Connect with us

Eveniment

Cum va fi vremea în primăvara anului 2025

Publicat

Publicitate

Cum va fi vremea în primăvara: Sezonul de primăvară 2023 va aduce în Europa Centrală și de Est mai multă căldură și mai puține precipitații decât mediile anuale, anticipând o eventuală seceta în vară, consideră o bună parte dintre meteorologii europeni, scrie alba24.ro

România și țările vecine vor fi protejate de furtuni, dar vor beneficia în același timp de mai puține precipitații.

Presiunea ridicată stabilă peste vestul, centrul și estul Europei prognozată în sezonul următor va devia marea majoritate a furtunilor care vin de la nivelul sudic al continentului și, în schimb, le va direcționa mai spre nord.

Martie, aprilie și mai vor fi în România blânde, cu temperaturi maxime destule de ridicate, cu 1 –2, până la 1,8 grade în medie peste normalul perioadei.

Există posibilitatea unor pusee de iarnă inclusiv în aprilie, dar vremea rece nu va persista pe termen lung, adică vremea rece nu va dura mai mult de maxim 2 zile.

Conform prognozelor meteorologice actuale, primăvara anului 2025 în Europa, inclusiv în România, se preconizează a fi mai caldă decât media multianuală, cu temperaturi mai ridicate și precipitații reduse.

Publicitate

Conform unei analize recente publicate de Severe Weather Europe, prognozele pe termen lung pentru primăvara anului 2025 indică o tendință de temperaturi mai ridicate decât media în Europa, cu precipitații apropiate de normal, în Europa de Vest și Nord.

Se preconizează o predominanță a unui regim de înaltă presiune pe continent, ceea ce va determina deplasarea sistemelor de joasă presiune și a curentului jet spre nord.

Contextul sezonului de iarnă 2024/2025, care influențează vremea în primăvară:

Anomalii de presiune: În decembrie și prima jumătate a lunii ianuarie, s-a observat o presiune atmosferică ridicată în Atlanticul de Nord, în timp ce zonele de joasă presiune s-au situat în nordul îndepărtat și deasupra Mediteranei.

Anomalii de temperatură: Acest tipar a condus la temperaturi mai scăzute decât media în mare parte din Europa de Vest și Centrală, datorită fluxului de aer dinspre nord.

În contrast, Europa de Est a înregistrat temperaturi mai ridicate decât media.

Precipitații: Cantități mai mari de precipitații au fost înregistrate în nordul și sudul Europei, în timp ce regiunile centrale și sud-vestice au avut precipitații normale sau sub medie.

Influența fenomenului La Niña:

Evenimentul La Niña din Oceanul Pacific a fost un factor semnificativ în dinamica climatică a iernii 2024/2025.

Deși s-a intensificat în ultimele două luni, impactul său direct asupra Europei în acest sezon rămâne neclar.

Cum va fi vremea în primăvara 2025. Prognoza meteo:

Pentru perioada martie-aprilie-mai 2025, modelele climatice sugerează un regim de înaltă presiune predominant în Europa, cu sisteme de joasă presiune și curentul jet deplasate spre nord.

Temperaturi: Anomalii pozitive de temperatură, indicând o primăvară mai caldă decât media în majoritatea regiunilor europene.

Precipitații: Cantități de precipitații apropiate de normal, cu variații regionale în funcție de influențele locale și de deplasarea curentului jet. Mai puține ploi în Europa Centrală și de Est.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sancțiuni pentru medicii care răspândesc informații false. Lege adoptată la Senat

Publicat

Publicitate

Sancțiuni pentru medicii care răspândesc informații false: Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege care prevede sancționarea medicilor care răspândesc în spațiul public, prin orice mijloace, informatii false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, care pot pune în pericol sănătatea publică.

S-au înregistrat 79 voturi ”pentru”, 38 ”împotrivă” și 2 abțineri.

Propunerea legislativă modifică și completează în acest sens Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

”Medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor și regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medical și a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale CMR, pentru răspândirea în spațiul public, prin orice mijloace, a unor informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, care pot pune în pericol sănătatea publică, precum și pentru orice fapte săvârșite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale CMR”, prevede proiectul adoptat.

De asemenea, actul normativ prevede că răspândirea, de către un medic, în spațiul public, prin orice mijloace, a unor informatii false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, care pot pune în pericol sănătatea publică, se sancționează cu interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an, la prima abatere, și cu retragerea calității de membru al CMR, la a doua abatere.

Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională.

Publicitate

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PSD, în ultimii ani, s-a constatat o creştere alamantă a cazurilor în care unii medici, beneficiind de autoritatea şi credibilitatea conferite de statutul lor profesional, au răspândit infomaţii false sau înşelătoare privind sănătatea, tratamentele medicale sau măsurile de prevenţie, infomaţii care contravin dovezilor ştiinţifice recunoscute la nivel naţional şi intemaţional.

„Această conduită a avut efecte negative importante asupra sănătăţii publice, manifestate prin scăderea ratei vaccinării, adoptarea unor tratamente ineficiente sau chiar periculoase, precum şi prin diminuarea încrederii cetăţenilor în actul medical şi în recomandările profesioniştilor din domeniu”, explică parlamentarii.

Inițiatorii susțin că medicul „antivaccinist” aduce prejudicii majore actului medical şi imaginii breslei.

Citeste mai mult

Educație

Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației

Publicat

Publicitate

Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației. El a ajuns ministru pe locurile alocate în Coaliție pentru PNL, dar a rămas independent susținut de acest partid

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan, scrie Edupedu.

Ministrul a confirmat oficial că pleacă din funcție: „Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră”.

Daniel David nu ar fi fost de acord cu tăierile de fonduri de la universități, scrie presa centrală.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinţii 10 Mucenici din Creta

Publicat

Publicitate

Aceşti sfinți au pătimit pe timpul lui Deciu împăratul, în insula Creta şi nu erau toţi din acelaşi oraş, ci din mai multe părţi. Din mitropolia Gortinei erau cinci: Teodul, Satornin, Evpor, Ghelasie şi Evnichian; din Cnos, unul: Zotic; din Epinia Panormului, Agatopus; din Chionia Vasilide şi din Iraclia: Evarest şi Pompie.

Ei au fost daţi de necredincioşi ighemonului insulei, care a poruncit călăului să-i ducă la altarele idoleşti ca să jertfească.

Vreme de treizeci de zile, Sfinţii au fost chinuiţi, batjocoriţi şi târâţi pe jos prin gunoaie, de necredincioşi, iar la 23 decembrie, au fost duşi la judecată. Au fost din nou bătuţi, loviţi cu pietre, pălmuiţi, scuipaţi, dar au rămas neînduplecaţi şi tari în credinţa Lui Hristos. După ce au fost chinuiţi, dregătorul a dat osânda de moarte, prin sabie. Ei au făcut rugăciune şi ziceau: „Iartă Doamne, pe robii Tăi şi primeşte vărsarea sângelui nostru, pentru noi, pentru rudeniile şi prietenii noştri şi pentru toată ţara, ca să scape de întunericul nerecunoştinţei şi cu ochi curaţi să vadă credinţa cea bună şi să te cunoască pe tine, lumina cea adevărată, veşnice Împărat. Aşa rugându-se i s-a tăiat fiecăruia capul, iar după tăiere, cunoscuţii au adunat Sfintele trupuri şi le-au îngropat cu cinste.

 

Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: În 2026 nu mai trebuie crescute taxele, dacă păstrăm măsurile stabilite și respectăm disciplina bugetară

Publicat

Publicitate

Anul viitor nu vor mai crește taxele dacă Guvernul și Parlamentul păstrează măsurile stabilite la nivelul coaliției și dacă aceste măsuri sunt dublate de disciplină bugetară, a declarat, luni, premierul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat dacă își va păstra promisiunea, potrivit căreia taxele nu vor mai crește anul viitor.

‘Dacă Guvernul și Parlamentul păstrează ceea ce am stabilit, atunci, așa cum am constatat în această lună… la sfârșitul lunii noiembrie am avut un deficit care ne garantează că la final de decembrie respectăm ținta de 8,4%. Dacă aceste măsuri care au fost stabilite sunt dublate de economiile pe care, așa cum am anunțat, trebuie să le facem, de o disciplină bugetară, atunci, cu siguranță, anul viitor nu mai trebuie crescute niciun fel de taxe. Dacă nu facem acest lucru și nu trebuie să ne ascundem asta, ceea ce am făcut anul acesta, practic am scos România dintr-o fundătură, înseamnă că în loc să ne ducem într-o direcție normală, mai devreme sau mai târziu vom ajunge din nou ca aceste datorii, ca cheltuielile mari pe care le avem din nou să doboare veniturile și să ajungem din nou într-o asemenea situație’, a afirmat șeful Executivului într-o emisiune la Antena 3.

Pe lângă reducerea deficitului, a punctat el, este important ca România să ajungă să se împrumute mai puțin prin creșterea veniturilor la buget.

‘Ceea ce trebuie să facem pe termen scurt nu este doar ideea de a ne reduce deficitul, care este o țintă care nu le spune nimic oamenilor și nu îi interesează. În fapt, noi trebuie să ne împrumutăm în continuare, pentru că această diferență dintre cheltuieli, care sunt mai mari decât veniturile, trebuie acoperită prin împrumuturi. Cât timp nu scădem această diferență, să ne împrumutăm mai puțin, plătim în primul rând mult și, în al doilea rând, avem dobânzi scumpe. În momentul în care România este o țară care este predictibilă, adică dacă stabilești o țintă de deficit, o și atinge la final de an, ne scad dobânzile și scăzând volumul de credite și scăzând dobânzile. E un efect dublu care ne permite ca banii economisiți să-i ducem în investiții, să-i ducem în dezvoltare, să indexăm salarii și pensii în mod real. Asta trebuie să facem. Dacă respectăm aceste lucruri, sunt convins că traiectoria de anul următor este bună și nu se mai pune problema unor creșteri de taxe’, a explicat Ilie Bolojan. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending