În fiecare an, anunţarea laureaţilor Premiilor Nobel se face în cadrul unor conferinţe de presă, susţinute, de obicei, la începutul lunii octombrie. Anul acesta, câştigătorii sunt anunţaţi în perioada 7-14 octombrie. Institutele pentru acordarea premiilor întocmesc lista candidaţilor eligibili dintre numele recomandate de Comitetul Nobel. Consilierii Comitetului şi alţi experţi redactează rapoarte detaliate despre fiecare candidat, pe baza cărora Comitetul deliberează şi îşi exprimă votul, potrivit Agerpres, care citează site-ul www.nobelprize.org.

Între 1901 şi 2023, Premiile Nobel şi Premiul Sveriges Riksbank pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel au fost acordate de 621 de ori pentru 1000 de persoane şi organizaţii. Cum unii laureaţi au primit premiul de mai multe ori, aceasta înseamnă un total de 965 de persoane şi 27 de organizaţii, care au fost onorate cu acest premiu.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este anunţat primul, luni, 7 octombrie, de către Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia. Urmează Premiul Nobel pentru Fizică, ce este anunţat marţi, 8 octombrie, de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm. Miercuri, 9 octombrie, este anunţat Premiul Nobel pentru Chimie de către Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm, iar Premiul Nobel pentru Literatură este anunţat joi, 10 octombrie, de Academia Suedeză (Svenska Akademien) din Stockholm. Al cincilea Premiu Nobel, cel pentru Pace, este anunţat vineri, 11 octombrie, de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian (Norska Nobelinstitutet) din Oslo, Norvegia. Anunţarea Premiilor Nobel se încheie luni, 14 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel. Anunţul este făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm.

Toate anunţurile privind premiile vor fi transmise în direct pe site-ul oficial al Premiilor Nobel – https://www.nobelprize.org/ şi pe canalele digitale oficiale ale Premiului Nobel. Informaţii detaliate despre premii vor fi publicate pe https://www.nobelprize.org/.

Primele Premii Nobel au fost anunţate la începutul secolului trecut, la 12 noiembrie 1901, iar ceremonia de decernare a fost la 10 decembrie 1901, la Stockholm.

Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La momentul decesului său, “Imperiul Nobel” era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, Alfred Nobel fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Nobel a întocmit, la 27 noiembrie 1895, un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an “celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate”. El a insistat ca niciun considerent de naţionalitate, sex, religie să nu determine alegerea laureaţilor. Ca urmare a unor dificultăţi de succesiune, primele recompense au fost decernate în 1901.

Celor cinci discipline alese de Alfred Nobel – fizică, medicină, chimie, literatură şi pace – li s-a adăugat în 1969 şi cel pentru economie, instituit cu ocazia Centenarului Băncii Naţionale a Suediei, fiind subvenţionat de către aceasta.

Medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) i-a fost acordat primul Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină pentru cercetările asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală.

Primul Premiu Nobel pentru Fizică a fost înmânat fizicianului german Wilhelm Röntgen (1845-1923), pentru descoperirea razelor X.

Publicitate

Începând cu primul premiu Nobel pentru Chimie, acordat chimistului olandez Jacobus H. van’t Hoff (1852-1911) pentru descoperirea legilor dinamicii chimice şi a presiunii osmotice în soluţii, această distincţie a reflectat realizările ştiinţifice care au dus la o mai bună înţelegere a proceselor chimice şi a bazelor moleculare şi care au reprezentat fundamentul multora dintre progresele tehnologice realizate până în prezent.

Încă de la primul Premiu Nobel pentru Literatură decernat poetului şi filosofului francez Sully Prudhomme (1839-1907), “ca o recunoaştere specială a artei lui poetice vădind un înalt idealism, perfecţiune artistică şi o rară îmbinare dintre calităţile inimii şi cele ale intelectului”, distincţia a fost acordată, fără discriminare, autorilor de diferite limbi şi culturi, atât scriitorilor necunoscuţi, cât şi celor care atinseseră deja celebritatea.

Premiul Nobel pentru Pace este acordat persoanelor, instituţiilor sau organizaţiilor internaţionale care au depus eforturi deosebite pentru instaurarea, restabilirea păcii într-o zonă de conflict sau prezervarea ei la nivel internaţional. Prima distincţie de acest gen a fost acordată, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant (1828-1910), şi conducătorului mişcării pacifiste de atunci, Frederic Passy (1822-1912).

Pentru Premiul Băncii Naţionale a Suediei pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel, laureaţii sunt selectaţi de către Academia Suedeză Regală pentru Ştiinţe. Primii laureaţii au fost Ragnar Anton Kittil Frisch şi Jan Tinbergen (pentru descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice). AGERPRES

Biroul Electoral Central a decis, în şedinţa de duminică seara, respingerea înregistrării mai multor candidaturi depuse în ultimele 48 de ore, între care şi pe cea de a doua depusă de Diana Iovanovici-Şoşoacă.

După ce Curtea Constituţională a admis, sâmbătă, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate de două persoane şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidenţiale, aceasta şi-a depus din nou candidatura, sâmbătă seara, la ora 23,50, în condiţiile în care termenul limită de depunere a candidaturilor urma să expire la ora 24,00.

Însă, duminică seara, Biroul Electoral Central a respins ca inadmisibilă înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă.

Tot în şedinţa de duminică seara, BEC a adoptat următoarele decizii:

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Elenei Tufecciu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii lui Gheorghe Ghelcea, candidat independent la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Ion Popa la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Cristinei Tufănoiu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Oanei Creţu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

Publicitate

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Ciprian Romeo Mega la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Petru Mîndru la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii lui Răzvan-Nicolae Constantinescu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Mariei Marcu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024. AGERPRES

Sfinții mucenici Serghie și Vah au trăit în vremea împăratului Maximian (286-305). Chiar dacă erau tineri, împăratul le-a acordat funcții înalte în Școala Centiliilor: Serghie a fost „primicer” (al cărui nume este scris primul pe lista oficial recunoscută a conducătorilor, așadar persoană marcantă, prima înscrisă) și Vah „secundicer” (al doilea într-o castă). Școala Centiliilor, constituită pe vremea lui Dioclețian, a format diviziuni de elită ale armatei române, care îndeplineau ordinele împăratului însuși și funcționau de asemenea în calitate de corp de instruire a ofițerilor.

Mai târziu, aceste diviziuni de elită au fost transformate în gardă imperială și detașament de onoare. Serghie și Vah erau creștini în ascuns, căci împăratul era un persecutor al creștinilor. Au fost descoperiți lui Maximian că se închinau lui Hristos, motiv pentru care li s-a cerut să jertfească idolilor. Aceștia, refuzând să aducă jertfe zeilor, au fost lipsiți de însemnele demnității militare, îmbrăcați în haine femeiești și purtați prin cetate, în semn de batjocoră. Pentru că nu au lepădat credința în Hristos nici după această batjocorire, au fost duși în cetatea Varvalisa, spre a fi supuși chinurilor de împăratul Antioh.

În drum spre această cetate, li s-a descoperit îngerul și le-a vestit: „Pentru nevoința voastră veți lua cununile biruinței de la Domnul Iisus Hristos, Care va fi alături de voi în suferința voastră, dându-vă ajutorul Său până ce îl veți călca pe vrăjmașul diavol sub picioarele voastre“. În această cetate, Sfântul Vah și-a dat duhul în urma torturilor, iar Sfântul Serghie a fost decapitat.
Ocrotitorii Olteniei
Sfinții mari mucenici Serghie și Vah sunt ocrotitorii Olteniei. Capetele celor doi sfinți au fost aduse în țara noastră de Domnitorul Neagoe Basarab. Ele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de Argeș, însă, prin hotărârea Sfântului Sinod, ele au fost aduse în catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitru” din Craiova, pe 25 octombrie 1949, în vremea IPS Firmilian, mitropolitul Olteniei.