Connect with us

Eveniment

De ASTĂZI, 27 octombrie: Polițiștii pot amenda pe baza filmărilor făcute cu camere de bord sau de supraveghere

Publicat

Publicitate

Începând de duminică, 27 octombrie, polițiștii vor putea sancționa șoferii cu comportament agresiv în trafic, bazându-se pe înregistrările audio-video realizate de alți participanți la trafic. Totodată, pentru sancționarea șoferilor care încalcă regulile de circulație, polițiștii vor avea acces la datele captate de camerele de monitorizare a traficului de pe drumurile publice, relatează alba24.ro.

Astfel, începând cu data de 27 octombrie, pe aplicația M.A.I., hub.mai.gov.ro , la secțiunea E-SAR (sesizări abateri rutiere) se vor putea transmite informații despre comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice.

Ordonanța de Urgență nr. 84/2024, publicată pe 29 iunie în Monitorul Oficial, introduce în Codul Rutier posibilitatea ca șoferii să fie sancționați de polițiști și în baza unor înregistrări surprise de alți participanți la trafic sau de administratorii drumurilor publice.

Prevederile menționate intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării OUG în Monitorul Oficial, adică pe 27 octombrie.

Polițiștii vor putea folosi imaginile de pe camerele de monitorizare a traficului

Potrivit noilor reglementări, Poliția Română are dreptul de a prelucra datele de monitorizare a traficului rutier, colectate de administratorii drumurilor publice de interes județean și local cu ajutorul unor mijloace tehnice instalate pe drumurile pe care le administrează.

„Poliția Română primește de la administratorii drumurilor publice de interes județean și local, automat, prin intermediul unor sisteme de comunicații securizate, semnalări și datele de monitorizare a traficului aferente acestora care privesc posibila:

Publicitate
  • încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice;
  • prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară”, se precizează în OUG 84/2024.

Posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice vizează:

  • limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum;
  • interdicția sau restricția de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare;
  • semnificația culorii roșii a semaforului;
  • trecerea la nivel cu calea ferată;
  • interdicția de a adopta un comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice;
  • depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată.

Cerințele de compatibilitate și interconectare cu platformele software ale Poliției Române, inclusiv formatul semnalărilor și al datelor de monitorizare a traficului aferente acestora, se vor stabili, la nivel național, prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Ce obligații au administratorii drumurilor publice

Administratorii drumurilor publice au următoarele obligații:

  • de a se asigura că mijloacele tehnice destinate măsurării vitezei care furnizează date către Poliția Română sunt omologate și verificate metrologic, potrivit normelor în vigoare;
  • de a informa public, pe pagina de internet proprie, cu privire la existența mijloacelor tehnice fixe și scopul prelucrării datelor de monitorizare a traficului rutier;
  • de a asigura capabilități și/sau servicii de imprimare masivă și comunicare a documentelor întocmite în legătură cu încălcarea normelor de circulație pe drumurile publice;
  • de a implementa cerințele de compatibilitate și interconectare cu platformele software ale Poliției Române

Prelucrarea datelor de către polițiști se realizează în raport cu capacitatea tehnică și operațională a Poliției Române și numai în măsura în care sunt respectate obligațiile prevăzute. Poliția Română prelucrează automat semnalările și datele de monitorizare a traficului aferente acestora. Rezultatul prelucrării automate se procesează manual de către polițiștii rutieri în cadrul dispeceratelor de monitorizare aparținând Poliției Române.

Administratorii drumurilor publice de interes județean și local, precum și structurile Poliției Române au calitatea de operatori de date cu caracter personal pentru prelucrările efectuate.

Polițiștii îi vor putea amenda pe șoferi folosind filmări surprinse pe camerele de bord

Potrivit noilor reglementări, polițistul rutier va putea constata contravenția de adoptare a unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice și cu ocazia verificării sesizării formulate de un participant la trafic ce a perceput în mod nemijlocit și întâmplător efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul unui vehicul, a oricăreia dintre manevrele prevăzute de lege și a surprins aceste manevre agresive într-o înregistrare audio-video sau video, după caz.

Sesizarea participantului la trafic trebuie să conțină în mod obligatoriu:

  • datele acestuia de identificare – nume, prenume și cod numeric personal ori, după caz, codul unic de identificare,
  • datele de contact – număr de telefon și adresa de corespondență,
  • declarația pe propria răspundere cu privire la veridicitatea aspectelor percepute și a înregistrării audio-video sau video,
  • data, ora, locul sau orice elemente de natură să conducă la identificarea locului unde a fost percepută și surprinsă posibila faptă contravențională,
  • semnătura,
  • înregistrarea audio-video.

Comunicarea sesizării se realizează prin platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice.

Competența de verificare a sesizării aparține poliției rutiere pe raza căreia a fost percepută și surprinsă posibila faptă contravențională. Sesizarea greșit îndreptată se trimite poliției rutiere competente, considerându-se valabilă dacă a fost trimisă în termen.

Ce înseamnă comportament agresiv în trafic

Codul rutier interzice conducătorilor de vehicule să adopte un comportament agresiv în conducerea acestora pe drumurile publice.

Prin comportament agresiv se înţelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:

  • deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens;
  • întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
  • pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare;
  • circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia;
  • folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie;
  • conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi;
  • mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia;
  • realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
  • conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.

Ce sancțiuni riscă șoferii care au un comportament agresiv în trafic

Sancțiunea pentru comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice este prevăzută de articolul 100/3/i din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Mai exact, șoferii care au un comportament agresiv în trafic vor primi 4-5 puncte de amendă (660-825 de lei).

Totodată, polițiștii vor aplica măsura complementară de reținere a permisului de conducere pentru 30 de zile.

Ce trebuie să cuprindă filmările făcute cu camerele de bord

Înregistrarea audio-video sau video trebuie să cuprindă următoarele elemente:

  • extrasul cadrului din filmarea audio-video sau video care surprinde manevrele agresive percepute de participantul la trafic;
  • data și ora când au fost surprinse manevrele agresive;
  • locul ori elemente de natură să conducă la identificarea locului unde au fost surprinse manevrele agresive;
  • vehiculul implicat și numărul de înmatriculare ori înregistrare al acestuia, după caz;
  • semnalizarea rutieră a sectorului de drum public pe care au fost surprinse manevrele agresive, relevantă pentru constatarea contravenției.

În ce situații nu se vor lua în considerare sesizările

Sesizarea se clasează de către poliția rutieră competentă, fără altă formalitate, în oricare dintre următoarele situații:

  • se constată că aceasta nu este formulată de un participant la trafic;
  • persoana care a formulat sesizarea nu a perceput în mod nemijlocit și întâmplător manevrele agresive;
  • aceasta nu cuprinde elementele prevăzute de lege;
  • aceasta a fost transmisă după o perioadă mai mare de 30 de zile de la data surprinderii manevrelor agresive;
  • înregistrarea audio-video sau video lipsește ori nu cuprinde toate elementele prevăzute.

Se consideră că persoana care a formulat sesizarea nu a perceput în mod întâmplător manevrele agresive atunci când:

  • aceasta a sesizat, cu privire la același autovehicul, mai mult de o posibilă faptă contravențională săvârșită într-un interval de 24 de ore sau mai mult de trei posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 15 zile;
  • aceasta a sesizat, cu privire la același loc, mai mult de trei posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 24 de ore sau mai mult de șapte posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 15 zile.

Cât timp se păstrează înregistrările video

Înregistrarea audio-video sau video, împreună cu sesizarea, se păstrează pentru o perioadă de 1 an de la data sesizării. Fac excepție situațiile în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.

În cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, întocmit ca urmare a verificării sesizării, se consemnează obligatoriu împrejurările în care a fost constatată aceasta, inclusiv numărul de înregistrare al sesizării participantului la trafic ce a perceput cum s-a petrecut fapta contravențională și a surprins-o pe filmare.

Poliția rutieră va asigura confidențialitatea datelor cu caracter personal ale participantului la trafic ce a formulat sesizarea. Acestea vor fi puse la dispoziție, la cerere, exclusiv organelor de verificare și control sau organelor judiciare, după caz.

Procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul. Acest lucru se va menționa în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.

Măsurile organizatorice și cerințele tehnice privind utilizarea platformelor informatice destinate furnizării de servicii electronice în scopul primirii și verificării sesizării se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MAI: DGA va fi reorganizată în teritoriu pentru a corespunde noilor competențe stabilite prin decizia ÎCCJ

Publicat

Publicitate

Direcția Generală Anticorupție (DGA) va fi reorganizată în teritoriu prin gruparea mai multor servicii județene și centre operaționale zonale, pentru eficientizarea activității în contextul deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 16 iunie prin care s-a stabilit că polițiștii DGA au voie să lucreze doar la cazuri cu inculpați care fac parte din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) face precizări că sunt stabilite direcțiile de reorganizare și modernizare a DGA, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES, în contextul recentelor comentarii din spațiul public referitoare la competențele DGA, după ce ÎCCJ a stabilit definitiv principiul conform căruia ofițerii DGA pot desfășura activități de urmărire penală exclusiv în dosare care implică personalul MAI – respectiv polițiști, jandarmi și pompieri.

Potrivit sursei citate, obiectivul strategic urmărit este întărirea luptei anticorupție, în cadrul competențelor legale, prin gruparea resurselor și cheltuirea eficientă a bugetului.

”Direcțiile de reorganizare și modernizare a DGA sunt teritorializarea substructurilor prin gruparea mai multor servicii județene și centre operaționale zonale; optimizarea bugetară, prin gruparea activităților și structurilor administrative și reducerea funcțiilor non-operaționale și menținerea actualului cadru de competență – nu se are în vedere extinderea atribuțiilor DGA în afara ariei definite de lege”, se arată în comunicatul MAI.

DGA va continua să colaboreze cu toate instituțiile competente pentru prevenirea și combaterea corupției, în interesul cetățenilor și al bunei funcționări a sistemului public, în cadrul competențelor și procedurilor legale.

”DGA nu este o instituție din cadrul sistemului judiciar, ci o importantă unitate în cadrul MAI cu rol de combatere a corupției și de consolidare a integrității în rândul cadrelor ministerului, valoare fundamentală pentru îndeplinirea misiunii MAI în toate armele și structurile. Ceea ce ne propunem prin această modernizare, inițiată acum câteva luni de zile, prealabil recentei decizii ÎCCJ incidente materiei, este concentrarea mai eficientă pe problematica pentru care a fost conceput și creat DGA, respectiv integritatea în spațiul instituțional al MAI”, se mai menționează în comunicatul transmis de MAI. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Evaluare Națională 2025: Elevii din partea minorităților naționale susțin proba la Limba maternă

Publicat

Publicitate

Elevii din partea minorităților naționale susțin vineri proba la Limba și literatura maternă din cadrul Evaluării Naționale, conform calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Probele scrise din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a au început luni.

Pentru fiecare probă scrisă sunt alocate două ore pentru rezolvarea subiectelor (120 de minute), calculate după completarea casetei de identificare.

Calendarul probelor a fost stabilit astfel: 23 iunie – Limba și literatura română; 25 iunie – Matematică; 27 iunie – Limba și literatura maternă.

Primele rezultate vor fi afișate (online și în școli/centre de examen) în data de 3 iulie, până la ora 12:00. Ulterior, în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise și pot fi depuse contestațiile. Acest proces continuă și în zilele de 4 și 5 iulie.

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestație.

Publicitate

Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 10 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat, prin coduri individuale, care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini

Publicat

Publicitate

Cuviosul Samson a fost rudă cu împăratul Constantin cel Mare (306-337). Animat de dorința de a fi folositor aproapelui, a învățat Sfânta Scriptură, dar și cum să trateze bolnavii, la care s-a adăugat și darul lui Dumnezeu de a vindeca pe cei aflați în suferință. Pentru aceasta s-a învrednicit a face parte din „doctorii cei fără de arginți”.

După trecerea la cele veșnice a părinților săi doctorul Samson a împărțit averea sa săracilor și a eliberat și robii. Apoi, și-a părăsit toate rudele și cunoscuții, a părăsit Roma și s-a dus în pustie. Samson a venit la Constantinopol și, găsindu-și o casă, primea în ea pe cei săraci și străini și pentru aceasta a fost numit „primitorul de străini”. Samson primea la dânsul pe cei neputincioși, îi slujea și îi tămăduia de boli, nu numai prin procedeele medicale, ci și cu darul lui Dumnezeu. Vestea minunatelor tămăduiri făcute de Samson a ajuns și la palatul împărătesc. Împăratul Justinian (527-565) se afla în mare neputință.

A căutat cei mai buni doctori, dar niciunul nu reușise să-l vindece. A visat într-o noapte un bărbat și l-a descris unuia dintre guvernatori. Acesta era prieten cu Samson și l-a adus pe acesta, deoarece corespundea descrierii. Samson a venit și l-a vindecat pe împărat și astfel a devenit schevofilax, adică păzitor al sfintelor vase ale bisericii mari din Constantinopol. Moaștele lui au fost mutate în Biserica „Sfântul Mochie”, unde au făcut multe minuni. Sfântul Mucenic Anect († 304) – Acest sfânt mucenic a pătimit în vremea împăratului Dioclețian (284-305) în Cezareea Capadociei din porunca guvernatorului Urban.

Sfântul îndemna pe creștini să mărturisească pe Mântuitorul Hristos cu tot curajul și să moară pentru credința lor. A fost denunțat ca fiind creștin și pentru aceasta a fost întemnițat și îndemnat să jertfească zeilor. El a refuzat și drept urmare a fost supus la chinuri până la moarte. Sfânta Ioana Mironosița (sec. I) – Aceasta a fost soția lui Huza, chivernisitorul palatului lui Irod. Este amintită de sfinții evangheliști în rândul femeilor mironosițe (Luca VIII, 3).

Citeste mai mult

Actualitate

Proiect: Tichet electronic de energie de 50 lei/lună pentru persoanele vulnerabile, după 1 iulie. Vizează 2,1 milioane de gospodării

Publicat

Publicitate

Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, relatează agerpres.ro.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.

”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

Publicitate

În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

”Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending