Connect with us

Educație

Cum se acordă deducerea suplimentară pentru părinți cu copii la școală. Declarația pe proprie răspundere. DOCUMENT

Publicat

Publicitate

Părinții angajați, care au copii la școală, grădiniță sau creșă, adică minori până la 18 ani, au dreptul la o deducere suplimentară de 100 de lei lunar din impozitul pe venit. Această facilitate se acordă doar unuia dintre părinți, pentru fiecare copil.

Deducerea personală reprezintă suma cu care se reduce baza impozabilă la veniturile salariale. Este formată din:

  • deducerea personală de bază
  • deducerea personală suplimentară

Cum se acordă deducerea suplimentară

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară
  • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Deducerea personală suplimentară se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea la angajator a documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

Vezi Model declarație pe proprie răspundere 

În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele de mai sus, părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

Publicitate

Prevederile privind deducerea personală

Modificările privind deducerea personală suplimentară sunt prevăzute de OG 16/2022 și se aplică din 2023.

Articolul 77, Cod fiscal, modificat prin OG 16/2022:

„ART. 77

Deducere personală

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (2^1) – persoane salariate – n.r. – au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

(2) Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

(3) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de până la nivelul prevăzut la alin. (3) inclusiv, deducerile personale de bază se stabilesc potrivit următorului tabel:

Persoane aflate în întreținere: fără – 1 pers. – 2 pers. – 3 pers. – 4 și peste

Venit brut lunar / Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim – Procent din salariul minim

  • 1 – salariul minim – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 35,00% – 45,00%
  • salariul minim + 1 leu – salariul minim + 50 lei – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 34,50% – 44,50%
  • salariul minim + 51 lei – salariul minim + 100 lei – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 34,00% – 44,00%
  • salariul minim + 101 lei – salariul minim + 150 lei – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 33,50% – 43,50%
  • salariul minim + 151 lei – salariul minim + 200 lei – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 33,00% – 43,00%
  • salariul minim + 201 lei – salariul minim + 250 lei – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 32,50% – 42,50%
  • salariul minim + 251 lei – salariul minim + 300 lei – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 32,00% – 42,00%
  • salariul minim + 301 lei – salariul minim + 350 lei – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 31,50% – 41,50%
  • salariul minim + 351 lei – salariul minim + 400 lei – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 31,00% – 41,00%
  • salariul minim + 401 lei – salariul minim + 450 lei – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 30,50% – 40,50%
  • salariul minim + 451 lei – salariul minim + 500 lei – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 30,00% – 40,00%
  • salariul minim + 501 lei – salariul minim + 550 lei – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 29,50% – 39,50%
  • salariul minim + 551 lei – salariul minim + 600 lei – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 29,00% – 39,00%
  • salariul minim + 601 lei – salariul minim + 650 lei – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 28,50% – 38,50%
  • salariul minim + 651 lei – salariul minim + 700 lei – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 28,00% – 38,00%
  • salariul minim + 701 lei – salariul minim + 750 lei – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 27,50% – 37,50%
  • salariul minim + 751 lei – salariul minim + 800 lei – 12,00% – 17,00% – 22,00% – 27,00% – 37,00%
  • salariul minim + 801 lei – salariul minim + 850 lei – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 26,50% – 36,50%
  • salariul minim + 851 lei – salariul minim + 900 lei – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 26,00% – 36,00%
  • salariul minim + 901 lei – salariul minim + 950 lei – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 25,50% – 35,50%
  • salariul minim + 951 lei – salariul minim + 1.000 lei – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 25,00% – 35,00%
  • salariul minim +1001 lei – salariul minim + 1.050 lei – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 24,50% – 34,50%
  • salariul minim + 1.051 lei – salariul minim + 1.100 lei – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 24,00% – 34,00%
  • salariul minim + 1.101 lei – salariul minim + 1.150 lei – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 23,50% – 33,50%
  • salariul minim + 1.151 lei – salariul minim + 1.200 lei – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 23,00% – 33,00%
  • salariul minim + 1.201 lei – salariul minim + 1.250 lei – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 22,50% – 32,50%
  • salariul minim + 1.251 lei – salariul minim + 1.300 lei – 7,00% – 12.00% – 17,00% – 22,00% – 32,00%
  • salariul minim + 1.301 lei – salariul minim + 1.350 lei – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 21,50% – 31,50%
  • salariul minim + 1.351 lei – salariul minim + 1.400 lei – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 21,00% – 31,00%
  • salariul minim + 1.401 lei – salariul minim + 1.450 lei – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 20,50% – 30,50%
  • salariul minim + 1.451 lei – salariul minim + 1.500 lei – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 20,00% – 30,00%
  • salariul minim + 1.501 lei – salariul minim + 1.550 lei – 4,50% – 9,50% – 14,50% – 19,50% – 29,50%
  • salariul minim + 1.551 lei – salariul minim + 1.600 lei – 4,00% – 9,00% – 14,00% – 19,00% – 29,00%
  • salariul minim + 1.601 lei – salariul minim + 1.650 lei – 3,50% – 8,50% – 13,50% – 18,50% – 28,50%
  • salariul minim + 1.651 lei – salariul minim + 1.700 lei – 3,00% – 8,00% – 13,00% – 18,00% – 28,00%
  • salariul minim + 1.701 lei – salariul minim + 1.750 lei – 2,50% – 7,50% – 12,50% – 17,50% – 27,50%
  • salariul minim + 1.751 lei – salariul minim + 1.800 lei – 2,00% – 7.00% – 12,00% – 17,00% – 27,00%
  • salariul minim + 1.801 lei – salariul minim + 1.850 lei – 1,50% – 6,50% – 11,50% – 16,50% – 26,50%
  • salariul minim + 1.851 lei – salariul minim + 1.900 lei – 1,00% – 6,00% – 11,00% – 16,00% – 26,00%
  • salariul minim + 1.901 lei – salariul minim + 1.950 lei – 0,50% – 5,50% – 10,50% – 15,50% – 25,50%
  • salariul minim + 1.951 lei – salariul minim + 2.000 lei – 0,00% – 5,00% – 10,00% – 15,00% – 25,00%

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prevăzut la alin. (3), (venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – n.r.), nu se acordă deducerea personală de bază.

  • (5) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  • (6) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
  • (7) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
  • (8) Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
  • (9) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane.

(10) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • a) 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la alin. (3);
  • b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într – o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

(11) Prin părinte, în sensul alin. (10) lit. b), se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într – o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

(13) În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de documentele prevăzute la alin. (12), părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

(14) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

sursă: OG 16/2022

sursă Model de declarație pe propria răspundere: grup Facebook Grupul personalului auxiliar

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Razie pe D.N. 29D la Botoșani: 28 de șoferi amendați și 15 permise reținute pentru viteză excesivă

Publicat

Publicitate

Polițiștii rutieri din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat vineri, 7 iunie, o amplă acțiune de prevenire a accidentelor grave pe Drumul Național 29D, un sector de drum cunoscut pentru riscurile ridicate în trafic.

Intervenția forțelor de ordine a fost concentrată pe combaterea excesului de viteză, una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave înregistrate în ultimele luni pe acest tronson.

În doar câteva ore, polițiștii au aplicat 28 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 45.000 de lei. De asemenea, 15 șoferi au rămas fără permis după ce au fost surprinși circulând cu peste 50 km/h peste limita legală.

Reprezentanții Poliției atrag atenția că viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum crește semnificativ riscul de producere a unor accidente rutiere cu urmări tragice.

Șoferii sunt sfătuiți să respecte limita legală de viteză, să conducă prudent și să adapteze permanent viteza în funcție de trafic și condițiile de drum.

Acțiunile preventive vor continua și în perioada următoare, în special pe tronsoanele cu risc ridicat de accidente, au transmis polițiștii de la Botoșani.

Publicitate

În același timp, polițiștii care s-au aflat în teren au constatat peste 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de 250.000 de lei, fiind reținute 23 de permise de conducere și 7 certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult

Eveniment

Pistol și 90 de cartușe, descoperite în portbagajul unui autoturism oprit de jandarmi la Botoșani la 3 dimineața

Publicat

Publicitate

Noaptea trecută, în jurul orei 03:40, un echipaj de jandarmerie a oprit pentru control un autoturism în care a descoperit un pistol cu aer comprimat marca Walther și nu mai puțin de 90 de cartușe de calibrul 9 mm.

Șoferul, un bărbat în vârstă de 29 de ani din Darabani, le-a spus jandarmilor că a cumpărat arma și muniția din Germania și se întorcea acasă. Însă nu a putut prezenta niciun document care să ateste deținerea legală a pistolului.

În urma verificărilor, jandarmii i-au întocmit acte de sesizare a organelor de urmărire penală pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

Conform Codului Penal, deținerea sau portul fără drept de arme neletale supuse autorizării se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Pistolul și muniția au fost ridicate în vederea confiscării și predate polițiștilor de la Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, care continuă cercetările în acest caz.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ofensivă împotriva braconajului pe Prut și la Bucecea: Zeci de plase ilegale scoase din apă de polițiștii de frontieră

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră botoșăneni au intensificat acțiunile împotriva braconajului piscicol. Doar în ultima săptămână, au fost recuperate de pe râul Prut și lacul Bucecea plase de pescuit ilegale cu o lungime totală de peste 660 de metri.

În data de 05 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe lacul de acumulare Bucecea, șapte plase de pescuit, cu lungime totală de 450 de metri.

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În aceeași zi, în jurul orei 17.30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Rădăuți Prut au observat două plase de pescuit montate în râul Prut.

Lucrătorii noştri au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunii de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În data de 06 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe luciul de apă al râului Prut, o plasă de pescuit, cu lungime totală de 40 de metri.

Publicitate

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasa de pescuit din apă, fiind ridicată în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În noaptea de 07/08 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe luciul de apă al râului Prut, trei plase de pescuit, cu lungime totală de 150 de metri.

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

De asemenea, pe timpul misiunii polițiștii de frontieră au aplicat unui cetățean român o amendă contravențională în valoare de 6000 lei pentru pescuit în perioada de prohibiție, au transmis polițiștii de frontieră.

Citeste mai mult

Eveniment

Ce semnifică pentru credincioși Rusaliile. Tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea din 8 iunie

Publicat

Publicitate

Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile sunt sărbătorite de Biserică, în acest an, în 8 iunie. Sărbătoarea este marcată la 50 de zile după Înviere. Cincizecimea (gr. pentekoste; lat. pentecoste – cincizeci de zile) este denumită ”capătul sărbătorilor”, relatează alba24.ro. Semnifică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos.

Rusalii 2025: semnificații pentru credincioși

Venirea Duhului este semnul împăcării dintre Dumnezeu şi om în Iisus Hristos, după cum oprirea Duhului Sfânt a fost într-adevăr semnul mâniei lui Dumnezeu. Apostolul Ioan spune că înainte de cruce nu era Duhul Sfânt în lume, deoarece nu se făcuse împăcarea cu Dumnezeu prin jertfa Fiului.

Cincizecimea este, totodată, şi ziua întemeierii Bisericii creştine, deoarece în urma propovăduirii Sfinţilor Apostoli, întăriţi fiind de Duhul Sfânt, s-au botezat 3000 de oameni, constituind, astfel, prima comunitate creştină, notează Agerpres.

Duhul Sfânt a venit în chip de limbi, ca să amintească de o întâmplare de demult a Vechiului Testament. Adică, când odinioară, oamenii, umflaţi de mândrie, voiau să zidească un turn, care să ajungă până la cer, a despărţit Dumnezeu prin amestecarea limbilor această păcătoasă unire a popoarelor.

„Apostolii erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” – Faptele apostolilor.

Acum s-a vărsat Duhul Sfânt în chipul limbilor, pentru ca lumea cea dezbinată întru sine iarăşi să se aducă la o unire (mai înaltă), adică la împărăţia lui Dumnezeu, la credinţă şi la dragoste. Cu aceasta s-a săvârşit ceva neobişnuit şi nou.

Publicitate

Rusalii 2025: Cincizecimea – sărbătorită la 50 de zile după Înviere

În primele secole, Cincizecimea era strâns legată de Sfintele Paşti, fiind considerată ca o încheiere a acestora. Din secolul al IV-lea s-a fixat obiceiul ca Cincizecimea să fie sărbătorită la cincizeci de zile după Înviere.

Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a avut loc în anul 325, a stabilit că la slujba acestei sărbători să nu se îngenuncheze, ca în celelalte duminici. Spre sfârşitul aceluiaşi secol, la Constantinopol, a fost precizată şi semnificaţia sărbătorii, ca amintind de darurile Duhului Sfânt.

S-a ajuns astfel, treptat, la despărţirea celor două sărbători, Sfintele Paşti şi Pogorârea Sfântului Duh, aceasta din urmă sărbătorindu-se la cincizeci de zile după Înviere, făcând, astfel, loc şi sărbătorii Înălţării Domnului.

Semnificaţia Cincizecimii constă în faptul că de acum Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie, neexistând timp şi spaţiu fără prezenţa personală, venirea reală şi lucrarea efectivă a lui Dumnezeu.

Rusalii 2025: tradiții și obiceiuri

De Rusalii, în biserici se sfințesc ramuri de tei și de nuc. Acestea sunt împărțite apoi credincioșilor, ca simboluri ale limbilor de foc prin care s-a arătat Duhul Sfânt.

Potrivit tradiției, Rusaliile ar fi ființe supranaturale, cu trăsături malefice, asemănătoare ielelor. Se spune că, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare pentru a lua parte la Sărbătoarea Paștelui alături de cei vii, sufletele morților cutreieră cerul începând cu ziua cunoscută drept „Stratul de Rusalii” (miercurea din a 25-a zi după Paște). Acestea aduc nenorociri celor care nu le cinstesc cum se cuvine, potrivit libertatea.ro

În unele zone ale țării, oamenii de la sate purtau cu ei sare sau anumite plante, precum leușteanul, ustutoriu sau pelinul, pentru a ține departe spiritele rele.

În Ardeal exista obiceiul ”udatul nevestelor”: femeile erau stropite cu apă pentru a rămâne sănătoase și frumoase.

Tot de Rusalii, în sud, este Dansul călușarilor – ritual de vindecare.

Se spune că, dacă de Rusalii este vreme frumoasă, vara va aduce belșug.

De Rusalii, nu se lucrează. De asemenea, se spune că este bine să eviți certurile, să nu dormi sub cerul liber, să nu treci pe lângă fântâni sau răscruce de drumuri să nu te urci în copaci ori să pleci departe de casă. Totul pentru a evita spiritele rele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending