Connect with us

Actualitate

Cum se va face decontarea sumelor de la stat pentru găzduirea ucrainenilor

Publicat

Publicitate

Cei ce găzduiesc cetățeni străini sau persoane fără cetățenie ce au de suferit din cauza războiului din Ucraina vor putea deduce o parte din cheltuielile cu cazarea acestora, potrivit unui proiect de ordonanță pus în dezbatere marți la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), relatează alba24.ro.Guvernul a aprobat, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, posibilitatea ca românii care au găzduit sau găzduiesc refugiaţi proveniţi din Ucraina să beneficieze la cerere de decontarea unor cheltuieli, respectiv 20 de lei/zi pentru hrană şi 50 de lei/zi pentru cazare pentru fiecare persoană găzduită.

Sumele ce vor fi primite pentru cazarea refugiaților se vor adăuga celor primite de la stat pentru hrana acestora, măsură stabilită acum câteva zile

„Aş vrea să vă semnalez şi adoptarea ordonanţei de urgenţă care permite persoanelor fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina să beneficieze de decontarea din bugetele Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea în valoare de 20 de lei/zi pentru fiecare persoană găzduită, pentru hrană, şi pentru cazare alţi 50 de lei/zi. (…)

Guvernul vrea să sprijine românii care oferă cazare refugiaților din Ucraina
Iată că prin această ordonanţă, Guvernul dă posibilitatea românilor care au făcut acest gest să poată continua sau, cel puţin, să-şi diminueze efortul pe care l-au făcut până acum, atât în privinţa asigurării hranei, cât şi în privinţa asigurării cazării”, a declarat Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.

Potrivit avocatnet.ro proiectul de OUG de la MAI stabilește că, pe lângă deducerea cheltuielilor cu hrana refugiaților, cei ce găzduiesc persoane aflate în situații deosebite din cauza războiului din Ucraina vor beneficia și de decontarea cheltuielilor cu cazarea acestora.

Mai exact, după cum scrie în proiect, “persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina”, vor beneficia de decontarea de la stat a sumei de 50 de lei/ zi pentru cazarea acestora, pentru fiecare persoană în parte.

Publicitate

Ce sume vor fi decontate
Sumele ce vor putea fi decontate pentru cazarea refugiaților din Ucraina se vor adăuga celor pentru asigurarea hranei lor, în valoare de 20 de lei/ zi/ persoană, stabilite spre începutul lunii, prin OUG 20/2022.

După ce măsura decontării sumelor pentru cazarea refugiaților va intra în vigoare, va trebui stabilit și mecanismul prin care se va putea efectiv face acest lucru, dar, foarte probabil, va fi cel conținut de HG 336/2022, care va trebui, în schimb, modificat, pentru a conține și acest tip de ajutor, nu doar cel pentru hrana refugiaților.

În plus, prin acest proiect de OUG se va introduce posibilitatea de a aloca bani din fondul de rezervă bugetară unităţilor administrativ-teritoriale din statele vecine care se confruntă cu dificultăți în gestionarea fluxului de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina.

Alte facilități acordate refugiaților din Ucraina
Pe lângă decontarea cheltuielilor cu hrana, de puțină vreme au fost luate și alte măsuri prin care se acordă ajutor refugiaților din Ucraina. Astfel, a fost eliminată obligația de a prezenta un aviz de angajare de către cetățenii ucraineni care nu solicită azil pe teritoriul României, aceștia putându-se angaja mai ușor pe baza unei declarații pe propria răspundere dată angajatorului român.

Totodată, copiii ucraineni care vin în România, inclusiv cei care nu solicită azil, beneficiază de o serie de drepturi în ceea ce privește educația, printre care, dreptul de a participa la activitățile educative din cadrul grădinițelor și școlilor din țara noastră.

Cum se va face decontarea sumelor de la stat pentru găzduirea ucrainenilor
Acesta a adăugat că mecanismul de decontare şi perioada de aplicare vor fi stabilite printr-o hotărâre de guvern, întrebat ce dovezi trebuie să aducă persoanele care găzduiesc sau au găzduit refugiaţi proveniţi din Ucraina şi doresc o decontare a cheltuielilor suportate.

Totodată, el precizat, în context, că Guvernul alocă 100 de lei/zi pentru un refugiat din Ucraina cazat la un hotel, iar pentru spaţiile puse la dispoziţie de statul român suma este de 50 de lei/zi.

„Deoarece am văzut că există ceva speculaţii pe tema legată de beneficiarii sumelor alocate de Guvern pentru cei care, inclusiv în mediul privat, au găzduit şi găzduiesc refugiaţi din Ucraina, pot să vă confirm că, în continuare, sunt alocate sume, inclusiv pentru hoteluri sau alte zone de cazare unde se află refugiaţi ucraineni, suma pusă la dispoziţie fiind de 100 de lei/zi pentru un refugiat cazat.

De asemenea, pentru spaţiile puse la dispoziţie de către statul român, suma este de 50 de lei/zi pentru fiecare refugiat găzduit”, a explicat Cărbunaru.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

ANM: Procesele de dezvoltare ale culturilor de primăvară se vor desfășura mai lent în zonele depresionare în nord și centru

Publicat

Publicitate

Ritmurile de vegetație la speciile de câmp și pomi-viticole vor avea o evoluție în general normală pe majoritatea suprafețelor agricole, pe parcursul următoarelor zile, iar în zonele depresionare din nordul și centrul țării procesele de creștere și dezvoltare ale culturilor de primăvară se vor desfășura ușor mai lent, potrivit prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), valabilă până pe 23 mai.

‘În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată și puternică în cea mai mare parte a Banatului, Crișanei, Transilvaniei și Olteniei, local în nordul, estul, sudul, sud-estul, sud-vestul și vestul Munteniei, nordul și centrul Dobrogei, sudul, estul și izolat nord-estul Moldovei. În Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sudul, centrul și estul Dobrogei, estul, centrul și izolat nord-estul Transilvaniei, nord-estul Banatului, sud-estul Crișanei și estul Olteniei, aprovizionarea cu apă a solului se va situa în limite satisfăcătoare și apropiate de optim’, spun specialiștii ANM.

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a țării. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică) se vor înregistra pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, local în sudul și sud-estul Munteniei.

Ca urmare, ritmurile de vegetație la speciile de câmp și pomi-viticole vor avea o evoluție în general normală, pe majoritatea suprafețelor agricole. Totodată, în zonele depresionare din nordul și centrul țării, procesele de creștere și dezvoltare ale culturilor de primăvară se vor desfășura ușor mai lent.

Sub aspect fenologic, orzul și grâul de toamnă însămânțate în perioada optimă vor parcurge înspicarea (10-100%) și înflorirea (10-40%), iar în semănăturile tardive se va definitiva alungirea tulpinii (100%), continuându-se, totodată, înspicarea (10-50%).

În sudul, sud-estul, estul și centrul țării, rapița se va afla la înflorire (40-100%), precum și formarea silicvelor (10-100%) și a boabelor în silicve (10-30%). În funcție de data semănatului, la floarea-soarelui se va definitiva germinarea (100%), continuându-se totodată răsărirea și formarea primei perechi de frunze (10-100%), precum și înfrunzirea (3-10 frunze).

Publicitate

La cultura de porumb, predominante vor fi fazele de germinare (70-100%), răsărire (50-100%), formare a frunzei a treia (30-100%) și înfrunzire (4-10 frunze).

În Transilvania și Moldova, sfecla de zahăr își va continua răsărirea (70-100%) și dezvoltarea primelor frunze ale rozetei (10-100%). Cultura de cartof va înregistra încolțirea (60-100%) și răsărirea (40-100%), iar la soiurile timpurii se vor continua formarea și creșterea lăstarilor (10-50%).

Pomii fructiferi vor parcurge creșterea lăstarilor/frunzelor/rodului, iar soiurile timpurii de cireș, coacerea fructelor.

La vița-de-vie se vor semnala fazele de înfrunzire, creștere a lăstarilor, precum și înflorirea la soiurile timpurii.

‘Pe ansamblu, condițiile meteorologice vor permite desfășurarea lucrărilor agricole specifice (fertilizări, erbicidări, prașile mecanice, tratamente fitosanitare etc.), pe aproape întreg teritoriul agricol al țării’, conform ANM.

Specialiștii ANM vin și cu recomandări de specialitate, precum: fertilizarea foliară a speciilor de toamnă; combaterea bolilor și dăunătorilor în culturile de toamnă; aplicarea de tratamente fitosanitare în vii și livezi; efectuarea lucrărilor agrotehnice de întreținere a culturilor de primăvară (prașile mecanice, erbicidări, tratamente cu insecto-fungicide) la culturile de câmp.

Până pe 23 mai 2025, regimul termic al aerului va fi mai scăzut decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a țării. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 6 și 18 grade, mai scăzută cu 1 – 6 grade în raport cu mediile multianuale, pe întreg teritoriul agricol.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 9 și 23 grade în aproape toată țara, iar minima va fi cuprinsă între 2 și 13 grade pe majoritatea suprafețelor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare.

Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va oscila între 8 – 17 grade în toate zonele de cultură, limite favorabile desfășurării primelor faze de vegetație, îndeosebi la culturile prășitoare semănate în perioada optimă.

Sunt prognozate ploi locale sub formă de aversă, dar și torențiale, fiind însoțite de descărcări electrice și intensificări ale vântului, în cea mai mare parte a țării. De asemenea, se pot înregistra cantități de apă mai însemnate, iar izolat vor fi condiții de producere a grindinei. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfinţit Mucenic Patrichie, Episcopul Prusei, şi cei împreună cu el

Publicat

Publicitate

Sfântul Patrichie a trăit în secolul al 4-lea după Hristos şi a fost Episcop în Prusa. Acest oraş avea izvoare de ape fierbinţi şi era situat pe malul dinspre Asia al Mării Negre, din ţinutul Bitiniei. Acolo, mulţime de bolnavi veneau să se vindece de bolile lor.

Pentru că ţinutul era foarte populat şi căutat de oameni, romanii, în timpul lui Iulian Apostatul (361-363), au aşezat o capişte şi o statuie a lui Esculap, în semn de mulţumire adusă zeului păgân, cinstit de ei ca mare vindecător de boli. În acea vreme, însuşi dregătorul împărătesc al Bitiniei, Iuliu, s-a vindecat datorită acelor ape.

El nu s-a mulţumit să aducă singur mulţumire lui Esculap, ci i-a silit pe toţi locuitorii să aducă cinstire acestui zeu păgân, inclusiv pe creştini. Deci, Episcopul Patrichie, fiind adus şi poruncindu-i-se să jertfească idolului, L-a mărturisit cu mult curaj pe Hristos, arătând dregătorului că nu Esculap l-a vindecat, ci Dumnezeul Cel viu al creştinilor, care a zidit acele ape spre binele oamenilor.

Auzind acestea, tiranul i-a zis cu asprime lui Patrichie: „Dacă te-aş arunca în mijlocul acestor ape fierbinţi, pedepsind îndrăzneala ta de a defăima pe zei, crezi, oare, că Hristos al tău te va salva?” Atunci Patrichie i-a răspuns: „Hristos poate să-mi păzească viaţa în aceste ape, dar poate să mi-o şi ridice prin ele. Nici un fir de păr din capul oamenilor nu se clinteşte fără ştirea Lui”. Dregătorul, spumegând de furie, a poruncit ca Patrichie să fie aruncat în clocotul apelor, dar Episcopul a ieşit de acolo nevătămat. Drept aceea, a dat poruncă să li se taie capul atât lui Patrichie, cât şi celor trei preoţi aflaţi împreună cu el.

Citeste mai mult

Actualitate

România are un NOU președinte: Nicușor Dan

Publicat

Publicitate

Alegerile prezidențiale din 2025 s-au încheiat, iar rezultatele aproape finale indică victoria clară a lui Nicușor Dan. Cu 99,5% din procesele verbale centralizate, candidatul independent susținut de alianța de centru-dreapta a obținut 5.353.441 de voturi, reprezentând 54,93% din totalul sufragiilor exprimate.

George Simion, candidatul AUR, a fost votat de 4.393.190 de alegători, ceea ce înseamnă 45,07%. Diferența este de peste 960.000 de voturi, un rezultat care confirmă o mobilizare solidă în favoarea lui Nicușor Dan, mai ales în marile orașe și în diaspora.

Prezența la urne la nivel național a fost de 55,57%, adică 9.996.408 de votanți din totalul de 17.988.218 cetățeni înscriși pe listele permanente. Au votat 8.416.686 de persoane pe listele permanente, 1.484.806 pe liste suplimentare, iar 94.916 prin intermediul urnei mobile. Mediul urban a fost mai activ, cu 5.689.262 de voturi, față de 4.307.146 înregistrate în rural.

George Simion a reușit să se impună la Botoșani, unde a obținut 54,48% din voturi, față de 45,52% pentru Nicușor Dan. Cu mici excepții, în restul țării, balanța a înclinat semnificativ în favoarea noului președinte.

Nicușor Dan devine astfel al cincilea președinte post-decembrist al României, într-un context electoral marcat de polarizare, dar și de o mobilizare importantă în turul decisiv. Rezultatele finale urmează să fie validate oficial de Biroul Electoral Central.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Simion a devenit președinte la Botoșani. Mai sunt așteptate rezultatele votului din țară

Publicat

Publicitate

Botoșănenii s-au exprimat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar George Simion a câștigat detașat în județ. Potrivit datelor parțiale centralizate, candidatul AUR a obținut 85.238 de voturi, ceea ce înseamnă 54,48% din totalul voturilor valabil exprimate.

Nicușor Dan, contracandidatul său, a fost votat de 71.216 alegători, reprezentând 45,52%. În total, 156.454 de persoane au ales între cei doi candidați în județul Botoșani.

Doar în municipiile Botoșani și Dorohoi, dar și în comuna Pomârla, Nicușor dan nu a putut fi bătul de George Simion.

Prezența la urne a fost de 43,41%, cu 162.686 de alegători prezenți din totalul celor 374.762 înscriși pe listele permanente. Dintre aceștia, 144.240 au votat pe listele permanente, 16.642 pe liste suplimentare, iar 1.804 prin urnă mobilă. Votul a fost mai activ în mediul rural (88.168 de alegători) decât în urban (74.518).

Victoria lui George Simion în județul Botoșani confirmă tendința de mobilizare a electoratului din zonele tradițional conservatoare. Rezultatul vine pe fondul unei campanii intens polarizate, într-un tur decisiv care a captat atenția întregii țări. Rezultatele finale vor fi anunțate după centralizarea completă a proceselor-verbale de la nivel național.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending