O rețea de propagandă pe Facebook a țintit alegătorii români, realizând din august și până acum 199 de milioane de vizualizări. Anunțurile politice au promovat figuri de extremă dreapta, inclusiv Călin Georgescu și George Simion, arată o investigație Bloomberg, scrie alba24.ro. 

Meta Platforms Inc. a permis unei rețele de pagini Facebook să posteze peste 4100 de anunțuri politice care o atacau pe candidata pro-UE la președinția României, Elena Lasconi, și promovau figuri de extremă dreapta, inclusiv pe Călin Georgescu, în perioada premergătoare alegerilor din țară, se arată într-un raport, arată o investigație Bloomberg, citată de G4Media.

Campania a fost derulată pe 25 de pagini Facebook aparent separate pentru entități ale căror site-uri web partajează infrastructura de găzduire, publicitate și e-mail, indicând un efort organizat de a influența alegerile.

Citește AICI raportul complet legat de rolul companiei Meta în alegerile prezidențiale din România.
Dezvălurea se regăsește într-un raport al grupurilor de cercetare a amenințărilor digitale Reset Tech și Check First.

Nu este clar cine a fost în spatele rețelei, care a stimulat postările politice pe Facebook și Instagram cu cheltuieli de publicitate de până la 264.909 EUR (279.610 USD), potrivit raportului.

Victoria șocantă a lui Georgescu, pro-rus și iubitor de TikTok, în alegerile prezidențiale din România, acum abandonate, din 24 noiembrie, a pus rolul companiilor de social media sub o examinare intensă.

Autoritățile române s-au concentrat asupra platformei TikTok a ByteDance Ltd., acuzând-o că a oferit „expunere masivă și tratament preferențial” candidatului naționalist puțin cunoscut anterior.

Dar raportul întocmit de Reset Tech și Check First indică un efort mai amplu de a influența rezultatul alegerilor, mai arată Bloomberg.

Anunțurile descrise în raport îl descriu pe Georgescu drept un „președinte patriot” care apără națiunea de aproximativ 19 milioane de oameni împotriva establishmentului politic.

Șefa USR, Elena Lasconi, a fost caracterizată drept un „diavol” și o marionetă a Occidentului, în timp ce actualul președinte Klaus Iohannis a fost descris drept un „dictator” pentru sprijinul acordat lui Lasconi.

Comisia Europeană (CE) a propus săptămâna trecută să acorde statelor membre o perioadă de şase luni pentru aplicarea progresivă a noului sistem digital de control la frontieră al Uniunii Europene, aşa-numitul Sistem de Intrare/Ieşire (EES), pentru a se asigura că acesta funcţionează „fluid” din prima zi şi pentru a şti „cine intră şi cine iese” din UE, informează EFE, scrie ziarullumina.ro.

Propunerea, printre primele acțiuni luate de noua Comisie care și-a preluat mandatul la 1 decembrie, urmează acum să fie aprobată de Consiliul UE şi Parlamentul European, îndemnul vicepreşedintei executive a CE pentru suveranitatea tehnologică, securitate şi democraţie, Henna Virkkunen, fiind ca decizia să se ia „rapid”. Odată implementat, UE va avea „cel mai modern sistem digital de control la frontieră din lume”, a adăugat Virkkunen.

„Trebuie să ştim cine intră şi iese din UE”, a subliniat și comisarul pentru afaceri interne şi migraţie, austriacul Magnus Brunner, pentru care EES reprezintă „un pas mare către o gestionare integrată şi completă a frontierelor”. EES este un sistem informatic de ultimă generaţie, a cărui implementare costă 480,2 milioane de euro timp de patru ani. El va înregistra digital numele, intrările şi ieşirile, refuzurile de intrare, datele paşapoartelor, amprentele digitale şi imaginile faciale ale pasagerilor din ţări non-UE care călătoresc în oricare dintre statele membre UE şi asociate Schengen, cu scopul de a reduce fraudele de identitate şi de a întări securitatea europeană. Totodată, va permite automatizarea controalelor la punctele de trecere, va accelera treptat procedurile la frontieră şi va îmbunătăţi experienţa călătorilor, potrivit CE.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale desfășurate în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024. Decizia vine în temeiul articolului 146 litera f din Constituție și presupune reluarea întregului proces electoral, de la înscrierea candidaților până la votul final. Practic noile alegeri nu vor avea loc mai devreme de 90 de zile, ceea ce înseamnă că vom merge la urne, în martie 2025. 

Prin hotărârea sa, CCR a declarat că toate etapele desfășurate până acum în procesul electoral sunt anulate. Astfel, Guvernul are obligația de a stabili o nouă dată pentru alegeri și de a elabora un calendar electoral complet. ”Procesul electoral va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegeri și să creeze un program calendaristic pentru desfășurarea acțiunilor necesare.” se arată în textul deciziei CCR

Reorganizarea alegerilor: Ce urmează?

Noul Guvern, ce urmează să fie stabilit după formarea Parlamentului, va avea sarcina de a fixa o nouă dată a alegerilor, asigurând timpul necesar pentru desfășurarea activităților preelectorale.

Stabilirea noii date a alegerilor

După ce Parlamentul nou ales își va începe activitatea pe 21 decembrie, Guvernul format va trebui să adopte o hotărâre privind organizarea alegerilor prezidențiale. Această hotărâre va include un calendar electoral care să permită desfășurarea întregului proces.

Debutul perioadei electorale

Perioada electorală începe cu 60 de zile înainte de data alegerilor și presupune:

• Alegerea Biroului Electoral Central (BEC) și a președintelui acestuia.
• Constituirea birourilor electorale județene.
• Etapele preelectorale și campania electorală

Candidații trebuie să se înscrie și să depună listele cu cel puțin 200.000 de semnături de susținere la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de scrutin.

Procesul electoral se va relua complet, cu toate etapele premergătoare

Campania de strângere a semnăturilor și campania electorală propriu-zisă vor fi reluate complet.

• Stângerea de semnături pentru fiecare candidat
• Înscrierea candidaților și depunerea listelor de semnături.
• Validarea candidaturilor de către Biroul Electoral Central (BEC).
• Campania electorală pentru noile alegeri.
• Desfășurarea tururilor de scrutin, în condițiile stabilite de Guvern printr-un nou calendar electoral.

Când vor avea loc noile alegeri?

Conform legislației, organizarea noilor alegeri va dura aproximativ 90 de zile, incluzând toate etapele necesare. Cel mai probabil, alegerile prezidențiale vor avea loc în primăvara anului viitor, în lunile martie sau aprilie.

Întreg procesul legislativ necesar stabilirii calendarului pentru alegerile prezidențiale arată că scrutinul nu poate avea loc mai repede de luna martie 2025.

Conform Legii nr. 208/2015, perioada electorală reprezintă întregul interval de timp care începe de la stabilirea datei scrutinului și se încheie odată cu publicarea rezultatului în Monitorul Oficial. Aceasta include:

• Stabilirea datei alegerilor și elaborarea calendarului electoral.
• Campania electorală propriu-zisă.
• Organizarea și desfășurarea votului.
• Centralizarea voturilor și atribuirea mandatului de președinte ales.

Situația mandatului actualului președinte, Klaus Iohannis

Mandatul lui Klaus Iohannis expiră pe 21 decembrie. În lipsa unui preşedinte ales, preşedinte interimar va fi preşedintele încă în funcţie, Klaus Iohannis, sau viitorul preşedinte al Senatului.

Decizia CCR vine la doar o zi după ce judecătorii spuneau că o astfel de cerere de anulare este inadmisibilă. Din comunicatul transmis rezultă că CCR consideră că procedurile unor alegeri libere nu au fost respectate.

Conform Constituției României, mandatul președintelui este de 5 ani și expiră odată cu depunerea jurământului de către noul președinte. Klaus Iohannis își va continua mandatul până la finalizarea noilor alegeri. Practic, până când noul președinte ales va depune jurământul.

Potrivit Art. 83 din Constituție, mandatul poate fi prelungit doar prin lege organică, în cazuri excepționale, cum ar fi războiul sau o catastrofă.

Această decizie reprezintă o situație fără precedent în istoria recentă a alegerilor prezidențiale din România.