Connect with us

Eveniment

Cum se joacă partea întunecată a internetului cu mintea adolescenților. Adolescenții ascultă mai mult de influenceri de pe Tik-Tok și își pun viața în pericol cu provocări stupide

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Partea întunecată a internetului se joacă cu mintea și sănătatea copiilor din generația alpha. Influențați de ceea ce văd pe rețelele sociale aceștia fac tot soiul de provocări stupide, care pot duce inclusiv la deces. Astfel că sunt medici psihiatri care recomandă interzicerea acestor rețele, scrie ADEVĂRUL.

Conținutul anumitor rețele sociale, precum Tik-Tok, se joacă cu mintea oamenilor, spun specialiștii. Cei mai vulnerabili sunt puberii și adolescenții generației alpha, care își petrec o bună parte a zilei în lumea virtuală a internetului. Pe de o parte, spun specialiștii, au parte de o influență negativă din partea unor lideri de opinie, autointitulați și propulsați de aceste rețele, doar pe baza vizualizărilor, nu și a conținutului, iar de cealaltă parte sunt îndemnați subliminal la provocări care de care mai stupide, care pot duce la accidentări grave sau chiar deces.

Partea cea mai gravă, arată și profesorii este că părinții nu pot controla eficient conținutul, mai ales în cazul adolescenților, fără să intre în conflict cu tânărul sau să-și piardă în fața acestuia capitalul de imagine. Psihologii recunosc că situația este delicată și spun că interzicerea accesului la aceste platforme, prin lege, până la o anumită vârstă este cea mai bună soluție. Nu în ultimul rând, zona de platforme sociale este și o plajă ideală pentru influencerii specializați în manipulare socială și politică. Iar victimele predilecte sunt inclusiv adulții cu vulnerabilități sociale dar și un spirit critic slab dezvoltat, relatează Adevărul.

 

Adolescenții, carne de tun pentru mesajele de pe Tik-Tok

Adolescenții Alpha sunt o generație extrem de tehnologizată și care-și bazează mare parte din documentare, în multe domenii ale vieții, pe internet. Rețelele sociale, spun specialiștii, au o influență extraordinară asupra acestei generații care trăiește mult în spațiul virtual. Influencerii de pe Tik-Tok, de exemplu, le oferă „răspunsuri” privind anumite aspecte ale vieții, opinii privind societatea și viitorul dar și modele de urmat. Și nu toți influencerii oferă exemple utile sau pozitive. De multe ori rețelele sociale sunt luate mult mai în serios decât părinții sau școala.

Publicitate

„Este o linie foarte fină. A interzice să intre pe aceste rețele sau pe internet înseamnă practic conturarea unui fruct oprit, pe care nu vor ezista să-l obțină când înșeală vigilența părintelui. Interzicând părintele riscă să fie considerat un adversar de către adolescent, în antiteză cu influencerii în care el are încredere. Este o situație delicată care necesită o gestionare atentă dar și un exemplu personal. Dacă copilul ne vede și pe noi, adulții, accesând aceste rețele.”, spune Cristina Bălăucă, profesor și inspector școlar general adjunct, la Botoșani.

În plus, puberii, în special, spun medicii nu au un spirit critic dezvoltat și nici nu reușesc să facă diferența, eficient, între pozitiv și nociv. De aceea sunt foarte expuși conținutului nepotrivit, controversat, de pe rețelele sociale. Sunt victimele perfecte.

„Un copil la vârsta pubertății nu putem spune că poate să discearnă între bine și rău, de a avea gândire critică. Există însă aceea doză de impulsivitate specifică vârstei pubertății care face ca adolescentul să răspundă multor provocări de pe tik-tok, de exemplu, considerându-le o provocare care vine să-i arate lui că este capabil, că este puternic, că va obține atenția celorlalți. Și este validarea de care are el nevoie.”, spune Laura Jijie, psihiatru pediatric.

Mai mult, spun specialiștii, urmărind acei influenceri, sau diferite mesaje pe tik-tok, adolescenții riscă să-și facă o imagine deformată asupra realității, asupra seturilor de valori care contează în societate.

Pe aceste rețele sunt promovate teorii de genul „Pământul este plat”, teorii ale conspirației și alte informații controversate sau false de-a dreptul. „Din păcate tot mai mulți copii în ultima perioadă sunt mai influențați de ceea ce primesc pe interent decât de ceea ce spun părinții și profesorii. Ajung să nu-și mai facă nici temele. Folosesc realitatea virtuală. În aceste condiții nu li se dezvoltă acel spirit critic. Ceea ce mi se pare foarte grav”, spune Laura Dănilă, specialist psiholog și logoped. În plus, copiii au acces la clipuri video cu un conținut tulburător care-i pot afecta emoțional.

„Există un fenomen de contagiune în rândul adolescenților”

Faptul că rețelele sociale, fără niciun control, sau un control precar, din partea părinților se pot dovedi noua realitate de zi cu zi a adolescenților și chiar a copiilor de gimnaziu. Provocările, conținutul, standardele sociale impuse de influenceri sau de utilizatori, plus informațiile false care induc teamă, destabilizează psihic puberul și adolescentul. Se poate ajunge la suicid, avertizează medicii, cu multe cazuri concrete.

„Internetul a adus cu sine și o mare însingurare la copii. Aceștia nu mai interacționează în mod firesc,real. Refugiul acesta în virtual, mai ales la copiii vulnerabili emoțional, precum cei cu depresie și anxietate li se pot accentua aceste simptome. Se accentuează depresia. Am avut și cazuri în care tot răspunzând unori provocări de pe tik-tok s-a ajuns mai departe, inclusiv la sinucidere. Există chiar și un fenomen de contagiune socială în rândul adolescenților. Se i-au efectiv unii după alții”, spune Laura Jijie.

Provocări cu potențial mortal pe Tik Tok

Cele mai grave sunt însă provocările promovate prin clipuri video pe Tik-Tok. De la sufocări voluntare, la strivirea cu mobilier și automutilare. Toate filmate și prezentate ca acte de bravură pe rețele, unde părinții au tot mai puțin control. Ultima provocare la modă se numește ”Superman” și constă în proiectarea în aer a unei persoane, cu ajutorul unui grup, care creează o acțiune de propulsie, cu ajutorul mâinilor. De cele mai multe ori persoana aruncată în aer aterizează în pereți, în obiecte de mobilier sau efectiv cu fața de pământ, ducând la accidentări grave. În România au fost înregistrate deja numeroase cazuri de copii sau adolescenți care au ajuns la spital cu fracturi sau alte tipuri de traumatisme în urma acestei provocări populare pe Tik-Tok. Numai la Botoșani, în ultima perioadă, au ajuns la spital doi copii cu fracturi grave la membre după ce au fost proiectați în aer și s-au izbit de diferite obiecte de mobilier. Medicii de la Urgență atrag atenția și spun că oricând o astfel de experiență se poate termina cu decesul unuia dintre copii.

„Mi s-a adus la cunoștință din departamentul de Pediatrie cum că un anumit număr de copii în urma vizualizării unor materiale video de pe Tik-Tok ar fi recurs la procedee care s-ar fi dovedit a fi automutilante .Ei nu pot fi conștienți cu ce se poate solda o astfel de provocare. Și anume că o anumită lovitură poate chiar să-ți pună în pericol viața și că pot exista hematoame la nivelul creierului care pot să aibă o evoluție către deces.”, precizează șefa UPU Botoșani, Ramona Guraliuc.

Lipsa de afecțiune din cadrul familiei

Medicii psihiatrii spun că aceste provocări sunt foarte luate în serios de adolescenți fiindcă au nevoie de recunoaștere și apreciere în grup. Încearcă să atragă atenție. Specialiștii spun că de multe ori aceste comportament pot să apară și atunci când adolescenții sau copii simt un deficit de afecțiune sau atenție din partea părinților.

„Este un fenomen îngrijorător pe care trebuie să-l luăm serios în considerare atât părinții cât și educatorii. Copiii la pubertate dar și adolescenții sunt mai expuși pericolului de a răspunde acestor provocări. O fac pentru că însăși vârsta pubertății este o vârstă de instabilitate emoțională, o anumită nesiguranță în sine care poate să stea la baza acestui răspuns la provocare, de a arăta celorlalți că ei pot fi capabili de lucruri extraordinare de a obține validare și admirație din partea celorlalți, în speță colegilor de clasă. Pentru că întotdeauna aceată provocare are loc în grup. Nevoia aceasta de validare uneori poate fi asociat cu o lipsă de afecțiune și atenție din mediul familial pe care adolescentul încearcă să o compenseze”, spune Laura Jijie.

Aceasta precizează că o idee bună ar fi interzicerea platformei Tik-Tok, de exemplu, mai ales pentru copii și adolescenți. „ Acest impact negativ face ca în anumite țări poate să se pună în discuție interzicerea Tik-Tok-ului, de exemplu. Punându-se în balanță avantajele și dezavantajele acestei aplicații. Ceea ce este un lucru bun.”, adaugă Laura Jijie.

Sursa: Adevărul

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Intrarea în UE se schimbă: Sistemul EES pornește oficial în 12 puncte de frontieră

Publicat

acum 6 minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) funcționează începând de miercuri cu preluarea datelor biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – în cele 12 puncte de trecere a frontierei în care a fost deja implementat.

‘La acest moment, sistemul este operațional în următoarele puncte de trecere a frontierei: Sighet (județul Maramureș), Vicovu de Sus (județul Suceava), Stânca și Racovăț (județul Botoșani), Midia (județul Constanța), Naidaș (județul Caraș-Severin), Jimbolia, Lunga, Moravița (județul Timiș), Halmeu (județul Satu Mare), aeroporturile Suceava și Sibiu’, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) transmis AGERPRES.

 

EES se aplică doar cetățenilor acelor state care nu fac parte din UE și care efectuează șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene (până la 90 de zile în oricare 180 de zile).

Pentru fiecare cetățean non-UE, sistemul înregistrează data și locul de intrare și ieșire, colectează date alfanumerice și biometrice și calculează automat durata șederii legale.

‘La prima intrare vor fi prelevate datele biometrice, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat, reducând timpul de așteptare la frontieră’, arată sursa citată.

Publicitate

 

Datele vor fi păstrate timp de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii duratei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.

Detalii suplimentare pentru călători sunt disponibile pe platforma oficială a Uniunii Europene – www.travel-europe.europa.eu/ees. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Anunț de interes public: Revizuire autorizație de mediu SC HIDROPLASTO SRL

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

SC HIDROPLASTO SRL solicită revizuirea autorizației de mediu pentru obiectivul „Fabrică colectare și prelucrare mase plastice” situat în Cătamărăști Deal, com. Mihai Eminescu, str. Pacea nr. 26, județul Botoșani.

Contestațiile se depun la sediul Direcției Județene de Mediu Botoșani din B-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile de la data apariției prezentului anunț.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povești la gura sobei”, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a bibliotecii

Vineri, 12 decembrie 2025, ora 13:00, Filialanr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene’Mihai Eminescu’ Botoșani organizează activitatea ‘Povești la gura sobei’, un eveniment care îi invită pe copii să pătrundă în atmosfera caldă și liniștită a poveștilor de iarnă.

Participă elevii Clasei I B Step by Step ‘Veverițele Curioase’ din cadrul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu.

În cadrul plăcut al secției, copiii vor descoperi farmecul poveștilor citite și interpretate, vor participa la jocuri de imaginație, vor crea mici texte inspirate de iarnă și vor lucra în ateliere tematice.

O întâlnire plină de simplitatea și bucuria copilăriei, unde spiritul poveștilor de iarnă prinde viață.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Explozie de conținut periculos cu minori în mediul online. Autoritățile lansează campania: „Dacă locul ei nu e în ramă, oprește distribuirea!”

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

„Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”: campanie-avertisment: Proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător, în creștere îngrijorătoare

 

Peste 90.000 de link-uri individuale raportate în 45.245 de sesizări primite prin linia esc_Abuz privind materiale de exploatare a minorilor în 2025

 

București, 10 decembrie 2025: Organizația Salvați Copiii România avertizează asupra faptului că proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător a crescut față de anul trecut cu 133%. O serie de personalități publice – Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței – se alătură astfel campaniei „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, pentru a reaminti că, în mediul digital, responsabilitatea nu se oprește la cel care apasă pe declanșator. La linia de raportare esc_ABUZ a Organizatiei Salvați Copiii, care vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, au fost primite, în perioada 01.01- 03.12.2025, 45.245 de raportări conținând peste 90.000 de link-uri individuale.

 

Publicitate

Aceste cifre arată o nevoie crescută de a conștientiza riscurile online la care sunt expuși copiii și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția acestora în mediul digital.

 

Inițiativa „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe” aduce în prim-plan riscurile distribuirii necontrolate a datelor personale și îi invită pe tineri să privească altfel gesturile aparent inofensive din online. Printr-un mesaj direct și ușor de reținut, campania propune un criteriu simplu de decizie: dacă o fotografie nu ar putea fi pusă într-o ramă, atunci nu ar trebui să fie văzută de alții și, cu atât mai puțin, distribuită. În același timp, campania evită orice ton de culpabilizare: adolescentele nu sunt învinovățite sau reduse la statutul de victime, ci încurajate să spună „nu” atunci când sunt puse sub presiune și să ceară ajutor atunci când simt că nu mai au control asupra situației.

 

Demersul început în această toamnă continuă printr-o expoziție fotografică, construită ca o celebrare a fotografiilor care merită să fie înrămate și privite de o lume întreagă. Imagini rare din adolescența unor persoane publice, admirate pentru parcursul lor, reamintesc o vârstă complicată, dar memorabilă. Fotografii cu voluntarii Salvați Copiii România spun povestea dorinței de a face bine fără a aștepta nimic la schimb, iar instantanee din activitățile organizației surprind inițiativele care au produs schimbare în comunități. Fiecare fotografie poartă o poveste și, prin așezarea ei în ramă, trece simbolic pragul de a fi expusă, asumată și împărtășită în siguranță.

 

Expoziția de fotografie poate fi vizitată în perioada 10–17 decembrie 2025, la Galeria Kulterra (București), în intervalul orar 12:00–18:00.

 

În acest contrast stă mesajul central al expoziției: există imagini prețioase care pot fi celebrate și există imagini care nu ar trebui împărtășite cu nimeni, pentru că pot afecta profund adolescențe. Expoziția devine, astfel, un gest-simbol care continuă și întărește mesajul campaniei Salvați Copiii România.

 

Printre persoanele publice care au ales să susțină această expoziție-manifest se numără Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței.

 

“În spatele fiecărei imagini care ajunge online se află un copil real, cu rușinea, frica și vulnerabilitatea lui. Iar atunci când o fotografie nu e de pus în ramă, nu e nici de trimis pe internet. A opri distribuirea nu este doar un gest de responsabilitate, ci un act de protecție. De aceea, avem nevoie de politici actualizate, de resurse reale și de implicarea companiilor tech, pentru ca adolescenții să fie sprijiniți să aleagă responsabil și curajos. Prevenția începe cu noi toți, cu un singur gest care poate opri un abuz.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

 

Uneori, abuzul nu începe cu un agresor, ci cu un simplu “trimite mai departe”. Materialele încadrate în categoria celor de abuz sexual asupra minorilor, care au fost produse chiar de către victimele copii (autogenerate – Self-Generated Child Sexual Abuse Material) reprezintă conținut cu caracter sexual care implică un minor și care este produs direct de copil, de regulă prin intermediul propriului telefon inteligent. Conform INHOPE1, chiar dacă materialele explicite au fost inițial trimise de către minor, odată ce copilul pierde controlul asupra lor, acestea sunt descărcate – prin metoda capturii de ecran, iar ulterior distribuite, iar situația devine de exploatare. Totodată, INHOPE subliniază că producerea voluntară a materialelor nu reduce caracterul abuziv al acestora, deoarece pierderea controlului transformă situația într-o formă clară de exploatare digitală. Conform definiției IWF (Internet Watch Foundation)2, materialele autogenerate se referă la imagini sau videoclipuri cu minori care produc singuri conținut cu caracter sexual, imagini ce pot fi ulterior exploatate în scopuri sexuale. Acest punct de vedere este împărtășit și de alte organizații internaționale, precum We Protect Global Alliance3, care consideră că mediul digital a agravat fundamental riscurile pentru copii.

Fenomenul materialelor autogenerate care implică abuz sexual asupra minorilor (SG-CSAM) a înregistrat o creștere bruscă începând cu perioada pandemiei, când izolarea, trecerea la mediul online și timpul îndelungat petrecut de copii în spațiul digital au creat condiții favorabile pentru interacțiuni nesigure și contact cu persoane necunoscute 4. Această creștere nu a fost temporară. Nivelul conținutului de tip SG-CSAM continuă să se mențină ridicat și să se amplifice, pe fondul utilizării masive a dispozitivelor mobile, expunerii constante la diferite rețele sociale, funcțiilor de mesagerie criptată și anonimizării crescute a interacțiunilor online 5.

 

Necesitatea înlocuirii sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor”

Legislația română, prin Codul Penal (Legea nr. 286/2009, art. 374)6, folosește sintagma „materiale pornografice cu minori” pentru a defini și sancționa producerea, deținerea, distribuirea și promovarea oricărui material ce prezintă un minor în ipostaze sexuale explicite. Deși articolul interzice toate formele de creare și circulație a acestor materiale, considerăm că denumirea infracțiunii este inexactă. În context uzual, termenul „pornografie” este folosit pentru a descrie activități sexuale legale, consensuale între adulți sau materiale destinate exclusiv adulților, produse fără existența unei victime. Copiii nu pot consimți la un act sexual și nu pot participa legal la realizarea de conținut sexual, astfel că „pornografie” și „pornografie infantilă” sunt termeni incompatibili și se exclud reciproc.

De aceea, considerăm că materialele care arată minori în contexte sexuale nu sunt produse pornografice, ci probe ale unei infracțiuni grave, ce documentează un abuz sexual asupra unui copil. Folosirea termenului „pornografie” în relație cu abuzul asupra minorilor minimizează gravitatea faptelor, estompează diferența fundamentală dintre conținutul sexual legal și cel ilegal și riscă să normalizeze sau să banalizeze victimizarea copiilor.

Organizațiile internaționale recomandă în mod constant înlocuirea termenului „pornografie infantilă” cu sintagme care descriu precis această formă de abuz, precum „materiale de abuz sexual asupra copiilor” și „exploatare sexuală a copiilor”, deoarece acestea reflectă cu acuratețe natura infracțională a faptelor și statutul de victimă a copilului. Terminologia actualizată pune accent pe definirea abuzului, respectiv manipularea la care este supus minorul și pe traumele psihice și fizice asociate.

Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor” nu este doar o modificare terminologică, ci o aliniere necesară la standardele europene și internaționale, care recunoaște natura reală a acestor materiale: nu produse destinate consumului, ci dovezi ale unei infracțiuni severe, imprescriptibile și cu efecte profund traumatizante asupra minorului victimă.

 

Context:

 

Conform raportului anual al Internet Watch Foundation din 2024 https://www.iwf.org.uk/annual-data-insights-report-2024/data-and-insights/reports-assessment/, 91% dintre rapoartele clasificate ca ilegale de către analiștii IWF conțineau materiale auto-generate. Dintre rapoartele care prezentau materiale auto-generate, 94% se refereau la victime de sex feminin.

 

Din raportul anual INHOPE 2024: Victimele de sex feminin au continuat să fie reprezentate în mod covârșitor, reprezentând 98,71% din cazurile raportate, o creștere față de 94,60% în 2023. În contrast, procentul victimelor de sex masculin a scăzut semnificativ, de la 3,66% în 2023 la doar 0,76% în 2024. (raportul anual INHOPE, pagina 30)

 

Un analist de la o linie telefonică de urgență membră INHOPE a estimat că numai în 2024, linia telefonică de urgență a gestionat înregistrări online care descriau cel puțin 30.000 de copii. Un memento îngrozitor că aceste înregistrări documentează crime reale care afectează copii reali. (raportul anual INHOPE, pagina 19)

 

Cel mai recent studiu al organizatiei Salvati Copiii arată că un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).

 

În plus, doar 9% dintre părinți declară că știu faptul că copilul lor s-a confruntat în ultimul an cu o situație neplăcută online.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending