Connect with us

Eveniment

Dacă nu vă amintiți, poate v-au povestit părinții și bunicii: Cum se petrecea Crăciunul în comunism

Publicat

Publicitate

Petrecem Crăciunul și celelalte sărbători cu bucurie în familie, însă tot mai puțini dintre noi își amintesc cum se petrecea Crăciunul în comunism.

Una dintre principalele măsuri luate de regimul comunist a fost eliminarea religiei și înlocuirea sărbătorilor religioase cu unele laice. Ca urmare, sărbătoarea tradițională a Crăciunului a fost înlocuită cu Sărbătorile de Iarnă, care începeau în preajma Anului Nou. Pentru a-i împiedica pe românii să celebreze Crăciunul, statul comunist a declarat zilele de 25 și 26 decembrie ca fiind zile lucrătoare.

Cu toate acestea, românii se pregăteau ca și azi de întâmpinarea Crăciunului. Tăiatul porcului și prepararea produselor tradiționale, curățenia generală, frământatul și coptul cozonacilor și al prăjiturilor, mesele în familie erau nelipsite. Cum nelipsit era și pomul de iarnă.

De cele mai multe ori, oamenii ignorau interdicția oficială și împodobeau bradul nu în apropierea Anului Nou, ci în Ajunul Crăciunului. Pomul de iarnă era, de obicei, decorat cu bomboane de pom tari de puteai să îți spargi dinții în ele, dar ambalate în staniol roșu, albastru și aurii.

Deși Nicolae Ceaușescu era conducătorul comunist al României, sărbătoarea și el, neoficial ca restul românilor, Crăciunul. Părinții lui au fost oameni simpli, credincioși, care țineau marile sărbători creștine. Crescut în valorile creștine, el mai păstra în sufletul său puțină frică de Dumnezeu.

De fapt, Nicolae Ceaușescu a rămas un tradiționalist până la moarte: și-a înmormântat părinții cu slujbe religioase, își trata bolile cu leacuri băbești și dormea în cămașă de noapte ca la țară. Crăciunul era sărbătorit, în mod tradițional, în familie: era un Moș Crăciun care venea doar pentru el, soția sa, Elena și pentru cei trei copii (Valentin, Zoia și Nicu).

Publicitate

Spre deosebire de marea majoritate a românilor, Nicolae Ceaușescu nu își făcea singur bradul. El avea un arhitect de interior, pe Camil Roguski, care se ocupa de împodobirea bradului de Crăciun pe 24 decembrie. Bradul era unul micuț, de numai 4-5 m înălțime și era supraîmpodobit. Bogăția ornamentelor, foarte apreciată de Ceaușescu, era menită a compensa sărăcia în care a trăit în prima parte a vieții sale.

Primeau alimente din județe

De pe masa de Crăciun a soților Ceaușescu nu lipseau bucatele tradiționale: sarmalele, cozonaci, răcituri, care intrau în meniul tradițional al acestei sărbători. În timp ce restul românilor depunea eforturi pentru a face rost de carnea și bunătățile pentru masa de Crăciun, soții Ceaușescu nu aveau această grijă: ei primeau alimente, fel de fel de pachete cu cărnuri, din toate județele. O parte păstrau pentru ei, alta parte o împărțeau copiilor și angajaților de la vila unde își petreceau Crăciunul, iar restul era trimis Gospodăriei de Partid.

Dacă Crăciunul era sărbătorit neoficial, în familie, Moș Gerilă și sărbătoarea Anului Nou se transforma într-o sărbătoare oficială.

Sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Scădere de 22% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în primele șase luni

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 22% în primele șase luni ale acestui an, până la un volum de 64.339 de unități, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele preliminare publicate, marți, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform statisticii provenite de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), în luna iunie înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 50,1% față de iunie 2024, ajungând la un volum de 10.522 unități.

Totodată, autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de 54,3% față de iunie 2024, realizând o cotă de piață de 4,1%.

În iunie, în topul mărcilor auto, pe primele trei poziții se clasează Dacia – cu 2.744 de unități înmatriculate, Toyota (969) și Skoda (938). Pe locurile următoare se află: Volkswagen (721 de unități), Renault (580), Hyundai (544), Ford (472), Mercedes-Benz (467), BMW (368) și Peugeot (309).

APIA este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Asociația profesională a dezvoltat CarS, unica platformă online de analiză dinamică a pieței auto din România.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Noul sistem AI de diagnosticare medicală este de 4 ori mai eficient decât medicii în cazul afecțiunilor complexe

Publicat

Publicitate

Microsoft susține că noul său sistem AI pentru diagnosticare medicală este de patru ori mai eficient decât medicii în identificarea afecțiunilor complexe.

Instrumentul de inteligență artificială a fost denumit “Orchestratorul de diagnostic Microsoft AI” (MAI-DxO).

A fost creat de o echipă coordonată de Mustafa

Suleyman, unul din fondatorii DeepMind, acum deținută de Google.

Sistemul se bazează pe un “orchestrator” – care creează și coordonează grupuri virtuale cu cinci agenți AI, fiecare cu rol distinct, care emit ipoteze și aleg teste de diagnostic.

Cei cinci interacționează și “dezbat” astfel încât să ajungă la cel mai probabil diagnostic. Ulterior, explică pas cu pas raționamentul din spatele deciziei, pentru ca medicii umani să poată valida diagnosticul.

Publicitate

Pentru a-i fi testată performanța, sistemul a fost pus să rezolve 304 cazuri clinice publicate în revista New England Journal of Medicine, cu unele dintre cele mai complexe scenarii din practica medicală.

În acest fel, cercetătorii au reușit să determine dacă sistemul este capabil să stabilească diagnostice chiar și pentru cazurile severe și să transmită pas cu pas modul în care a ajuns la o concluzie.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 2-30 iulie 2025, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ, expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, cu lucrări semnate de Lucia Pușcașu.

Lucia Pușcașu reprezintă un nume în tapiseria românească contemporană, putând sta cu mândrie alături de artiste-tapiser precum Gabriela Moga Lazăr, Ileana Balotă, Geta Brătescu, Ana Lupaș, Mimi Podeanu, Simona Vasiliu Chintilă, Gabriela Moisescu Stendl, Maria Mihalache Blendea, Cela Neamțu etc., care au îmbogățit prin munca lor patrimoniul național cu lucrări textile semnificative, cu sensibilitatea și poezia specifică.

Artista s-a născut pe 31 august, 1954, în Horlăceni, comuna Şendriceni, judeţul Botoşani. În 1983 a absolvit Institutul de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescuˮ din București, secția Tapiserie, iar în 2008 a obținut titlul de Master în ,,Desen și Arte Vizuale Asistate de Calculatorˮ, la Universitatea ,,Ștefan cel Mareˮ din Suceava. Din 1990 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între 1986-1989 a fost vice-coordonator al ,,Atelier 35ˮ. A fost designer pentru textile și profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava (1991-2014). A fost vicepreședinte al U.A.P.R., Filiala Suceava (1990-1998, 2005-2007), apoi președinte (1998-2000, 2007-2016). Din 2008 este președinte al Asociaţiei „Artă şi Umanitate”.

Începând din 1986, a deschis numeroase expoziții personale, atât în țară, la Vatra Dornei, Suceava, Botoșani (1995), Bacău, București, Rădăuți, Vama, Craiova, Iași, Piatra-Neamț, Sibiu, Roman și Râmnicu Vâlcea, cât și în străinătate, la Muzeul Etnografic din Torino, în Italia (1999), la Galeria „Ripustus” din Hämeenlinna, în Finlanda și la Galeria „Stoa” din Helsinki, Finlanda (2004).

Din 1981 până în prezent a participat la peste 600 de expoziții colective județene și naționale, trienale și bienale de tapiserie, pictură, grafică și minitapiserie. A luat parte la peste 80 de expoziții în străinătate: Cernăuţi (Ucraina), Vancouver, Toronto (Canada), Ankara (Turcia), Moscova (Rusia), Tournai (Belgia), Laval, Paris (Franța), Know, Herillville, Chicago, Corner Stone, Mishewalla, Washington (Statele Unite), Jeziorowice, Katowice (Polonia), Hämeenlinna, Rönnvikin, Helsinki, Tampere, Hovinkartano (Finlanda), Madrid, Ciudad Real, Córdoba, Alicante, San Vicente (Spania), Höchstadt (Germania), Chieri, Torino (Italia), Ruse, Silistra, Varna, Sozopol, Kazanlak, Dobrici (Bulgaria), „Saloanele Moldovei” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Grafică Românească” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Salonul „Profesorilor de Artă Vizuală” (Chișinău, Republica Moldova), „Bienala de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Lisabona, Alter do Chão, Portalegre (Portugalia), Bratislava (Slovacia), Tirana (Albania).

A participat la 17 tabere de creație în România, una în Polonia și 5 la Balcic, în Bulgaria. A coordonat și curatoriat proiecte culturale naționale și internaționale. A scris articole în albume și în presă și a participat la emisiuni TV. A dat numeroase interviuri accesibile pe YouTube. A prezentat expoziții naționale și internaționale și a făcut parte din comisii de jurizare.

Publicitate

De-a lungul timpului,  a primit 32 de premii naționale și 2 premii internaționale, 56 de diplome naționale și 4 diplome internaționale, 3 nominalizări naționale și o nominalizare internațională. În 2018 a primit Ordinul „Meritul Bucovinei”, iar în 2019, Premiul „Mihai Eminescu” și Medalia ,,Teiul de Aurˮ. S-au scris numeroase articole despre creația și activitățile sale organizatorice.

Lucrări semnate de artistă se regăsesc în muzee, instituții și colecții particulare din România, Suedia, Republica Moldova, Finlanda, Italia, Polonia, Israel, Canada, Spania, S.U.A., Germania, Franța, Marea Britanie. Are numeroase apariții în enciclopedii, cataloage, albume de artă, pliante de expoziții și cărți de specialitate.

Vernisajul expoziției va avea loc pe 5 iulie 2025, de la ora 12.00. Curator: Liviu Șoptelea. Prezintă: Iulian Bucur, critic și istoric de artă. Intrarea este liberă.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending