Connect with us
Publicitate

Educație

Cursuri la gimnaziu de la ora 9.00, maxim 22 de elevi în clasă și artă și sport în toate școlile. Propuneri la Legea Educației

Publicat

Număr limitat la cel mult 22 de elevi într-o clasă, începerea cursurilor de la ora 9.00 sau predarea istoriei tutor religiilor la ora de Religie sunt câteva dintre propunerile la proiectul de Lege al învățământului, aflat în dezbatere publică.

Alianța “O voce pentru Educație” a depus peste 280 de amendamente la proiect. Schimbările propuse vizează o mare parte a prevederilor din proiectul de lege, de la chestiuni financiare la modul de desfășurare a școlii, de la burse la decontarea transportului elevilor sau digitalizare.

Alianța propune și reanalizarea procedurii ce permite Colegiilor naționale să organizeze examen de admitere în clasa a IX-a, dar și să se elimine prevederile ce obligă liceele să aleagă o singură filieră, potrivit edupedu.ro.

Cel mult 22 de elevi într-o clasă

Proiectul de lege prevede un număr maxim de 22 elevi în clasă, la nivelul școlii primare, numărul crescând la 26 pentru gimnaziu și 28 pentru liceu. Alianța propune ca numărul elevilor în clasă să fie stabilit la 22 și pentru gimnaziu și liceu, “în vederea creșterii calității actului educațional”. Aceeași limită este propusă și pentru învățământul dual.

Scade, totodată, și numărul mediu de elevi propus pentru o clasă: de la 18 la 16 în cazul gimnaziului și de la 22 la 18 în cazul liceului.

Liceele să nu fie obligate să-și aleagă o singură filieră

În proiect se arată că Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere, teoretică, vocațională sau profesională prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

Se cere și eliminarea prevederii potrivit căreia “Unităţile de învăţământ liceal profesional se organizează cu o singura filieră şi unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.”

Alianța susține că nu există dovezi că s-ar încuraja astfel rezultate pozitive și atragerea de resurse. ”Dimpotrivă, afectează puternic accesul egal la educație în sate și orașe mici. Potențiale consecințe ar mai fi: determinarea elevilor să facă naveta sau să parcurgă o distanță mai mare până la un liceu care are filiera pe care și-o doresc, respectiv ar duce la desființarea unor clase cu rezultate bune în licee care au filiere mixte. (…)”

Cursuri la gimnaziu de la ora 9.00

Proiectul de lege prevede că la gimnaziu școala are loc, “de regulă, cu program de dimineață”. Alianța propune ca orele de curs, la clasele V-VIII, să înceapă cel mai devreme la ora 9.00.

“Multe studii au arătat beneficiile începerii mai târziu a școlii, inclusiv în ceea ce privește prezența mai bună a elevilor, scoruri mai mari la teste și durata îmbunătățită a somnului”, motivează sursa citată.

Istoria tututor marilor religii, predată la Religie

Alianța propune o completare a prevederilor privind disciplina Religie, așa încât “ În cadrul orei de religie se asigură și studierea istoria tuturor marilor religii”.

În plus, este propusă o nouă prevedere, care să specifice în mod clar că “La disciplina religie nu se realizează evaluare“.

Reanalizarea prevederilor pentru concursuri de admitere la Colegiile naționale

“Cât timp legea nu stabilește criteriile colegiilor naționale, posibilitatea ca acestea să organizeze admitere este arbitrară. De asemenea, precizăm că una dintre cele mai mari probleme evidențiate în nenumaratele rapoarte OECD din ultimii 20 de ani, de cand participă Romania la testele PISA, este „the achievement gap” între primii 25% și ultimii 25% dintre elevi, precum și procentul mare de insucces explicat de statutul socio-economic (top performerii sunt din medii avantajate; low achieverii sunt din medii dezavantajate)”, precizează reprezentanții organizației citate.

Alfabetizarea digitală – verificată în evaluările naționale de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a

Se mai propune ca, pe lângă alfabetizarea funcțională, să fie verificată și alfabetizarea digitală a elevilor, prin itemi de literație specifici, la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a.

 “Utilizarea manualelor școlare nu este obligatorie”

Un alt amendament prevede să se stabilească, la nivel de lege, că “utilizarea manualelor școlare nu este obligatorie”. Această formulă este adăugată la un alineat de articol ce prevede că elevii și profesorii pot utiliza manualele aprobate de Minister.

Organizația se referă la o serie de manuale școlare din care elevii și cadrele didactice să aibă posibilitatea de alegere: ”nu trebuie să existe obligația de a folosi vreun manual școlar în timpul orei atât timp cât cadrul didactic respectă programa școlară”.

Elevii să-și poată alege disciplinele

Un amendament urmărește modificarea “principiului centrării educației pe beneficiarii acesteia”, astfel încât să apară și precizarea: “De asemenea, elevii au dreptul să își aleagă disciplinele pe care doresc să le studieze, în funcție de cariera pe care doresc să o urmeze, în cadrul curriculumului la decizia școlii”.

Grupe și clase formate prin distribuție aleatorie

Un articol nou propus să fie adăugat la lege prevede constituirea grupelor și claselor prin distribuție aleatorie a elevilor:

“(8) Formațiunile de studiu, grupe sau clase, se constituie, indiferent de nivelul educațional, prin distribuție aleatorie a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în formațiunile de studiu, în cazul în care există mai mult de una pe nivel educațional.”

Potrivit autorilor, “considerăm imperioasa prezenta adăugire la textul proiectului de lege, în vederea îmbunătățirii sistemului de instituții juridice care se asigură în concret de respectarea și punerea în practică a principiului desegregării școlare. ”

Învățământ de artă și sportiv – în toate școlile, nu doar în cele specializate

Se propune extinderea învățământului de artă și a învățământului sportiv, așa încât acesta să nu se desfășoare doar în școlile cu program dedicat și în clasele cu program specific, așa cum spune acum proiectul de lege, ci și în celelalte școli.

Potrivit amendamentului, “învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal.”

Autorii apreciază că “performanța sportivă sau artistică nu trebuie să apară doar în școlile de profil, iar elevii care sunt la filiera teoretică dar se afla în situația de performanță nu trebuie să fie obligați să se transfere în astfel de clase speciale (…)”

Activități remediale în weekend

Un amendament vizează extinderea programului “învățare remedială”, care în proiectul de lege este destinat “elevilor cu decalaje în dobândirea competențelor-cheie”, așa încât să fie destinat și :celor care se încadrează în risc de abandon școlar sau părăsire timpurie a școlii, conform evaluării Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE)”.

O altă propunere vizează ca activitățile remediale să se desfășoare nu doar pe durata vacanței, cum menționează proiectul de lege, ci și “sâmbăta sau duminica”, la decizia consiliului de administrație al școlii.

Orientare școlară pentru elevi, de două ori pe an

O propunere este introducerea unui nou articol, potrivit căruia “Elevii vor beneficia de orientare școlară și consiliere vocațională în mod obligatoriu de cel puțin două ori pe an, începând cu clasa a V-a, fiind actualizat totodată portofoliul personal educațional al aceestora după fiecare sesiune.”

Măsura este justificată cu argumentul că “lipsa acestor forme de sprijin trimite elevii către o unitate de învățământ apropiată de casă, fără nicio legătură cu abilitățile sau personalitatea lor.”

Fără “Admis/Respins” la Educație pentru viață

Proiectul de lege prevede, în formula inițială, ca la disciplina “Educație pentru viață” rezultatele evaluării să se exprime prin calificative “Admis/Respins”.

Amendamentul propus acum prevede ca aceste calificative să se exprime prin calificative anuale, care să nu conducă la corigențe: “deși parcurgerea acestor module are caracter obligatoriu, acestea trebuie să fie plăcute elevilor, fără a produce un stres suplimentar.”

Disciplina “Istoria Comunismului” să fie prevăzută în lege

Actualul proiect prevede ca planurile-cadru pentru liceu să includă “Istoria Evreilor. Holocaustul” ca disciplină a trunchiului comun. “O voce” propune un amendament prin care, pe lângă aceasta, să fie menționată în lege, la același articol, “Istoria comunismului”, dar ambele să fie discipline școlare în cadrul curriculumului la decizia școlii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

A început modernizarea unui nou drum județean de piatră din județul Botoșani

Publicat

Un nou sector de drum este modernizat de Consiliul Județean prin intermediul Direcției Județene de Drumuri și Poduri.

O asociere condusă de firma botoșăneană Transasfalt Prod a primit ordinul de începere și a demarat lucrările la DJ291D, Oroftiana; Baranca – Bajura.

Predarea amplasamentului către constructor s-a realizat ieri în prezența Doinei Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, a vicepreședintelui Dorin Birta, a senatorului Lucian Trufin, a deputaților Alexandra Huțu și Dan Șlincu, precum și a primarilor Viorel Atomei (Hudești), Alin Gârbaci (Darabani) și Marcel Chelariu (Suharău).
„Am promis că vom moderniza acest drum și ne ținem de cuvânt. Este un drum important, paralel cu Prutul, care unește unele dintre cele mai nordice localități ale țării și sper ca modernizarea lui să aducă noi oportunități de dezvoltare a zonei”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Sectorul de drum județean de piatră care va fi modernizat are o lungime de 10,2 kilometri, din care 2 kilometri sunt în comuna Suharău, 3,55 kilometri în comuna Hudești, iar 4,66 kilometri aparțin de orașul Darabani. Soluția tehnică pentru sistemul rutier presupune realizarea unei fundații din balast de 40 de centimetri, peste care se va turna un strat de 20 de centimetri de balast stabilizat și două straturi de asfalt de 10 centimetri.
Valoarea totală a investiției este de peste 50 de milioane de lei (10 milioane de euro), din care 10 milioane de lei o reprezintă finanțarea guvernamentală, iar 40 de milioane de lei (peste 8 milioane de euro) cea asigurată de Consiliul Județean Botoșani.
„Ne dorim lucrări de calitate, care să dureze în timp. Avem încredere că mesajul nostru a fost pe deplin înțeles de către constructori, care sunt determinați să lucreze la fel de bine ca și pe celelalte drumuri județene pe care le-au făcut în ultimii ani”, a declarat Dorin Birta, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani.
Sectorul de drum Oroftiana; Baranca – Bajura face parte din cele pentru care Consiliul Județean Botoșani a obținut finanțare în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, care este continuarea firească a Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). „În cadrul Programului «Anghel Saligny» mai avem în diferite stadii de execuție alte patru proiecte de modernizare, astfel că, la finalul implementării lor, vom avea încă 40 de kilometri de drum județean asfaltați”, a conchis Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Cele patru sectoare de drum județean aflate în plin proces de modernizare sunt:
DJ293A, Coțușca – Viișoara Mică – Viișoara (6 kilometri)
DJ 294A, Avrămeni – Panaitoaia – D. Cantemir – DN 24C (7,8 kilometri)
DJ 294B, Ștefănești – Murguța – Dobârceni (10,6 kilometri)
DJ 291K, Lozna (DJ291B) – Călinești – DN 29C – Talpa (7,22 kilometri)

Citeste mai mult

Eveniment

Duminică este cea mai scurtă zi din an. În noaptea de 30 spre 31 martie, România trece la ora de vară

Publicat

În noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie, trecem la ora de vară 2024. Trecerea la ora de vară se face în ultima zi a lunii martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.
Potrivit unui comunicat al CFR, trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 30/31 martie a.c. la ora 03:00, care va deveni ora 04.00.

După ora 04.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.

Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 03:00, care devine ora 04:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04.00 – 05.00, vor pleca în ordinea rangului.

Modificări anunțate de CFR
În data de 31 martie 2024, pentru adaptarea circulației trenurilor la ora de vară vor interveni următoarele modificări:

RM 7905 – București Nord – Aeroport Henri Coandă se anulează

RM 7908 – Aeroport Henri – Coandă București Nord se anulează

R 9302 – Roșiori de Vede – București Basarab va circula ca tren R 13302 și cu orar modificat: Roșiori de Vede (pl. 02.20 ora de iarnă) – București Basarab (sos. 05.34).

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 31 martie 2024, între staţiile de frontieră cu țările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.

România a adoptat procedura trecerii la ora de vară din 1932, până în 1940. Apoi a reluat-o din anul 1979, după ce a semnat Convenția fusurilor orare.

În anul 1997 s-a adoptat o ordonanță în care se precizează: ”În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00″.

În prezent, peste 100 de ţări din toată lumea folosesc acest mecanism. În lume sunt însă state sau teritorii care nu au adoptat această convenţie, de exemplu ora de vară nu este folosită în ţările de la Ecuator şi de la Tropicul Capricornului şi nici de Japonia şi China sau în statele americane Hawaii şi Arizona.

Beneficii ale trecerii la ora de vară
Motivul iniţial al adoptării Convenţiei privind trecerea la ora de vară a fost strict economic, fiind legat de economisirea energiei electrice pentru iluminat: în cazul păstrării orei de iarnă, o parte din activităţile populaţiei precum şi cele industriale s-ar desfăşura în condiţii de noapte, care ar necesită utilizarea unei cantităţi de energie electrică.

De exemplu, în Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, iar în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vară aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic.

 

Totuşi, studiile legate de economisirea energiei prin trecerea la Ora de vară sunt limitate sau chiar contradictorii, pentru că astăzi, structura consumului de energie electrică s-a schimbat şi iluminatul nu mai este preponderent.

Critici la adresa orei de vară
Trecerea la ora de vară este criticată de cei care consideră că schimbarea orei care se produce de două ori pe an ar avea mai multe efecte nedorite.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul adaptării la un alt orar de somn, cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Lipsa unei ore de somn ar creşte riscul de infarct, ar provoca dureri de cap, ar schimba starea de spirit sau apetitul.

O oră mai puţin de somn ar scădea productivitatea la locul de muncă sau ar creşte riscul accidentelor de muncă pentru cei cu joburi fizice stresante. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă, cel puţin în prima zi de luni, după ce ora de vară este activă oficial.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, cum sunt fermierii şi crescătorii de păsări.

În Israel, evreii sefarzi ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vară, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot, în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.

Se aduc critici şi în legătură cu nevoia potrivirii ceasurilor, a complicării orarelor sau a planificării multor activităţi, a călătoriilor, întâlnirilor sau a plăţilor.

Pot fi şi perturbări în funcţionarea dispozitivelor medicale sau a multor tipuri de echipamente, în lipsa unor softuri adecvate care să schimbe în mod automat ora.

Cum a apărut ideea trecerii la Ora de vară
„Ora de vară” a fost lansată pentru prima oară de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în 1784, într-un eseu intitulat “Un proiect economic”, prin care îndemna populaţia să se trezească mai devreme pentru a se folosi de lumina soarelui şi a economisi uleiul utilizat la lămpile de iluminat public.

Şi entomologul George Vernon Hudson din Nouă Zeelandă a propus modificarea orei în vara anului 1895, şi anume pentru a petrece mai mult timp adunând insecte după încheierea programului său de lucru de la poştă. El a prezentat un studiu Societăţii Filosofice din Wellington în care propunea chiar modificarea cu două ore. Schimbarea orei a fost însă adoptată doar după ce Hudson s-a pensionat.

Ideea lui Franklin a fost preluată şi de constructorul britanic William Willett, care a propus în 1907 să se adauge câte 20 de minute în fiecare duminică din aprilie, şi să se scadă apoi aceste minute în duminicile lunii septembrie. După aproximativ un an de campanie, proiectul său a atras atenţia autorităţilor britanice, şi, în 1909, a fost făcut un proiect de lege care să facă ora de vară obligatorie. Dar ora de vară a fost adoptată de britanici abia în mai 1916, la un an după moartea lui Willet şi la o lună după ce Germania a luat, prima, o hotărâre similară.

Ora de vară a fost aplicată în timpul Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa. Pe 19 martie 1918 s-a introdus şi în Statele Unite, dar a fost folosită doar până în 1919, când, din cauza opoziţiei fermierilor, s-a renunţat.

Au adoptat ora de vară, pe rând, şi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. În SUA a fost apoi din nou aplicată, pentru o perioadă mai îndelungată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945, dar s-a creat confuzie pentru că fiecare stat avea propria regulă de introducere a orei de vară, situaţie ce s-a menţinut până în 1966.

Citeste mai mult

Eveniment

Este lege: Gata cu abuzul fizic, verbal, hărţuirea sexuală și ameninţările! Angajații vor fi protejați la locul de muncă.

Publicat

Legea iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) pentru ratificarea Convenţiei privind prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă a fost promulgată joi, informează MMSS.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, pe 4 martie 2024.

Convenţia nr. 190/2019 adoptată pe 21 iunie 2019 la cea de-a 108-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva vizează eliminarea violenţei şi a hărţuirii în lumea muncii.

“Angajaţii au dreptul să lucreze într-un mediu în care să fie respectaţi indiferent de sex, rasă, etnie sau orientare politică. Observăm că sunt tot mai multe sesizări pentru hărţuire. Este nevoie ca măsurile să fie ferme dar proporţional cu gravitatea acestor abateri. Legea promulgată astăzi vine să creeze condiţiile pentru un mediu de lucru în care angajaţilor să li se respecte demnitatea”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, potrivit comunicatului MMSS.

Conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, în anul 2023 au fost înregistrate 511 petiţii privind hărţuirea sau discriminarea la locul de muncă. În urma verificărilor efectuate au fost aplicate 41 de sancţiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 18.000 de lei. Prin comparaţie, în urmă cu 10 ani, respectiv în anul 2014, erau înregistrate doar 137 de sesizări.

Conceptul de “violenţă şi hărţuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărţuirea şi mobbingul, hărţuirea sexuală, ameninţările şi urmărirea sau supravegherea.

Noul cadru legal protejează atât angajaţii cât şi persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii şi ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum şi persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilităţile unui angajator. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi FOTO: Un microbuz plin cu ucraineni s-a răsturnat la Suceava. Șase persoane rănite

Publicat

Un microbuz s-a răsturnat, vineri dimineața, la Prisaca Dornei, iar șase persoane au fost implicate în accident.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Suceava, maior Alin Găleată, un microbuz s-a răsturnat, vineri dimineața, pe raza localității Prisaca Dornei.

În microbuz se aflau șase persoane, toate adulte, și care sunt conștiente și cooperante.

Potrivit sursei citate, cinci dintre cele șase persoane implicate necesită îngrijiri medicale.

Răniții sunt monitorizați de cadrele medicale și paramedicale ajunse la fața locului.

Toate cele cinci victime, cu diferite traumatisme, dar conștiente și cooperante, vor fi transportate la spital (două la Compartimentul de Primiri Urgențe Gura Humorului și trei la Compartimentul de Primiri Urgențe Câmpulung Moldovenesc).

La fața locului au intervenit pompierii militari cu două autospeciale cu accesorii pentru descarcerare și două ambulanțe SMURD, cu sprijinul a patru echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române a informat că pe DN 17 Suceava-Vatra Dornei, în zona localității Prisaca Dornei un microbuz înmatriculat în Ucraina, în care se aflau șapte persoane, s-a răsturnat pe partea carosabilă, blocând ambele sensuri de mers. Potrivit primelor informații, cinci persoane au suferit leziuni, sunt conștiente și evaluate medical la fața locului.

Se estimează reluarea normală a circulației după ora 08:00.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending