Publicitate

Copiii care au boli rare vor putea fi trataţi pentru aceste afecţiuni, până la vârsta de 21 de ani, în spitalele de pediatrie, a informat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a precizat că a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă în domeniu, dar nu este aplicată în toate unităţile sanitare şi trebuie identificate care sunt “obstacolele”.

Rafila a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la sediul central al PSD, ce soluţii are pentru pacienţii copii cu boli rare care în momentul când împlinesc 18 ani nu îşi mai găsesc spitale şi medici cu care să îşi continue tratamentul.

“Soluţia noi am început-o, e o ordonanţă de urgenţă aprobată acum două luni care face posibilă tratarea acestor copii până la vârsta de 21 de ani în spitalele de pediatrie. Am avut deja o întâlnire cu secretarul de stat Adriana Pistol şi cu alţi colegi să identificăm care sunt obstacolele de aplicare a acestei ordonanţe de urgenţă. Noi am făcut ordonanţa tocmai că ne-am dat seama că un copil care are 17 ani şi 9 luni şi acelaşi copil care are 18 ani şi 2 luni trebuie să continue tratamentul în aceeaşi unitate sanitară. Vrem să vedem dacă există limitări, am luat legătura şi cu Colegiul Medicilor, din punct de vedere profesional al modului în care se adresează aceşti pacienţi copii sau foarte tineri”, a explicat Rafila.

Publicitate

El a menţionat că este şi o problemă “locală”, pentru că sunt spitale care fac acest lucru şi spitale care nu fac acest lucru.

“Mi se pare absolut firesc ca un copil care are o boală rară să poată să continue tratamentul pentru acea boală rară. Săptămâna viitoare o să iau legătura cu pacienţii pentru că ne interesează şi alte modificări de natură legislativă”, a transmis ministrul Rafila.

AGERPRES

Publicitate

Publicitate

În cursul lunii octombrie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 105 controale. În urma controalelor, au fost constatate 82 deficienţe, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere, au fost aplicate 9 sancţiuni contravenționale, din care 5 avertismente și 4 amenzi, în valoare totală de 43.500 lei.

În cadrul acestor controale efectuate, au fost depistate 2 persoane prestând muncă nedeclarată, care își desfășurau activitatea fără întocmirea contractului individiual de muncă, pentru care s-au aplicat 2 amenzi în valoare totală de 40.000 lei.

Publicitate

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii octombrie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 54 agenţi economici, din care au fost sancționați 34, au fost constatate 63 neconformităţi şi au fost dispuse 70 de măsuri, fiind aplicate 4 amenzi în valoare de 29.000 de lei și 47 avertismente;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 10 evenimente de

Publicitate

către angajatori;

–  12 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial

de Muncă Botoșani;

Publicitate

– 2 evenimente au fost comunicate de ITM Botoșani către Inspecția Muncii;

– 1 eveniment a fost cercetat de ITM Botoșani și avizat de Inspecția Muncii;

– au fost înregistrate 9 persoane accidentate în accidente de muncă, toate cu

incapacitate temporară de muncă.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

–  nesupravegherea stării de sănătate a lucrătorilor pentru stabilirea aptitudinii în

muncă;

–  necomunicarea evenimentelor;

–  nepurtarea echipamentului de protecție;

–  semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă.

De asemenea, în luna octombrie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 152 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 56 de parole pentru transmiterea on-line a registrului electronic al salariaţilor și un număr de 10 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 176 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor.

                   Valoarea totală a amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna octombrie, în domeniile  de competență, este de 72.500 lei.

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și prim-vicepreședintele PSD Botoșani, Marius Budăi, a criticat în termeni foarte duri Programul de guvernare propus de PNL pentru următoarea legislatură, arătând că liberalii nu au menționat „niciun cuvânt” despre sistemul public de pensii.

„Ca fost ministru al Muncii am vrut să văd care sunt propunerile PNL pentru sistemul public de pensii. Am răsfoit din scoarță-n scoarță  programul lor de guvernare, dar n-am găsit niciun cuvânt. Nimic! Nimic despre cum va evolua pensia medie, nimic despre cum vor fi indexate pensiile, nimic despre Pilonul 1 de pensii care asigură cea mai mare parte a veniturilor seniorilor. Atât valorează seniorii României pentru cei de la PNL!”, a declarat Marius Budăi, precizând că la indicatorii sociali, liberalii au omis cu totul să treacă evoluția pensiilor în următorii 4 ani.

Publicitate

În opinia deputatului PSD, absența totală a referințelor la sistemul public de pensii din Programul de guvernare al liberalilor indică intenția acestora de a îngheța pensiile în viitoarea guvernare, la fel cum au făcut-o și în 2021. „Zero referințe despre pensiile publice în programul lor! Zero lei în plus la pensie în 2021, când guvernau cu USR. Zero creșteri pentru următorii 4 ani!”, a arătat Budăi, care i-a invitat pe seniorii botoșăneni să facă singuri comparația cu Programul PSD în care social-democrații propun o majorare a pensiei medii cu +48% în următoarea legislatură, de la 2.735 de lei cât a fost în septembrie 2024, la 4.050 de lei, respectiv 810 euro, peste 4 ani.

Publicitate

https://www.facebook.com/share/129t7jdz7jJ/

CMF11240017

Publicitate

Publicitate

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea potrivit căreia șoferii au posibilitatea să plătească rovinieta şi în termen de cel mult 24 de ore de la data de început a valabilităţii acesteia. 

Propunerea legislativă modifică prevederi ale Legii nr. 226/2023 în sensul de a acorda posibilitatea utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale să plătească rovinieta şi în termen de cel mult 24 de ore de la data de început a valabilităţii acesteia, potrivit Agerpres.

„Rovinieta se aplică pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieşire în/din acestea. Rovinieta se achită anterior utilizării reţelei de drumuri naţionale din România şi este structurată în funcţie de durata de utilizare a acesteia, astfel: o zi, 10 zile, 30 de zile, 60 de zile şi 12 luni. (…) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), utilizatorii vehiculelor înmatriculate în România pot achita rovinieta pentru ziua în curs până cel târziu la ora 24 a zilei următoare”, se arată în lege.

Publicitate