Scrierile teologice spun ca era o persoana cu o credinta netarmurita in Dumnezeu, care a trait in secolul al IV-lea. In anul 325, Sfantul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment in cadrul caruia Arie, un preot din Alexandria, a sustinut ca Iisus Hristos nu este de aceeasi natura cu Dumnezeu Tatal.

Deranjat de aceasta afirmatie, Sfantul Nicolae i-a dat o palma ereticului, de unde s-a impamantenit obiceiul ca cei obraznici sa primeasca o nuielusa de la Mos Nicolae, scrie rtv.net.

Lui Nicolae de Myra ii sunt atribuite numeroase fapte bune, dar si miracole, numele sau traducandu-se prin „biruitor de popor”. Provenind dintr-o familie instarita, la moartea parintilor sai si-a daruit intreaga avutie celor nevoiasi.

Legenda celor 3 fete sarace
„Fiind bun si darnic, dupa mutarea sa la cele vesnice a ajutat in chip minunat saracii, printre care si un tata cu trei fete pe care, din cauza saraciei, voia sa le trimita sa se prostitueze. Legenda spune ca fetele s-au rugat Sfantului sa le ajute si acesta, drept raspuns, a umplut sosetele fetelor cu galbeni. Banii au fost gasiti de tata a doua zi”, spune parintele Eugen Tanasescu. Sfantul Nicolae le-a daruit noaptea banii necesari, fiind salvate astfel de la promiscuitate.

Le-a aruncat fiecareia pe geam, intr-o noapte, cate un saculet de bani. Saculetii au cazut fie in ciorapii pusi la uscat, fie in ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Mos Nicolae sa fie puse in ghetute.

Daruirea, prima treapta a bucuriei
„Mi-as dori foarte mult ca parintii sa poata transmite copiilor, odata cu darul Mosului Nicolae, si lectia morala pe care acesta ne-o transmite. Actul daruirii este doar efectul insusirii temeinice a virtutii milosteniei, pornita din iubirea de aproape. Darul nu trebuie sa fie unul exclusivist si egoist, acaparat de interese si mercantilism, ci trebuie sa devina expresia libertatii practicate in comuniune.

Altfel spus, daruirea este doar prima treapta a bucuriei sociale de a trai impreuna. Prin darul facut nu urmarim satisfacerea unor placeri de moment ale copilului, caci vom hrani robia placerilor, ci incercam o lectie de viata: daruind, vei dobandi”, spune parintele Tanasescu.

Doina Isfanoni, cercetator stiintific la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, spune ca Sfantul Nicolae simbolizeaza armonia, prin asocierea cu darurile dulci, avand in vedere ca am intrat in luna sarbatorilor, cand ne dorim sa fim mai buni, sa ne bucuram unii pe altii.

„Fie ca vine pe mare, asa cum se intampla in Olanda, sau se strecoara printre case, cum este in Romania, fiecare percepe venirea Mosului intr-un fel caracteristic propriului stilul de viata. De obicei, la 6 decembrie, se aduc dulciuri si fructe. De asemenea, Mos Nicolae aduce si nuielusa, pentru a-l avertiza pe micut ca trebuie sa aiba un comportament cat mai aproape de conduitele morale”, explica etnologul Doina Isfanoni.

Responsabilizarea celor mici Specialistul mai spune ca acest lucru inseamna, din punct de vedere spiritual, un fel de scoala pe care comunitatea si familia o realizeaza asupra prichindeilor. „Acum incep toate preparativele in crescendo.

Sunt o sumedenie de avertismente pentru micuti.Trecem pas cu pas din universul cotidian intr-un alt univers, prin intermediul cetelor de colindatori si obiceiurilor din aceasta vreme. Astfel realizam responsabilizarea copilului. El isi lustruieste ghetutele si invata replici din scenete”, adauga Doina Isfanoni.

Protectorul marinarilor
Dar Sfantul Nicolae nu este numai protectorul celor saraci, ci si al copiilor, al marinarilor si al victimelor judecatilor nedrepte, fiind venerat in intreaga lume. El ajuta vaduvele orfanii si fetele care doresc sa se marite, scapa marinarii de la inec si apara soldatii in razboi. „Pe 6 decembrie, crestinii pun crengute de mar in apa. Daca infloresc pana la Anul Nou, anul viitor va fi roditor”, spun specialistii in Etnografie si Folclor de la Muzeul Dunarii de Jos Calarasi. Sfantul Ierarh Nicolae a murit in anul 340, iar din anul 1087, moastele sale sunt pastrate la o biserica ce ii este dedicata, in Bari, in sudul Italiei.

Unde se pastreaza obiceiul
Legenda lui Mos Nicolae s-a raspandit in toata lumea si a luat caracteristicile fiecarei tari. In Europa, in secolul al XII-lea, ziua Sfantului Nicolae a devenit ziua darurilor si a activitatilor caritabile. In Germania, traditia sarbatoririi lui Mos Nicolae a aparut prin imbinarea unei figuri pagane cu imaginea crestina a Sfantului Nicolae, care este vazut de germani ca un batran care poarta un sac in spate si o nuielusa in mana.

Pe langa ghetute, copiii pregatesc in ajun o scrisoare in care isi astern toate dorintele si cativa morcovi pentru caii mosului. Copiii din Franta, din Belgia si Luxemburg lasa pentru Mos Nicolae, in ajut, un pahar de vin, iar pentru magarusul lui – morcovi si putin zahar. In ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolata, turta dulce, fructe si trimit scrisori rudelor pentru a le ura sarbatori fericite.

Reprezentarea din icoane
Dupa Sf. Gheorghe, cel mai des intalnit in icoanele pe sticla transilvanene era Sf. Nicolae, aducator de noroc.

„Legendele folclorice povestesc ca Sf. Nicolae a ajutat trei fete sarace, pe care tatal lor voia sa le vanda pentru bani, aruncandu-le o punga de galbeni pe geam, drept zestre. De remarcat este faptul ca cele trei fete inzestrate de catre sfant, impreuna cu tatal lor, apar reprezentate pe icoanele pe sticla din Transilvania.

In afara de Sf. Gheorghe, cel mai des intalnit dintre sfinti este Nicolae, aducator de noroc, cel care ingrijeste de zestrea fetelor sarace. In nord, unde domina iconitele niculene de format mic, Sf. Nicolae este aratat singur… citatul il puteti gasi in cartea Pictura taraneasca pe sticla de Juliana si Dumitru Dancu. De asemenea, Tudor Pamfile in , spune: „Era un crestin odata care avea trei fete mari…

Si omul acela era fara seaman de sarac… Vazandu-se sarmanul intr-atat de stramtorat, se gandi in toate chipurile si nimic nu-i trecu altceva in minte decat ca trebuie sa-si trimita fetele dupa castig. Dar Sf. Neculai aflase de aceasta, asa ca in ajunul zilei dintai, cand fata cea mare trebuia sa-si pangareasca cinstea, arunca in casa omului sarac o punga plina cu o suta cincizeci de galbeni…”, explica Laura Pop, muzeograf la Muzeul de etnografie din Targu-Mures

Ce cadouri aduce Mos Nicolae
„In Transilvania, pe langa dulciuri copiii primesc si o nuia, probabil ca un avertisment pentru cei mai obraznici. Nuiaua oferita de catre parinti copiilor de Sf. Nicolae, atat de raspandita si in zilele noastre, provine probabil din lumea traditiilor germane, unde Sf. Nicolae era ajutat de Knecht Ruprecht, cel care ducea un sac de daruri si o nuia pentru copii. In unele parti ale tarii, se obisnuia sa se puna o crenguta de mar in apa pentru a inflori pana la Anul Nou”, mai spune Laura Pop, muzeograf la Muzeul de etnografie din Targu-Mures

Cum e vazut Sfantul Nicolae in diferite zone ale tarii

In lumea satului romanesc, la Sf.Nicoale se constituia ceata de colindat a feciorilor, feciorii se aduna la o casa si incepeau sa invete colindele si sa se pregateasca pentru colindat.

„In general, la romani se crede ca, in functie de cum va fi vremea in ziua de Sfantul Nicolae, asa va fi si iarna. Se spune ca, daca Sfantul Nicolae va veni pe cal alb, adica va ninge, atunci va fi o iarna scurta, iar daca nu va ninge in ziua de Sfantul Nicolae, atunci va fi o iarna lunga.

Daca San-Nicoara a venit cu cal alb, adica la Sfantul Nicolae e zapada, atunci iarna va fi scurta, iar daca a venit pe cal negru, atunci iarna va fi lunga. Aceste zicale se gasesc in Meteorologia populara, de Traian Gherman. Alte obiceiuri de Sfantul Nicolae sunt legate de perioada sarbatorilor de iarna care urmeaza.

In Transilvania, de Sfantul Nicolae se incepeau pregatirile de colindat, se alcatuia ceata de colindat a feciorilor. Incepand de la aceasta data ceata feciorilor isi alegea o casa unde se intruneau saptamanal pentru a invata colindele si pentru a face pregatirile pentru colindatul de Craciun.

In unele locuri se obisnuia sa se puna crengute de pomi fructiferi in apa pentru a inflori de Anul Nou, cand erau folosite ca sorcove pentru uratul de Anul Nou”, completeaza Laura Pop, muzeograf la Muzeul de etnografie din Targu-Mures.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News