Connect with us
Publicitate

Economie

Cum se vor face de acum controalele ANAF. Reguli schimbate pentru inspectorii fiscului. Ce nu mai au voie să facă

Publicat

Publicitate

Regulile pentru controlul fiscal se schimbă odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 188/2022, prin care se modifică și se completează Codul de procedură fiscală, adoptată în contextul reformei administrației fiscale din România, relatează alba24.ro.

Noile prevederi, care vizează în principal derularea controalelor fiscale, au drept scop eficientizarea activității de control, prin concentrarea pe zonele veritabile de risc fiscal și pe efectuarea verificărilor preponderent de la distanță, în detrimentul inspecțiilor fiscale exhaustive sau cvasi-exhaustive utilizate majoritar în prezent.

De asemenea, ordonanța conține măsuri de îmbunătățire a comunicării între fisc și contribuabil și, nu în ultimul rând, de încurajare a conformării voluntare, arată într-un material Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, și Ștefan Mihărtescu, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Publicitate

Organul fiscal poate fi obligat să pună la dispozitia contribuabilului dosarul administrativ al acțiunii de control fiscal

Definițiile dosarului fiscal și dosarului administrativ al acțiunii de control fiscal vor fi prevăzute expres în Codul de procedură fiscală, pentru a facilita respectarea dreptului la apărare al contribuabilului, astfel cum a fost recunoscut prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Potrivit noii reglementări, organul fiscal va fi obligat ca, la cererea scrisă a contribuabilului/plătitorului supus unei acțiuni de control fiscal, să pună la dispoziția acestuia dosarul administrativ al acțiunii de control fiscal.

Publicitate

Comunicarea către contribuabil a clasei/subclasei de risc în care se află

O regulă cu impact semnificativ pentru contribuabil prevede că acesta poate solicita organului fiscal comunicarea clasei sau subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat conform analizei de risc.

Informațiile vor fi transmise prin orice mijloc de comunicare care asigură dovada primirii, cu excepția cazului în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la aceste informații. Însă această prevedere se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Publicitate

Dublarea solicitărilor pentru furnizarea de informații

Conform OUG nr. 188/2022, dacă sunt necesare documente sau informații pentru clarificarea situației fiscale, organul fiscal le va putea solicita de la contribuabil doar pe acelea pe care nu le deținea anterior.

În acest fel, se va evita dublarea solicitărilor venite din partea mai multor organe fiscale sau chiar din partea aceleiași instituții pentru furnizarea acelorași informații sau documente care se află deja în posesia autorităților fiscale.

Modificări privind inspecția fiscală

O altă modificare importantă prevede că, în cazul creanțelor administrate de organul fiscal central, selectarea contribuabililor pentru efectuarea acțiunii de inspecție fiscală se va efectua la nivelul aparatului central al ANAF, pe baza analizei de risc, iar organele de inspecție fiscală vor avea competență de efectuare a inspecției fiscale pe întreg teritoriul țării.

Prin excepție de la regula selectării contribuabililor pentru inspecție în funcție de nivelul riscului stabilit pe baza analizei de risc, se introduce posibilitatea selectării aleatorii a contribuabililor pentru o acțiune de inspecție fiscală.

Abatere disciplinară: depășirea procentului maxim de contribuabili selectați pentru inspecție fiscală

Reglementarea vizează strict creanțele fiscale administrate de organul fiscal central și limitează procentul maxim de contribuabili selectați în mod aleatoriu, într-un an calendaristic, la 10% din totalul celor selectați pentru inspecție fiscală în anul respectiv. Depășirea acestui procent reprezintă abatere disciplinară.

Reguli pentru desfășurarea inspecției fiscale

Prealabil selectării contribuabililor pentru inspecție, organul de inspecție fiscală va trimite acestora o notificare de conformare, care va cuprinde riscurile fiscale identificate, pentru a le acorda posibilitatea să își corecteze situația fiscală, în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării.

În cadrul acestui termen, organul de inspecție fiscală nu va întreprinde nicio acțiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecției fiscale. După trecerea termenului de 30 de zile, contribuabilii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificați sunt supuși obligatoriu unei inspecții fiscale sau unei verificări documentare.

Pe de altă parte, chiar dacă se conformează în termen, contribuabilul nu scapă de riscul de a fi selectat, ulterior, pentru inspecție fiscală.

Referitor la locul desfășurării inspecției, se remarcă o schimbare de optică a legiuitorului, în sensul că inspecția se va desfășura, ca regulă, la sediul organului de inspecție fiscală și doar prin excepție la sediul contribuabilului.

Trebuie însă precizat că o mare parte din modificările referitoare la inspecția fiscală vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Schimbări în verificarea documentelor

Din perspectiva competenței, se prevede expres în Codul de procedură fiscală că verificarea documentară se efectuează, alături de organele de inspecție fiscală, inclusiv de organele de control antifraudă fiscală și de organele fiscale competente să exercite verificarea situației fiscale personale. Competența acestora se întinde pe întreg teritoriul țării.

În ceea ce privește obiectul acestui tip de control, vor putea fi supuse verificării documentare perioade determinate din cadrul uneia sau mai multor perioade impozabile.

Totodată, operațiunile și documentele ce sunt supuse verificării documentare se selectează de organul fiscal competent, acesta putând să verifice una sau mai multe operațiuni realizate într-o perioadă de timp determinată, conform analizei de risc.

Ce se întâmplă dacă documentele nu sunt corecte și incomplete

În cazul în care contribuabilul nu prezintă documentele corecte și complete solicitate de organul fiscal în termenul acordat în cadrul procedurii de control sau dacă documentele furnizate confirmă diferențele identificate de organul fiscal, acesta din urmă va emite o decizie de impunere prin care stabilește diferențele de creanțe fiscale datorate.

Decizia de impunere rezultată în urma verificării documentare nu poate fi emisă în mod legal, ca regulă, în lipsa audierii contribuabilului, fiind lovită de nulitate. De asemenea, contribuabilul are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere și, după caz, să conteste decizia respectivă.

Modificări privind controlul antifraudă

În noua reglementare au fost prevăzute expres anumite drepturi ale contribuabilului pe durata controlului antifraudă, printre cele mai importante fiind cel de a beneficia de asistență de specialitate, de a fi informat pe parcursul desfășurării controlului asupra constatărilor efectuate, de a-i fi cât mai puțin afectată activitatea etc.

Aceste drepturi ale contribuabililor erau și anterior recunoscute în practică, dar nu erau expres prevăzute în legislație.

Reguli noi și pentru verificarea situației fiscale personale

Aspectele precizate mai sus, referitoare la notificarea de conformare anterioară inspecției fiscale, vor fi aplicabile și în cazul verificării situației fiscale personale, pentru încurajarea conformării voluntare.

De asemenea, în mod similar inspecției, efectuarea analizei de risc pentru identificarea persoanelor fizice care prezintă risc fiscal de neconformare se va face de structura competentă la nivelul central al ANAF.

Nu în ultimul rând, se reglementează posibilitatea selectării aleatorii a persoanelor fizice pentru efectuarea unei verificări a situației fiscale personale.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (301)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;

Publicitate

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”; 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;

 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Investiții realizate în domeniul social de echipa Doinei Federovici

Publicat

Publicitate

Oamenii sunt sufletul comunității noastre, iar grija pentru ei a fost și va fi mereu pe primul loc pentru echipa PSD Botoșani.

 

În ultimii ani, am reușit să transformăm visul într-o realitate: suntem județul în care niciun copil nu mai este nevoit să trăiască în orfelinate. Și nu ne-am oprit aici! Am investit în seniorii noștri, în acei oameni care ne-au construit prezentul pe care-l trăim și în persoanele cu dizabilități. Le-am oferit nu doar locuințe protejate, ci și servicii sociale de cea mai înaltă calitate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate

 

În mandatul de președinte al Consiliului Județean Botoșani al Doinei Federovici în perioada 2020-2024 s-au realizat cele mai multe investiții și s-au demarat proiecte importante în domeniul social:

 

Publicitate
  • Construirea căsuțelor de tip familial „Hansel” și „Gretel” Trușești;
  • Construirea Centrului de zi „Sfântul Nicolae” Trușești;
  • Înființarea noului Centru de îngrijire și asistență socială Botoșani;
  • Construirea Centrului de tranzit pentru copiii care au ajuns la vârsta în care trebuie să părăsească sistemul de protecție al statului;
  • Construirea căsuțelor de tip familial „Cuore” și „Dumbrava Minunată” Pomârla;
  • Construirea locuințelor protejate „Iris” și „Phoenix” pentru persoane adulte cu dizabilități;
  • Construirea Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilități;
  • Modernizarea Unității de Asistență Medico-Socială Mihăileni;
  • Modernizarea Unității de Asistență Medico-Socială Ștefănești;
  • Modernizarea ambulatoriului de recuperare neuromotorie din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului;
  • Dotarea complexelor de apartamente și a centrelor DGASPC cu mobilier, aparatură electronică și electrocasnice;
  • Proiect de construire a unui corp nou la Unitatea de Asistență Medico-Socială Ștefănești;
  • Proiect de modernizare a Unității de Asistență Medico-Socială „Elena Popovici” Flămânzi.

Suntem oamenii faptelor bune, iar fiecare investiție realizată vorbește despre angajamentul nostru față de comunitate și față de cei care au nevoie de noi. Nu lăsăm pe nimeni în urmă!  Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor investiții și pentru un viitor mai bun pentru toți. Voi continua să fiu un susținător puternic al sistemului de asistență socială din postura de senator, așa cum am fost și primele două mandate. Votați candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doine Federovici ca președinte al Consiliului Județean  pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

Publicitate

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Muncii: Pensiile se majorează. Valoarea Punctului de Referinţă creşte cu 12,1% din ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Pensiile vor creşte odată cu majorarea valorii Punctului de Referinţă (VPR) de la 81 de lei la 91 de lei, o creştere cu 12,1%, de la 1 ianuarie 2025, a anunţat miercuri Ministerul Muncii, pe pagina sa de Facebook.

„Majorarea VPR cu 12,1% este peste rata inflaţiei. Noua lege a pensiilor din sistemul public este o garanţie fermă că fiecare pensionar va beneficia de o creştere sustenabilă a veniturilor. Mecanismul de majorare a pensiilor prevăzut de lege este clar şi asigură predictibilitate. Contributivitatea şi stabilitatea în muncă sunt răsplătite mai bine. Noua lege a adus echitate, deoarece la muncă şi contribuţii egale şi pensiile vor fi egale”, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a instituţiei.

Ministrul a amintit că miercuri se împlineşte un an de la adoptarea de către Parlament a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii arătând că implementarea acestei legi a presupus cea mai amplă reformă din istoria sistemului public de pensii din România.

Publicitate

Potrivit Ministerului Muncii, datorită acestei legi, Comisia Europeană a acceptat renegocierea PNRR astfel încât a fost eliminat plafonul de 9,4% din PIB care ar fi putut conduce la o îngheţare a pensiilor.

„Noua lege clarifică şi momentul în care se fac majorările şi introduce garanţia că pensiile vor creşte anual în luna ianuarie. De asemenea, pensionarii care beneficiază de indemnizaţie socială (pensia minimă garantată) vor beneficia de o majorare de 10,4%, ceea ce înseamnă că indemnizaţia socială pentru pensionari va ajunge la 1.415 de lei în 2025”, se mai arată în postarea publicată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending