Botoșaniul a fost un teritoriu atins de genialitatea. Cel puțin asta arată statisticile dar și specialiștii. La Botoșani s-au născut zeci de personalități marcante pentru societatea românească, în diferite domenii, cu o incidență mai mare în a doua jumătate a secolului al XIX lea, scrie ADEVĂRUL.

Botoșaniul este considerat, și din punct de vedere statistic, unul dintre cele mai sărace din România. Se află la coada clasamentului ca număr de angajați sau ca PIB pe cap de locuitor. Are o populație îmbătrânită și sate depopulate. Cu toate acestea, așa cum o arată atât specialiștii, dar și datele statistice, este o adevărată comoară, din păcate puțin pusă în valoare, mai ales din punct de vedere agricol, turistic, arheologic, al tradițiilor, dar mai ales al minților sclipitoare. Județul nord moldav este un adevărat leagăn al personalităților care au clădit România modernă, în toate domeniile, de la cel artistic până la cel tehnic și agricol. În plus, și astăzi, mulți tineri botoșăneni excelează în domeniile lor, inclusiv la concursuri internaționale. Specialiștii în medicină, dar și istoricii au încercat mereu să găsească explicații pentru această infuzie de genialitate la Botoșani, mai ales pentru perioada de final de secol XIX și început de secol XX. Unii fac referire la o genetică aparte, alții la un mediu educațional și cosmopolit aparte.

Secolul geniilor din nordul Moldovei

Așa cum ușor se poate observa chiar și la o simplă căutare pe internet, în județul Botoșani s-au născut numeroase personalități românești din aproape toate domeniile. Și nu orice fel de personalități, ci simboluri ale culturii și științei românești, adevărate genii. Iată câteva exemple elocvente. Începem cu Mihai Eminescu, un geniu al literaturii românești, poet, jurnalist, pasionat de știință și poliglot. Acesta s-a născut chiar în municipiul Botoșani, în anul 1850. De asemenea, George Enescu, considerat un geniu al muzicii clasice românești, muzician de talie internațională, s-a născut în satul Liveni, astăzi comuna George Enescu, județul Botoșani, în anul 1881. Ștefan Luchian, considerat un artist cu totul și cu totul original, un adevărat ”poet plastic al florilor”, s-a născut în târgul Ștefănești, județul Botoșani, în anul 1868. Tot la capitolul artiști plastici născuți la Botoșani, poate fi încadrat și Octav Băncilă, un rege al picturii realiste românești.

Tot la Botoșani s-au născut Nicolae Iorga, mare personalitate enciclopedică, istoric, Grigore Antipa, biolog de talie internațională, marele inginer Elie Radu-geniul structurilor metalice, matematicianul Octav Onicescu, părintele școlii românești de teoria probabilităților, lingvistul Alexandru Graur, bacteriologul Mihai Ciucă, fizicianul Dimitrie Negreanu, filologul Barbu Lăzăreanu, romancierul Max Blecher, dramaturgul Mihail Sorbul,prozatoarea și publicista Sofia Nădejde, matematicianul Dimitrie Pompeiu.

Lista ar putea continua fiindcă sunt zeci de personalități marcante ale culturii și științei românești, născute și crescute în județul nord-moldav. Ușor de observat este faptul că majoritatea covârșitoare a acestor personalități de top ale României s-au născut la Botoșani în secolul al XIX lea. Mai precis, în a doua jumătate. Este un adevărat ”secol al geniului” la Botoșani. ”Este interesant de observat că la Botoșani, în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, s-au născut și au învățat carte aici foarte multe personalități marcante pentru cultura și știința românească. A fost perioada în care efectiv Botoșaniul dădea oameni valoroși, exponențiali, cu o frecvență foarte ridicată”, precizează istoricul Dănuț Huțu, directorul Direcției de Cultură Botoșani.

”Condiţia de geniu ţine şi de caracteristicile genetice ale acelei persoane”

Specialiștii au încercat să găsească o explicație privind geniul botoșănean. Una dintre supoziții se leagă de genetică. Mai precis, o predispoziție genetică în acest sens. „Condiția de geniu ține și de caracteristicile genetice ale acestei persoane. Părinții nu trebuie să fi fost neapărat geniali. Totul depinde de mai mulți factori. În plus, această condiție genetică trebuie și cultivată”, spune medicul botoșănean Corneliu Saradan.

Medicul psihiastru și doctor în medicină Nicolae Vlad mărturisea că geniul botoșănean se trage de la heterozigotism, adică prezența a două alele diferite ale unei gene, în același organism. Practic medicul evidenția faptul că zona Botoșaniului a fost un loc unde s-au amestecat de-a lungul secolelor etnii diverse, care au contribuit la diversitate genetică și implicit a favorizat apariția unor indivizi cu o inteligență superioară. „Cu cât partenerii sunt mai diferiţi, cu atât posibilitatea ca inteligenţa copilului să fie una deosebită, creşte. Este vorba şi de performanţă din punct de vedere genetic. Au fost multe speculații în mediul academic privind sursa geniului la Botoșani, mai ales într-o anumită perioadă. Profesorul Scripcaru( n.r. medicul Gheorghe Scripcaru, profesor universitar la UMF Iași), a spus că cea mai plauzibilă variantă este cea a heterozigotismului. Cu cât doi parteneri provin din medii geografice, etnice sau rasiale mai diferite, produsul lor prin combinarea genetică este mai reuşit”, adăuga Nicolae Vlad.

Sursa: ADEVĂRUL

4 decembrie: Sfânta Varvara este sărăbătorită la această dată și este considerată ocrotitoarea minerilor, a artileriștilor, a celor care lucrează cu explozibili, dar și a copiilor. 

Sfânta Varvara (în limba greacă: Ἁγία Βαρβάρα) este o sfântă creștină venerată în special în Biserica Ortodoxă, dar și în Biserica Romano-Catolică.

Este considerată ocrotitoarea minerilor, a artileriștilor și a celor care lucrează cu explozibili, datorită modului în care și-a găsit sfârșitul, dar și a legendei asociate vieții sale.

În credinţa populară, se crede că Sfânta Varvara este şi protectoarea copiilor, pe care îi apără de boli, în special de pojar, dacă ziua sa este cinstită cum se cuvine.

4 decembrie: Viața  Sfintei Varvara

  Sfânta Varvara a trăit în vremea împăratului Maximian (286-305), în cetatea Heliopolis (Egipt), fiind fiica unui dregător păgân cu numele Dioscor, care o ţinea sub pază, într-un turn înalt, din pricina marii ei frumuseţi trupeşti. Aceasta credea în Hristos şi n-a vrut să-şi ascundă credinţa de tatăl ei. Odată, când acesta a poruncit să se facă două ferestre la o baie pe care o zidea, fericita Varvara a cerut să se facă trei ferestre, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

La auzul acestor cuvinte, tatăl ei s-a repezit să o omoare cu sabia, dar ea, fugind, a plecat şi s-a ascuns în munţi. Alergând după ea, tatăl ei a găsit-o în munţi, şi, luând-o de cosiţe, a dus-o şi a dat-o în seama stăpânitorului ţării aceleia, pe nume Martinian, înaintea căruia ea a mărturisit pe Hristos. Şi, ocărând idolii, fericita a fost bătută cumplit, tăiată pe trup fără milă, arsă la coaste, lovită cu toiege, dezbrăcată şi purtată prin cetate, dar a fost păzită în chip minunat de Dumnezeu.

Pentru aceasta, mişcată la suflet de pătimirea Sfintei, o tânără pe nume Iuliana s-a înfăţişat înaintea judecătorului, mărturisind că este creştină, şi a fost şi ea supusă la chinuri. În cele din urmă s-a dat asupra celor două Sfinte Muceniţe hotărârea de a fi ucise cu sabia. Dioscor, tatăl Sfintei Varvara, a fost atât de împietrit de diavolul, încât, văzând chinurile cele multe ale fiicei sale, nu l-a durut nicidecum inima, ci, fără ruşine, el însuşi i-a fost ucigaş. Şi, cu o mână a luat pe fiica sa, iar cu cealaltă ţinea sabia, şi a dus-o pe ea la locul cel de tăiere, care era aşezat pe un munte, afară din cetate.

Şi a fost dusă de un ostaş şi Sfânta Iuliana; iar când mergeau pe cale, Sfânta Varvara se ruga, zicând: „Dumnezeule, Cel fără de început, Care ai întins cerul ca un cort  şi pământul l-ai întemeiat pe ape, Cel ce faci să răsară soarele peste cei buni şi peste cei nedrepţi, Tu, şi acum, auzi-mă pe mine roaba Ta, care mă rog Ţie. Ascultă-mă, Împărate, şi dă harul Tău oricărui om care mă va pomeni pe mine şi pătimirile mele. Să nu se apropie de unul ca acela boală năprasnică, şi moarte neaşteptată să nu-l răpească pe el. Pentru că Tu, Doamne, ştii, că trup şi sânge suntem şi lucrul preacuratelor Tale mâini”. Şi astfel rugându-se Sfânta, s-a auzit glas din cer chemând-o împreună cu Iuliana întru cele de sus şi făgăduindu-i a-i împlini cele cerute.

Şi mergeau amândouă Sfintele Muceniţe, Varvara şi Iuliana, spre moarte cu mare bucurie, dorind a se dezlega mai degrabă de trup şi a merge la Dumnezeu Cel în Treime. Şi fiind ucise, sfintele lor suflete au mers către Hristos, Mirele lor. Iar pe Dioscor l-a ajuns năprasnica pedeapsă a lui Dumnezeu, că, după ce a ucis-o pe fiica sa Varvara, a fost lovit de un trăsnet pe când se cobora din munte şi a murit. Şi era în cetatea aceea un bărbat credincios, cu numele Galenţian. Acesta, luând cinstitele moaşte ale Sfintelor Muceniţe, le-a dus în cetate şi le-a îngropat cu cinste, şi, mai apoi, a zidit peste ele o biserică, în care se făceau multe vindecări şi minuni.

Un accident rutier a avut loc, în urmă cu puțin timp, pe E 58, în dreptul pădurii Lebăda. În eveniment au fost implicate două mașini, în care se aflau, în total,  trei persoane.

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ Botoșani.

Aceștia au constatat faptul că toate persoanele erau ieșite din mașini. O tânără, în vârstă de 27 de ani, a primit îngrijiri medicale la fața locului, dar a refuzat transportul la spital.

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

Pe un cont de pe platforma X atribuit lui Aleksandr Dughin, ideologul preşedintelui rus Vladimir Putin și unul dintre vectorii propagandei ruse a apărut scris luni seară o propoziție care ar trebui să ne pună pe gânduri: România va fi parte a Rusiei.

”Unde pot fugi elita democraţilor şi woke-iştii (progresiştii – n.r.) din SUA? Canada? Trudeau a fost recent la Mar-o-Lago (sic!).

Israel? Există un război. Londra, Paris, Dubai? Exact acolo unde au fugit liberalii ruşi. Sau Moldova? Aceasta va fi în curând parte a României. Dar România va fi parte a Rusiei”, este mesajul postat pe X, citat de Agerpres, relatează alba24.ro.

Cine este Alexandr Dughin

Alexandr Dughin (născut pe 7 ianuarie 1962) este un filozof, politolog, sociolog și scriitor rus, cunoscut pentru ideile sale ultranaționaliste și influența sa asupra politicii ruse contemporane. Numele său este legat de propaganda rusă.

El este adesea considerat un ideolog al naționalismului eurasiatic și un promotor al unei paradigme geopolitice anti-occidentale. Acesta este contextul ideologic în care a fost capabil să posteze că ”România va fi parte a Rusiei”.

Dughin a fost supranumit „Rasputinul lui Putin” de unele surse din media occidentală, din cauza percepției că ideile sale ar fi influențat deciziile strategice ale Kremlinului.

Fiica sa, Daria Dughin, jurnalistă și susținătoare a ideilor sale, a fost ucisă în august 2022 într-un atentat cu mașină-capcană, ceea ce a atras atenția internațională asupra familiei Dughin.

În lucrările sale, Dughin a criticat România ca fiind un pion al Occidentului și al NATO în regiune.

El vede în politica externă a României o încercare de a contracara influența rusă în Europa de Est. Asta mai ales prin sprijinirea Republicii Moldova și prin colaborarea cu SUA și a avut declarații radicale în legătură cu țara noastră.

Despre alegerile prezidențiale din România, Dughin a declarat:

„Dacă acest candidat (Călin Georgescu – n.red.), care este un patriot român, câștigă. Moldova nu va avea unde să meargă. Dacă se îndreaptă spre România, vor ajunge mai aproape de un bloc aliat cu noi”,