Connect with us

Eveniment

Dacia, cătunul-model care sfidează sărăcia. „Sunt mulți copii. Oamenii au cu ce-i hrăni, au case mari, frumoase”

Publicat

Publicitate

Un cătun botoșănean izolat în mijlocul câmpiei sfidează sărăcia și depopularea rurală pentru care a devenit faimos nordul Moldovei. Oamenii prosperă de la an la an, muncind din greu în agricultură și zootehnie, iar noțiunea de ajutor social le este total străină, scrie ADEVĂRUL.

Județul Botoșani este considerat unul dintre cele mai sărace din România, în special în mediul rural. În prezent, sunt multe comune depopulate, cu sute de localnici plecați definitiv în străinătate și care au lăsat în urmă părinți și bunici, majoritatea bolnavi și săraci, doar cu pensii de CAP.

Potrivit statisticilor, mai există o mulțime de asistați social și oameni fără venituri, aproape jumătate din populația activă neavând nicio sursă de venit. În plus, natalitatea este în cădere liberă.

Cu toate acestea, într-o lume a satelor unde sărăcia este la ea acasă, există un cătun care sfidează această tendință nord-moldavă. Se numește Dacia, are aproximativ 300 de locuitori și, desi se află în mijlocul câmpiei, se poate mândri că este unul dintre cele mai prospere sate din regiune.

De la case cu stuf la conacul din mijlocul câmpului
Dacă nu esti localnic din zona Nicșeniului, este imposibil să știi de Dacia. În acest cătun se ajunge urmând drumul județean pe o porțiune de aproximativ 15 kilometri din municipiul Botoșani până în comuna Nicșeni. De aici, un indicator cu litere de-o șchioapă indică direcția către Dacia. Este un drum de pământ care cotește din șoseaua principală spre dreapta. Până la Dacia, urmează un drum de coșmar, care cu greu poate fi parcurs fără un autoturism mai înalt, de preferabil 4 X 4.

După cinci kilometri de drum agricol, în mijlocul câmpiei, dăm peste Dacia. Având în vedere drumul și poziția geografică a satului, oricine s-ar aștepta la sărăcie lucie, însă realitatea contrazice orice prejudecată. Dacia este un sat de vile în adevăratul sens al cuvântului, în curțile cărora se află cel puțin două-trei utilaje agricole, dar și multe grajduri pline cu animale și alte asemenea indicii ale bunăstării.

Publicitate

Pe un deal, un sătean mai avut, renumit pentru ferma sa, construiește un adevărat conac pentru fiul său.

„Îl face după cel al boierului Melek, din Răchiți, comuna învecinată. Pentru băiat, așa cum aveau boierii. Este om cu avere, cu multă muncă la fermă”, ne lămurește o săteancă.

La fel ca el mai sunt mulți în Dacia. „Aici sunt mulți oameni care au bani, câștigați din muncă grea, cu animalele, cu pământul. Oamenii sunt foarte gospodari. În ultimii ani, este vilă lângă vilă”, mărturisește Maria Șalgău, o săteancă din Dacia.

Mihai, un localnic de aproximativ 50 de ani, spune că Dacia a devenit un sat bogat de prin anii 2000.

„La început, era un cătun cu stuf. Ceaușescu aproape l-a desfințat. Se gândea să-l mute, la Roma, în comuna învecinată. După 2000, totul s-a schimbat. Mulți au devenit fermieri. Până și cei mai săraci din sat au plecat sezonier în străinătate și tot s-au achipuit”, spune bărbatul.

”Oriunde se poate, dacă vrei cu adevărat!”
Vlad are 35 de ani, o casă frumoasă, vite și oi. A lucrat la oraș, câțiva ani, dar, sătul de navetă, a decis să se întoarcă la munca pământului.

„Era greu cu naveta și a fost și așa un fel de chemare a pământului. Muncesc mult la animale, la pământ, dar satisfacția este pe măsură. Și așa fac mulți în satul ăsta, cu animalele și pământul. Secretul este să fii gospodar, să muncești, să investești o parte, nu să cheltui tot, să te strădui să-ți desfaci produsele muncii. Oriunde se poate, dacă vrei cu adevărat!”, spune săteanul.

Majoritatea localnicilor cresc vaci, oi și lucrează sute de hectare, pe câmpurile din jurul satului. Au început cu utilaje modeste, dar mai apoi au reinvestit și au și accesat fonduri europene, iar acum au ferme prospere.

„Doar 20% pleacă sezonier la muncă în străinătate. Și se întorc. Restul nu au plecat, au făcut bani din agricultură și animale. Aici, oamenii știu că trebuie să muncească pentru a avea ce mânca. Noi nu știm ce-s alea ajutoare sociale”, spune un alt fermier.

Odată cu prosperitatea s-a rezolvat și problema natalității.

„Sunt foarte mulți copii. Oamenii au cu ce-i hrăni, au case mari, frumoase. Nu le este teamă așa tare de ziua de mâine”, spune Maria Șalgău.

Satul vilelor lăsat în noroi și fără apă curentă
Dacă sătenii își dau toată silința să ducă un trai decent, chiar prosper, nu același lucru se poate spune și despre autorități. În Dacia, nu există nici apă curentă, nici drumuri asfaltate.

Deși au vile și exploatații agricole de success, trebuie să trăiască prin noroaie, asta în condițiile în care doar autoritățile publice pot interveni, legal, pentru modernizarea drumurilor. Apa o iau de la fântânile, multe dintre ele, săpate tot de localnici, scrie ADEVĂRUL.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Rabla Auto 2025: AFM anunță noi înscrieri pentru cumpărarea de mașini cu motoare termice sau hibride. Valoarea ecotichetelor

Publicat

Publicitate

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat suplimentarea bugetului pentru persoane fizice și o nouă sesiune de înscrieri,  scrie alba24.ro.

Bugetul pentru autovehiculele termice și hibride din Programul Rabla Auto 2025 – persoane fizice va fi suplimentat cu 45 milioane de lei, potrivit AFM.

”Administrația Fondului pentru Mediu anunță redistribuirea bugetului alocat sesiunii de înscriere în cadrul Programului Rabla auto în vederea suplimentării fondurilor pentru persoanele fizice care doresc să-și achiziționeze autovehicule noi cu motoare termice și hibride.

În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice”, este anunțul AFM.

Rabla Auto 2025: noi înscrieri

Solicitanții – persoane fizice se vor putea înscrie în aplicația informatică începând de joi, 6 noiembrie, noiembrie, ora 10.00, până la data de 15 decembrie 2025, ora 23.59 sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.

Publicitate

“Dorim să oferim o nouă șansă celor care nu au reușit să se înscrie în prima etapă. O parte din fondurile alocate autovehiculelor electrice rămase neutilizate, precum și sumele rezervate pentru care nu s-au finalizat pașii procedurali conform ghidului de finanțare, vor fi puse la dispoziție pentru noi înscrieri.

Astfel, 45 de milioane de lei sunt transferate către componenta clasică a programului – pentru autovehicule pe benzină sau hibride – pentru ca mai mulți români să poată beneficia de sprijin pentru achiziția unei mașini noi, mai puțin poluante.”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Rabla Auto 2025. Buget total și valoare ecotichete

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei, iar fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice este următoarea:

  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hybrid
  • 10.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Citeste mai mult

Eveniment

PSD Botoșani: Drumul Expres Botoșani – Suceava, sabotat de incompetența administrativă a președintelui CJ

Publicat

Publicitate

În lipsa rezultatelor concrete în primul an de mandat, președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, continuă să dezinformeze botoșănenii. Pentru a-și ascunde neputința administrativă și lipsa de acțiune în implementarea celui mai important proiect al județului, Drumul Expres Botoșani – Suceava, legătura municipiului reședință de județ de Autostrada A7, Iftime, împreună cu secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, a apelat din nou la Facebook și TikTok, prezentând doar jumătăți de adevăr și selectând informațiile care îl avantajează. După un an de mandat, este clar că nu a înțeles încă cum funcționează administrația și cum se duc proiectele la capăt.

Cei doi contestă punctul de vedere oficial al Ministerului Transporturilor și al Guvernului României, făcut public în urma interpelării adresate premierului Ilie Bolojan de senatorul PSD Doina Federovici, care confirmă finanțarea Drumului Expres. Doar că Iftime și Scrioșteanu amestecă intenționat lucrurile. Ei vorbesc despre aplicația de finanțare pentru realizarea documentației tehnice, ignorând faptul că aceasta este cea care trebuia să furnizeze indicatorii tehnico-economici pentru aplicația de finanțare pentru execuție. Finalizarea la timp a SF-ului era de datoria președintelui CJ. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru, motiv pentru care nu avem depusă încă aplicația de finanțare europeană pentru execuția lucrărilor.

Din fonduri europene se finanțează doar proiectele prinse în Planul Investițional 2021-2030. Acesta, pe lângă Drumul Expres Suceava – Botoșani, mai include alte șase proiecte de drum expres, Drumuri TransRegio, Variante de Ocolire, reabilitări de poduri și construcții de noduri rutiere cu o valoare totală estimată acum cinci ani de 4,6 miliarde euro. Anvelopa financiară disponibilă, inclusiv supracontractarea, este de 3 miliarde de euro. Toate aceste proiecte sunt în concurență, pentru că sumele disponibile sunt mai mici decât cele necesare, motiv pentru care alocarea fondurilor se face pe principiul „primul venit, primul servit”.

„Dacă președintele Consiliului Județean va continua să caute vinovați în PSD în loc să muncească pentru județ, proiectele Botoșaniului vor eșua rând pe rând, așa cum s-a întâmplat în acest prim an de mandat. Cel care nu a înțeles să facă front comun pentru binele județului este chiar președintele CJ Botoșani, el fiind cel care a încercat, împreună cu secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, să oprească Drumul Expres la Corni. Valeriu Iftime trebuie să înțeleagă că este președintele Consiliului Județean Botoșani și nu doar al anumitor grupuri de interese. Dacă fondurile din Programul de Transport se vor termina și Drumul Expres Botoșani – Suceava nu va prinde finanțare, răspunderea va fi exclusiv a sa, pentru că a preferat să vândă iluzii pe Facebook și TikTok în loc să muncească efectiv pentru județ”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Vești bune pentru românii cu rate la bancă: Scade din nou indicele ROBOR

Publicat

Publicitate

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât, miercuri, la 6,37% pe an. Anterior, acesta era de 6,39%, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR),scrie  alba24.ro.

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, notează Agerpres.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,53% pe an, de la 6,54%.

ROBOR la 12 luni a coborât la 6,74% de la 6,75%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 6,06% pe an.

Acest indice este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum de acesta.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Numărul pelerinilor la Catedrala Națională s-a dublat: 40.000 de persoane într-o zi

Publicat

Publicitate

Peste 80.000 de persoane au trecut până miercuri prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale, numărul pelerinilor dublându-se în 24 de ore.

Potrivit hărții interactive realizate de Arhiepiscopia Bucureștilor, actualizată în timp real, rândul credincioșilor veniți să treacă prin altarul Catedralei Naționale se termina, la ora 8:45, în Piața Constituției.

‘Timpul de așteptare este între șase și opt ore’, a declarat, pentru AGERPRES, preotul Adrian Agachi, consilier patriarhal coordonator la Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române.

Potrivit consilierului patriarhal, pe de altă parte, la pelerinajul desfășurat cu ocazia sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou s-au închinat la Sfintele Moaște aproximativ 120.000 de persoane în total, marți numărul celor care urcaseră Colina Bucuriei fiind de 110.000.

‘Persoanelor care așteaptă să intre în Catedrala Națională li se oferă sandvișuri și sticle de apă, asemenea celor de la pelerinajului de pe Colina Bucuriei prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor’, a reamintit preotul Adrian Agachi.

Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare, 30 și 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții, sfântul lăcaș urmând a fi deschis nonstop până în ultima zi a lunii octombrie.

Publicitate

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, în perioada 19 – 22 octombrie, Sfintele Moaște au fost scoase din Catedrala Patriarhală și așezate în pridvorul acesteia, de joia trecută, la finalul procesiunii ‘Calea Sfinților’, acestea fiind depuse spre închinare în Baldachinul Sfinților de pe Colina Patriarhiei.

Miercuri, după închinarea ultimului pelerin, Sfintele Moaște vor fi reașezate în Catedrala Patriarhală.

Arhiepiscopia Bucureștilor a realizat două hărți interactive actualizate în timp real care arată unde se termină rândul credincioșilor veniți să treacă prin altarul Catedralei Naționale și al celor de la pelerinajul de pe Colina Bucuriei. Datele sunt actualizate cu ajutorul voluntarilor ‘Tineri în acțiune’, care sunt permanent alături de pelerini.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending