Connect with us

Eveniment

De ASTĂZI, 27 octombrie: Polițiștii pot amenda pe baza filmărilor făcute cu camere de bord sau de supraveghere

Publicat

Publicitate

Începând de duminică, 27 octombrie, polițiștii vor putea sancționa șoferii cu comportament agresiv în trafic, bazându-se pe înregistrările audio-video realizate de alți participanți la trafic. Totodată, pentru sancționarea șoferilor care încalcă regulile de circulație, polițiștii vor avea acces la datele captate de camerele de monitorizare a traficului de pe drumurile publice, relatează alba24.ro.

Astfel, începând cu data de 27 octombrie, pe aplicația M.A.I., hub.mai.gov.ro , la secțiunea E-SAR (sesizări abateri rutiere) se vor putea transmite informații despre comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice.

Ordonanța de Urgență nr. 84/2024, publicată pe 29 iunie în Monitorul Oficial, introduce în Codul Rutier posibilitatea ca șoferii să fie sancționați de polițiști și în baza unor înregistrări surprise de alți participanți la trafic sau de administratorii drumurilor publice.

Prevederile menționate intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării OUG în Monitorul Oficial, adică pe 27 octombrie.

Polițiștii vor putea folosi imaginile de pe camerele de monitorizare a traficului

Potrivit noilor reglementări, Poliția Română are dreptul de a prelucra datele de monitorizare a traficului rutier, colectate de administratorii drumurilor publice de interes județean și local cu ajutorul unor mijloace tehnice instalate pe drumurile pe care le administrează.

„Poliția Română primește de la administratorii drumurilor publice de interes județean și local, automat, prin intermediul unor sisteme de comunicații securizate, semnalări și datele de monitorizare a traficului aferente acestora care privesc posibila:

Publicitate
  • încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice;
  • prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară”, se precizează în OUG 84/2024.

Posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice vizează:

  • limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum;
  • interdicția sau restricția de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare;
  • semnificația culorii roșii a semaforului;
  • trecerea la nivel cu calea ferată;
  • interdicția de a adopta un comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice;
  • depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată.

Cerințele de compatibilitate și interconectare cu platformele software ale Poliției Române, inclusiv formatul semnalărilor și al datelor de monitorizare a traficului aferente acestora, se vor stabili, la nivel național, prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Ce obligații au administratorii drumurilor publice

Administratorii drumurilor publice au următoarele obligații:

  • de a se asigura că mijloacele tehnice destinate măsurării vitezei care furnizează date către Poliția Română sunt omologate și verificate metrologic, potrivit normelor în vigoare;
  • de a informa public, pe pagina de internet proprie, cu privire la existența mijloacelor tehnice fixe și scopul prelucrării datelor de monitorizare a traficului rutier;
  • de a asigura capabilități și/sau servicii de imprimare masivă și comunicare a documentelor întocmite în legătură cu încălcarea normelor de circulație pe drumurile publice;
  • de a implementa cerințele de compatibilitate și interconectare cu platformele software ale Poliției Române

Prelucrarea datelor de către polițiști se realizează în raport cu capacitatea tehnică și operațională a Poliției Române și numai în măsura în care sunt respectate obligațiile prevăzute. Poliția Română prelucrează automat semnalările și datele de monitorizare a traficului aferente acestora. Rezultatul prelucrării automate se procesează manual de către polițiștii rutieri în cadrul dispeceratelor de monitorizare aparținând Poliției Române.

Administratorii drumurilor publice de interes județean și local, precum și structurile Poliției Române au calitatea de operatori de date cu caracter personal pentru prelucrările efectuate.

Polițiștii îi vor putea amenda pe șoferi folosind filmări surprinse pe camerele de bord

Potrivit noilor reglementări, polițistul rutier va putea constata contravenția de adoptare a unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice și cu ocazia verificării sesizării formulate de un participant la trafic ce a perceput în mod nemijlocit și întâmplător efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul unui vehicul, a oricăreia dintre manevrele prevăzute de lege și a surprins aceste manevre agresive într-o înregistrare audio-video sau video, după caz.

Sesizarea participantului la trafic trebuie să conțină în mod obligatoriu:

  • datele acestuia de identificare – nume, prenume și cod numeric personal ori, după caz, codul unic de identificare,
  • datele de contact – număr de telefon și adresa de corespondență,
  • declarația pe propria răspundere cu privire la veridicitatea aspectelor percepute și a înregistrării audio-video sau video,
  • data, ora, locul sau orice elemente de natură să conducă la identificarea locului unde a fost percepută și surprinsă posibila faptă contravențională,
  • semnătura,
  • înregistrarea audio-video.

Comunicarea sesizării se realizează prin platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice.

Competența de verificare a sesizării aparține poliției rutiere pe raza căreia a fost percepută și surprinsă posibila faptă contravențională. Sesizarea greșit îndreptată se trimite poliției rutiere competente, considerându-se valabilă dacă a fost trimisă în termen.

Ce înseamnă comportament agresiv în trafic

Codul rutier interzice conducătorilor de vehicule să adopte un comportament agresiv în conducerea acestora pe drumurile publice.

Prin comportament agresiv se înţelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:

  • deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens;
  • întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
  • pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare;
  • circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia;
  • folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie;
  • conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi;
  • mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia;
  • realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
  • conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.

Ce sancțiuni riscă șoferii care au un comportament agresiv în trafic

Sancțiunea pentru comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice este prevăzută de articolul 100/3/i din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Mai exact, șoferii care au un comportament agresiv în trafic vor primi 4-5 puncte de amendă (660-825 de lei).

Totodată, polițiștii vor aplica măsura complementară de reținere a permisului de conducere pentru 30 de zile.

Ce trebuie să cuprindă filmările făcute cu camerele de bord

Înregistrarea audio-video sau video trebuie să cuprindă următoarele elemente:

  • extrasul cadrului din filmarea audio-video sau video care surprinde manevrele agresive percepute de participantul la trafic;
  • data și ora când au fost surprinse manevrele agresive;
  • locul ori elemente de natură să conducă la identificarea locului unde au fost surprinse manevrele agresive;
  • vehiculul implicat și numărul de înmatriculare ori înregistrare al acestuia, după caz;
  • semnalizarea rutieră a sectorului de drum public pe care au fost surprinse manevrele agresive, relevantă pentru constatarea contravenției.

În ce situații nu se vor lua în considerare sesizările

Sesizarea se clasează de către poliția rutieră competentă, fără altă formalitate, în oricare dintre următoarele situații:

  • se constată că aceasta nu este formulată de un participant la trafic;
  • persoana care a formulat sesizarea nu a perceput în mod nemijlocit și întâmplător manevrele agresive;
  • aceasta nu cuprinde elementele prevăzute de lege;
  • aceasta a fost transmisă după o perioadă mai mare de 30 de zile de la data surprinderii manevrelor agresive;
  • înregistrarea audio-video sau video lipsește ori nu cuprinde toate elementele prevăzute.

Se consideră că persoana care a formulat sesizarea nu a perceput în mod întâmplător manevrele agresive atunci când:

  • aceasta a sesizat, cu privire la același autovehicul, mai mult de o posibilă faptă contravențională săvârșită într-un interval de 24 de ore sau mai mult de trei posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 15 zile;
  • aceasta a sesizat, cu privire la același loc, mai mult de trei posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 24 de ore sau mai mult de șapte posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 15 zile.

Cât timp se păstrează înregistrările video

Înregistrarea audio-video sau video, împreună cu sesizarea, se păstrează pentru o perioadă de 1 an de la data sesizării. Fac excepție situațiile în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.

În cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, întocmit ca urmare a verificării sesizării, se consemnează obligatoriu împrejurările în care a fost constatată aceasta, inclusiv numărul de înregistrare al sesizării participantului la trafic ce a perceput cum s-a petrecut fapta contravențională și a surprins-o pe filmare.

Poliția rutieră va asigura confidențialitatea datelor cu caracter personal ale participantului la trafic ce a formulat sesizarea. Acestea vor fi puse la dispoziție, la cerere, exclusiv organelor de verificare și control sau organelor judiciare, după caz.

Procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul. Acest lucru se va menționa în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.

Măsurile organizatorice și cerințele tehnice privind utilizarea platformelor informatice destinate furnizării de servicii electronice în scopul primirii și verificării sesizării se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Cu cât se scumpește factura la energie electrică de la 1 ianuarie, odată cu aplicarea noii taxe de cogenerare

Publicat

Publicitate

Facturile la curent și costurile pentru încălzire vor crește de la 1 ianuarie 2026, odată cu introducerea noii taxe de cogenerare. Deși suma pare mică la prima vedere, efectele se vor vedea imediat în bugetul familiilor. Dar ce este această taxă și de ce a fost introdusă?

Taxa de cogenerare are rolul de a sprijini centralele care pot produce, în același timp, energie electrică și termică — o tehnologie mai eficientă decât sistemele tradiționale. Ideea inițială a fost ca populația să plătească o contribuție redusă, urmând ca eficiența acestor centrale să ducă, în timp, la facturi mai mici, relatează mediafax.ro.

La nivel european, o directivă din 2011 propunea crearea unui fond special alimentat direct de consumatori, destinat construirii acestor centrale moderne. În România, însă, banii colectați, aproximativ 3 miliarde de euro în 14 ani, au fost folosiți exclusiv pentru subvenționarea energiei termice, fără investiții în infrastructură.

Cum va fi majorată taxa de cogenerare

Începând cu 1 noiembrie 2025, taxa de cogenerare va urca la 0,0136 lei/kWh. Acest lucru înseamnă o creștere de 62% față de nivelul actual. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, impactul direct asupra facturilor de electricitate va fi de aproximativ 0,5%, un procent relativ mic raportat la costul total, scrie cotidianul Gândul.

Totuși, această modificare se va resimți în două moduri:

  • Direct, prin scumpirea curentului electric;
  • Indirect, prin creșterea prețului energiei termice, care depinde de această contribuție.

Estimări pentru iarna 2025–2026

Pentru București, se anticipează următoarele creșteri lunare:

Publicitate
  • Aproximativ 20 lei pentru o garsonieră;
  • Până la 54 lei pentru un apartament cu patru camere.

La nivel național, factura la energie electrică ar putea fi mai mare cu până la 5%, exclusiv ca urmare a ajustării taxei. Impactul se va vedea în factura emisă pentru consumul din noiembrie 2025, plătită în ianuarie 2026. Acest lucru înseamnă că majorarea va fi resimțită chiar la început de an.

Tot din 1 noiembrie 2025, pentru energia termică se aplică un TVA redus de 11%. Acest lucru va fi valabil până la 31 martie 2026. Măsura va atenua parțial costurile pentru consumatori, însă nu poate anula complet efectele creșterii taxei de cogenerare.  Astfel, aceasta rămâne un factor important în valoarea prețului final.

Citeste mai mult

Educație

Cifre absolut șocante: Reforma lui Bolojan a lăsat fără burse aproape 400.000 de copii din România

Publicat

Publicitate

Numărul burselor de merit și al burselor sociale a scăzut semnificativ la începutul acestui an școlar. Noile criterii de acordare și măsurile de reducere a cheltuielilor impuse de Guvernul Bolojan au lăsat peste 300.000 de elevi fără sprijin financiar din partea statului. Potrivit unei analize edupedu.ro, în primele două luni ale anului școlar 2025-2026, mai bine de 345.500 de elevi au pierdut dreptul la bursă, în comparație cu perioada similară a anului trecut, relatrează alba24.ro.

Economia realizată la buget ul de stat este de peste 110 milioane de lei în fiecare lună luată în calcul, potrivit sursei citate.

Cele mai mari reduceri sunt înregistrate la categoria burselor de merit, urmată de bursele sociale. Bursele de reziliență, dar și bursele de excelență olimpică dispar aproape complet.

Mai puține burse de merit

Noile criterii de acordare a acestui tip de burse prevăd prag de 15% dintre elevii din fiecare clasă, până la media 9. Anterior, regula era 30% dintre elevii din clasă, până la media 9.50.

Potrivit analizei Edupedu, numărul burselor de merit a scăzut după cum urmează:

  • septembrie, scădere cu 42% de la 284.917 în septembrie 2024 la 163.274 în septembrie 2025
  • octombrie, scădere cu 41% (-114.445), de la 277.584 în octombrie 2024 la 163.139 în octombrie 2025
    • economie la bugetul de stat octombrie: 48 milioane de lei (de la 106,4 milioane de lei în octombrie 2024 la 58,4 milioane lei în octombrie 2025)

Bursele sociale

Potrivit sursei citate, din categoria beneficiarilor de burse sociale au fost eliminați elevii din familii monoparentale, iar pensia alimentară a intrat ca venit impozabil.

Publicitate
  • septembrie: scădere de 7,4% (-61.153)- septembrie 2024: 832.423 beneficiari/ septembrie 2025: 771.270 beneficiari
  • octombrie: scădere de 8,89% (-74.254) – octombrie 2024: 835.026 beneficiari/ octombrie 2025: 760.772 beneficiari
    • economie la bugetul de stat octombrie: 21,3 milioane de lei, de la 249,4 milioane la 228,1 milioane de lei (2024/2025),

Alte reduceri

Nu se mai acordă burse de reziliență (erau 153.971 de beneficiari) și burse pentru excelență olimpică (2.298 de beneficiari).

  • economia la bugetul de stat din burse de reziliență: 38,3 milioane de lei pe lună
  • economia la bugetul de stat din burse olimpice: peste 2,5 milioane de lei.

Reamintim că Ministerul Educației a anunțat că intenționează să introducă iar bursele pentru olimpici. Detalii, AICI.

Valoarea burselor școlare în anul școlar 2025-2026

  • bursa de merit – 450 lei/lună;
  • bursa socială – 300 lei/lună;
  • bursa tehnologică – 300 lei/lună.
  • bursa pentru mame minore reintegrate într-o unitate de învățământ după naștere: 700 lei/lună

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani trimis în judecată pentru loviri cauzatoare de moarte după un conflict între persoane fără adăpost

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui bărbat de 58 de ani din municipiu, acuzat de comiterea infracțiunii de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”. Decizia vine la finalul anchetei desfășurate de procurori, care au analizat circumstanțele unui incident violent petrecut în urmă cu aproape șase ani.

Potrivit anchetei, fapta a avut loc pe 25 mai 2019, în jurul orei 14:00, într-un loc public din municipiul Botoșani. Pe fondul consumului de alcool și al unui conflict izbucnit spontan, inculpatul P.V. ar fi agresat un alt bărbat, R.I., amândoi fiind persoane fără adăpost. Procurorii susțin că agresorul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, în special în zona pieptului.

Leziunile provocate s-au dovedit a fi grave. Deși victima a supraviețuit câteva zile după incident, aceasta a decedat pe 28 mai 2019, ca urmare a complicațiilor generate de traumatismele suferite.

Dosarul a fost înaintat instanței, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra vinovăției inculpatului. Parchetul subliniază că etapa actuală reprezintă doar finalizarea anchetei și trimiterea rechizitoriului spre judecare, fără a afecta în vreun fel principiul prezumției de nevinovăție.

Reprezentanții instituției reamintesc faptul că doar instanța poate stabili, în urma administrării probelor și a audierilor, dacă inculpatul se face sau nu vinovat de infracțiunea reținută.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending