92 de ani. A fost cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Patriarhia Ortodoxă Română înființată prin hotărârea Sfântului Sinod, la 4 februarie 1925, a avut ca patriarhi pe Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) și Iustin Moisescu (1977-1986). (surse: https://basilica.ro; https://doxologia.ro; ‘Membrii Academiei Române’ – Dicționar, 2003)

***

În 7 februarie 2024, la 109 ani de la naștere, patriarhul Teoctist a fost pomenit în Victoria și la Tocileni. Slujba a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’ din Victoria-Stăuceni, ctitoria sa, de către episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Nichifor Botoșăneanul, împreună cu un sobor de slujitori.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO

La aceste momente aniversare au participat și rudele, săteni din locurile natale ale patriarhului Teoctist, dar și credincioși care i-au urmat învățăturile creștine și care au adus astfel omagiu memoriei celui de-al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La final, a fost oficiată slujba Parastasului.

Casa Memorială a Patriarhului Teoctist Arapaşu din comuna Stăuceni, judeţul Botoşani.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO

După momentele de rugăciune de la biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’, toți cei prezenți s-au îndreptat la Casa Memorială ‘Teoctist Patriarhul’ din Tocileni, acolo unde a fost oficiat un scurt trisaghion întru pomenirea sa. AGERPRES

Venituri din chirii 2025. Modelul actualizat al cererii de înregistrare a contractelor de locațiune, pe care anumiți contribuabili care obțin venituri din chirii trebuie să o depună la ANAF, a fost publicat joi, în Monitorul Oficial, scrie alba24.ro.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 114/2019 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor de locațiune, precum și a modelului și conținutului formularului „Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune” a fost publicat joi, 6 februarie, în Monitorul Oficial.

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

Dacă bunul a cărui folosință se cedează este deținut în comun, obligația înregistrării contractului încheiat între părți la organul fiscal competent revine proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal desemnat prin contractul de închiriere sau actul de modificare a acestuia, după caz.

În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2025, precum și în cazul actelor de modificare a acestora, înregistrate la organul fiscal anterior acestei date, nu se aplică prevederile referitoare la desemnarea proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal care îndeplinește obligația de înregistrare a contractului de închiriere.

Venituri din chirii 2025. Cine depune cererea de înregistrare a contractelor de locațiune

Cererea de înregistrare a contractelor de locațiune se completează și se depune de către:

• contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor și care au obligația înregistrării contractului la organul fiscal, potrivit legii;
• contribuabilii desemnați (proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali desemnați), în cazul în care bunurile a căror folosință se cedează este deținută în comun;
• locatorii care solicită înregistrarea contractului la organul fiscal pentru a constitui titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele și modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa
  acestora, prin lege.

Cererea se depune, direct sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal competent, prin poștă cu scrisoare recomandată sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, după caz, la termenele stabilite de legislația în vigoare.

Cererea se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeț și corect toate datele prevăzute de formular. Un exemplar al cererii, însoțit de copia contractului de locațiune, se depune la organul fiscal competent și un exemplar se păstrează de contribuabil.

Organul fiscal competent este:

a) organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana fizică rezidentă are domiciliul fiscal, potrivit legii;

b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află bunul imobil care face obiectul contractului de închiriere, în cazul persoanelor fizice nerezidente/organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului, după caz, pentru persoanele fizice nerezidente;

c) organul fiscal în raza căruia se face constatarea închirierii bunului mobil, conform dispozițiilor legale fiscale, în cazul persoanelor fizice nerezidente;

d) organul fiscal în a cărui evidență este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții locatorul persoană juridică/altă entitate fără personalitate juridică.

Venituri din chirii 2025. Cum se completează cererea

Caseta „Anul” — se completează anul calendaristic în care se depune cererea

Caseta „Cerere rectificativă” — se completează cu X în cazul cererilor rectificative.

Casetele „Modificare/Încetare” — se completează cu X în cazul mențiunilor privind modificarea sau încetarea contractului de locațiune.

Secțiunea A „Date despre locator”

Subsecțiunea a. „Date de identificare a locatorului desemnat pentru înregistrarea contractului de locațiune”

Caseta „Denumire/Nume și prenume” – se completează cu numele și prenumele locatorului care obține venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal și care a fost desemnat pentru îndeplinirea obligației înregistrării contractului încheiat între părți. În cazul locatorilor persoane juridice și alte entități fără personalitate juridică se înscrie denumirea locatorului.

Caseta „Cod de identificare fiscală” se completează cu codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală al locatorului care obține venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal și care a fost desemnat pentru îndeplinirea obligației înregistrării contractului încheiat între părți.

În cazul locatorilor persoane juridice și alte entități fără personalitate juridică se completează codul de înregistrare fiscală al contribuabilului care are calitatea de locator.

Casetele „Județ”, „Localitate”, „Sector”, „Strada”, „Număr”, „Bloc”, „Scară”, „Etaj”, „Apartament”, „Țară”, „Cod poștal”, „Telefon”, „Fax” și „E-mail” se completează cu informații privind
adresa de domiciliu a persoanei fizice, stabilită potrivit legii, sau adresa domiciliului fiscal al persoanei juridice/entității fără personalitate juridică, după caz.

Subsecțiunea b. „Cota-parte deținută” – se completează cu cota-parte deținută de locator din bunul mobil sau imobil (procent sau fracție).

Subsecțiunea c. „Date de identificare a locatorului (altul decât locatorul desemnat)”

Caseta „Denumire/Nume și prenume” – se completează cu numele și prenumele locatorului coproprietar care obține venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal.

În cazul locatorilor persoane juridice și alte entități fără personalitate juridică se înscrie denumirea locatorului.

Caseta „Cod de identificare fiscală” se completează cu codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală al locatorului coproprietar care obține venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal. În cazul locatorilor persoane juridice și alte entități fără personalitate juridică se completează codul de înregistrare fiscală al contribuabilului care are calitatea de locator.

Casetele „Județ”, „Localitate”, „Sector”, „Strada”, „Număr”, „Bloc”, „Scară”, „Etaj”, „Apartament”, „Țară”, „Cod poștal”, „Telefon”, „Fax” și „E-mail” se completează cu informații privind
adresa de domiciliu a persoanei fizice, stabilită potrivit legii, sau adresa domiciliului fiscal al persoanei juridice/entității fără personalitate juridică, după caz.

Subsecțiunea d. „Cota-parte deținută” – Se completează cu cota-parte deținută de locator din bunul mobil sau imobil (procent sau fracție).

În situația în care într-un contract de locațiune sunt mai mulți locatori, se completează câte o subsecțiune „Date de identificare” și „Cotă-parte deținută” pentru fiecare locator, astfel încât suma cotelor-părți deținute să fie 100%.

Secțiunea B „Date de identificare a locatarului (chiriașului)”

Caseta „Nume și prenume/Denumire” – se completează cu numele și prenumele/denumirea persoanei care are calitatea de locatar.

Caseta „Cod de identificare fiscală” se completează cu codul numeric personal al persoanei fizice care are calitatea de locatar sau codul de înregistrare fiscală al persoanei juridice/entității fără personalitate juridică care are calitatea de locatar, după caz.

În situația în care persoana fizică nu deține cod numeric personal sau persoana juridică/entitatea fără personalitate juridică este în curs de înființare, nu este obligatorie completarea
codului de identificare fiscală.

Casetele „Județ”, „Localitate”, „Sector”, „Strada”, „Număr”, „Bloc”, „Scară”, „Etaj”, „Apartament”, „Țară”, „Cod poștal”, „Telefon”, „Fax” și „E-mail” se completează cu informații privind
adresa de domiciliu a persoanei fizice, stabilită potrivit legii, sau adresa domiciliului fiscal al persoanei juridice/entității fără personalitate juridică, după caz.

În situația în care într-un contract de locațiune sunt mai mulți locatari, se completează câte o secțiune „Date de identificare” pentru fiecare locatar.

Secțiunea C „Date despre contractul de locațiune”

Subsecțiunea a. „Contractul de locațiune inițial”

Casetele „Nr. ”, „Data”, „Perioada contractului”, „Cuantumul chiriei lunare”, „Moneda”, „Adresa bunului imobil care face obiectul contractului” și „Date de identificare ale bunului mobil care face obiectul contractului” se completează cu informații conform contractului de închiriere.

Casetele „Data” și „Perioada contractului” se completează sub forma zz/ll/aaaa.

În situația în care prin contractul de locațiune s-a prevăzut prelungirea tacită/automată a acestuia, nu se completează data de sfârșit (caseta „până la”).

Caseta „Moneda” se completează cu codul ISO al monedei [RON (LEU), EUR].

Caseta „Adresa bunului imobil care face obiectul contractului” se completează cu adresa completă a bunului imobil.

Caseta „Date de identificare ale bunului mobil care face obiectul contractului” se completează cu date de identificare ale bunului mobil (de exemplu: număr de înmatriculare, serie șasiu, serie certificat etc.).

Subsecțiunea b. „Modificări ale contractului de locațiune” 

Se completează numai în cazul în care s-a bifat caseta „Modificare”.

Casetele „Contract conex nr. ”, „Data”, „Perioada contractului”, „Cuantumul chiriei lunare” și „Moneda” se completează cu informații conform actului adițional al contractului de închiriere.

Subsecțiunea c. „Încetarea contractului de locațiune” – se completează numai în cazul în care s-a bifat caseta „Încetare”.

Casetele „Documentul care atestă încetarea”, „Nr. ”, „Data”, „Perioada contractului” și „Motivul încetării” se completează cu informații conform actului de încetare a contractului
de închiriere.

Declarația este însoțită în mod obligatoriu de copia contractului de închiriere.

În cazul modificării/încetării, după caz, a contractului de locațiune, toate casetele de la secțiunea A. „Date de identificare a locatorului” și secțiunea B „Date despre contractul de locațiune” se completează în mod obligatoriu.