Connect with us

Eveniment

Cumulul de joburi plătite de la bugetul stat ar putea fi interzis. Excepții de la reguli

Publicat

Publicitate

Propunerea legislativă privind interzicerea cumulului de funcții finanțate din bugetul de stat a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în 27 septembrie. Cetățenii nu vor mai putea avea două sau mai multe contracte individuale de muncă, raporturi de serviciu sau acte de numire în autorități și instituții publice, precum și în societăți și companii naționale, dacă acestea sunt retribuite de la bugetul de stat, scrie alba24.ro.

Măsurile sunt prevăzute într-un proiect legislativ inițiat de trei deputați de la PSD și unul de la PNL, înregistrat recent la Senat.

Cumulul de joburi plătite de la bugetul stat ar putea fi interzis

Proiectul legislativ vizează instituirea imposibilității ca o persoană să fie titularul a două sau mai multe contracte individuale de muncă, rapoarte de serviciu sau să fie beneficiarul a două sau mai multe acte de numire în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, precum și în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naționale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, în condiţiile în care acestea sunt retribuite prin indemnizaţii sau salarii de la bugetul de stat.

Potrivit inițiatorilor, o astfel de măsură urmărește:

  • Evitarea conflictului de interese — când o persoană ocupă simultan mai multe funcţii, ar putea apărea situaţii de incompatibilitate sau interese contradictorii.
  • Optimizarea cheltuielilor publice — limitarea numărului de contracte ar putea reduce povara financiară asupra bugetului public, prin evitarea supraîncărcării financiare a instituţiilor sau companiilor de stat.
  • Asigurarea unei mai bune distribuiri a resurselor umane — limitarea cumulului de funcții permite ca mai multe persoane să ocupe posturi în instituții şi să fie implicate activ în activitatea acestora.
  • Această restricție s-ar aplica autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale şi comerciale cu capital majoritar de stat, şi ar fi relevantă în cazul în care veniturile persoanelor respective provin din bugetul de stat, fie sub forma indemnizaţiilor, fie sub forma salariilor.

Excepții de la reguli

Inițiativă legislativă prevede și o serie de excepţii de la regula interzicerii cumulului de funcţii sau acte de numire în sectorul public. Aceste excepții sunt introduse pentru a permite anumitor categorii de persoane să ocupe mai multe funcţii sau să obţină venituri din surse multiple, în anumite condiții.

Publicitate

Astfel, sunt exceptate:

  • activităţile de orice fel din domeniul privat, unde cumulul de funcţii nu este limitat;
  • cumulul de funcţii bugetate de la bugetul de stat cu oricare funcții (în condițiile codului muncii) din domeniul privat (sub condiţia ca doar o singură activitate să fie finanțată de la bugetul de stat);
  • interzicerea cumulului pensiei cu salariul;
  • persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;
  • personalul didactic de predare din învăţământ pensionat, reîncadrat în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr.1/2011;
  • personalul din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale care beneficiază de pensie de urmaș și de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
  • asistenții personali şi asistenții personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
  • persoanele care ocupă funcţii clericale sau funcţii de specialitate artistică;
  • persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
  • membrii Academiei Române şi ai academiilor de ramură înființate în baza unor legi speciale;
  • personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art.8 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011;
  • asistenții maternali prevăzuţi de Legea nr.272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un fost premier acuză Guvernul de coșmar al lui Bolojan de o „tranzacție bizară”: Datoria ieftină a fost înlocuită cu o datorie mai scumpă

Publicat

Publicitate

Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente, relatează mediafax.ro

Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.

Obligațiuni vechi, dobânzi mult mai mici

Cîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.

Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.

„Nu există justificare economică”

Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.

„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.

Publicitate

Întrebarea lui Cîțu către Guvern

Fostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.

În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.

În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.

Citeste mai mult

Economie

2.680 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă prin AJOFM în primele zece luni ale anului

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a anunțat astăzi că în perioada ianuarie–octombrie 2025, un număr de 2.680 de persoane au fost integrate pe piața muncii prin măsurile active implementate de instituție. Datele arată o creștere constantă a interesului pentru serviciile AJOFM, dar și o nevoie tot mai mare de forță de muncă în județ.

Cei mai mulți dintre cei angajați, respectiv 1.249 de persoane, au peste 45 de ani, categorie considerată adesea vulnerabilă pe piața muncii. Urmează segmentul de 35–45 de ani, cu 387 de persoane încadrate, apoi grupa 25–30 de ani, cu 254 de persoane, și cea de 30–35 de ani, cu 125 de persoane. Un număr important îl reprezintă tinerii sub 25 de ani, în total 665, dintre care 919 sunt tineri NEETs – înregistrând astfel una dintre cele mai mari ponderi din ultimii ani în rândul beneficiarilor AJOFM.

Repartizarea pe gen confirmă o ușoară predominanță a bărbaților în noile angajări: 1.510 persoane față de 1.170 de femei, ceea ce reprezintă 56,34% respectiv 43,66% din totalul celor încadrați. În privința rezidenței, 1.266 de persoane provin din mediul urban, iar 1.454 din mediul rural, semn că programele AJOFM au impact semnificativ în zonele unde oportunitățile de angajare sunt mai reduse.

Datele arată și nivelul de pregătire al celor integrați în muncă: 981 au studii liceale, 678 provin din învățământul profesional, 662 au studii gimnaziale, 221 au studii superioare, iar 64 au absolvit studii postliceale. Dintre toți cei angajați în perioada analizată, 686 fac parte din categoria persoanelor greu sau foarte greu ocupabile, aspect care subliniază importanța măsurilor de sprijin derulate de instituție.

În total, 8.347 de persoane au beneficiat în acest interval de servicii de înregistrare, consiliere și sprijin în vederea obținerii indemnizației de șomaj sau a cuprinderii în programele active de ocupare. Profilarea acestora, proces realizat de AJOFM Botoșani, stabilește categoria de ocupabilitate și direcționează persoanele către măsurile adecvate situației lor.

„Continuăm să sprijinim angajarea în județ și să oferim soluții pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, transmite directorul executiv Anca Apăvăloaie.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Marius Budăi: Premierul Bolojan nu va mai trece prin Parlament niciun pachet de măsuri fără programul PSD de stimulare economică

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD de Botoșani, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, lansează un avertisment ferm către premierul Ilie Bolojan, în contextul noilor politici economice promovate de Guvern.

Social-democratul spune că PSD nu va mai susține niciun pachet de măsuri care nu include programul partidului pentru stimularea economiei, subliniind că există tot mai mulți parlamentari în partid care împărtășesc aceeași poziție.

„Eu personal nu voi mai susține nimic dacă nu se regăsesc măsurile PSD. Și sunt mulți colegi din PSD care gândesc la fel!”, a declarat Marius Budăi, acuzând Cabinetul Bolojan că a împins România spre stagnare economică prin măsuri de austeritate. Deputatul a invocat date ale Băncii Naționale a României, potrivit cărora economia nu a avansat, iar inflația este în creștere, semn că politicile actuale nu funcționează.

Budăi atrage atenția și asupra situației fiscale, amintind că Ministerul Finanțelor a raportat încasări mai mici din TVA, deși taxa a fost majorată la 21%. „Este limpede că austeritatea nu funcționează! Dimpotrivă, transformă o problemă bugetară punctuală într-o criză economică generalizată. Austeritatea înseamnă sărăcie și recesiune!”, a punctat deputatul botoșănean.

În contrapondere, PSD susține că are soluții „realiste și aplicabile” pentru a stimula creșterea economică și pentru a evita declinul. Una dintre măsurile promițate de social-democrați este creditul fiscal pentru investiții, un mecanism prin care noile afaceri ar fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de până la șapte ani. Budăi argumentează că statul nu ar pierde bani, deoarece ar încasa venituri din alte taxe generate de activitatea economică: TVA, contribuții și dividende.

„Există impact bugetar, dar pozitiv, nu negativ, cum susțin unii ‘pricepuți’ în economie!”, afirmă fostul ministru, convins că direcția propusă de PSD poate relansa economia și poate proteja veniturile populației. Mesajul său este unul de presiune politică directă asupra premierului Bolojan, în condițiile în care alianța de guvernare traversează o perioadă tensionată privind orientarea economică a țării.

Publicitate

Declarațiile lui Marius Budăi deschid, astfel, un nou episod în disputa dintre PSD și premierul liberal, semnalând că următoarele decizii economice vor trece printr-un filtru mult mai strict în Parlament.

Citeste mai mult

Economie

Programul Rabla ar putea fi ANULAT. Nu mai sunt BANI pentru continuarea în 2026

Publicat

Publicitate

Programul Rabla ar putea să nu mai fie derulat anul viitor, din lipsă de fonduri. Anunțul a fost făcut marți, 25 noiembrie, de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a precizat că măsurile de austeritate impuse la nivel național lasă programul fără buget pentru 2026. Potrivit acesteia, fără o suplimentare financiară, Rabla riscă să fie suspendat sau chiar anulat, relatează alba24.ro.

Mai exact, Diana Buzoianu a declarat că momentan nu sunt fonduri pentru continuarea programului.

„Momentan nu a fost făcut încă bugetul AFM, eu mi-am exprimat public preferința, deși înțeleg nevoia pentru mai multe tipuri de proiecte. Este clar că anul viitor prioritatea va trebui să fie finalizarea proiectelor din PNRR, o parte semnificativă din aceste proiecte care și-au pierdut fondurile, finanțarea, vor fi mutate pe AFM.

În același timp, avem o discuție cât se poate de așezată ca în cazul în care vom găsi totuși buget pentru Rabla anul viitor, dar momentan încă acest buget identificat, să fie suplimentar cu câteva condiții care n-au fost aplicate până în anul acesta. De exemplu, eu susțin sa fie aplicat programul Rabla pentru mașini produse în Europa.

Nu mai există versiunea de fonduri europene pentru anul următor, dar în acest moment buget identificat pentru Programul Rabla nu există. Va trebui să avem o discuție serioasă pentru gândirea bugetului de anul viitor al AFM- ului”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului, citată de digi24.ro.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending