România îndeplinește formal toate condițiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver, a transmis la începutul lunii octombrie Andrei Muraru, ambasadorul României la Washington. Acesta a estimat că românii vor călători fără vize în SUA din martie-aprilie 2025. Însă chiar și după ridicarea vizelor, românii care vor dori să călătorească în State vor fi obligați să îndeplinească anumite condiții.

Programul Visa Waiver (VWP) le permite cetățenilor din țările incluse în program să călătorească în Statele Unite, pentru turism sau afaceri, fără viză, pentru o perioadă de maximum 90 de zile.

Cetăţenii români nu sunt eligibili pentru programul Visa Waiver, în acest moment. Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a declarat că românii vor călători fără vize în SUA, cel mai probabil, în primăvara anului viitor.

„Primii români vor putea călători fără vize în Statele Unite, probabil în prima parte a anului viitor. A călătorii fără vize în America nu este doar un statut privilegiat acordat unei țări. Vor exista beneficia importante pentru noi. Călătorind mai ușor, românii vor construi mai multe punți și vor putea impulsiona astfel comerțul sau investițiile. De asemenea, ne așteptăm să avem curând mai multe curse aeriene directe între România și America”, a precizat Andrei Muraru într-un videoclip postat pe Facebook.

Nu toate ţările participă la programul Visa Waiver şi nu toţi cetăţenii ţărilor incluse în program sunt eligibili pentru utilizarea programului. Persoanele care călătoresc în cadrul programului trebuie să solicite autorizarea prin intermediul Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA). Ei sunt verificaţi la punctul de intrare în Statele Unite şi sunt înscrişi în Biroul de Management al identificarii biometrice al Departamentului de Securitate Internă.

Documente necesare pentru a călători în SUA după acceptarea în program

După acceptarea României în programul Visa Waiver, cetățenii români care vor dori să călătorească în SUA fără viză vor putea face acest lucru în anumite condiții: să se înregistreze obligatoriu prin Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA) și să aibă paşaport cu un cip integrat (paşaport electronic), potrivit  USTravelDocs.

Va fi necesar să obțineți o aprobare electronică de călătorie prin intermediul sistemului ESTA. Aceasta poate fi solicitată online, înainte de plecare, și este obligatorie pentru toți călătorii care doresc să intre în SUA fără viză. Cei care călătoresc în baza Visa Waiver Program trebuie să deţină și un paşaport electronic valabil pentru o perioadă de cel puţin 90 de zile. Dacă paşaportul nu este valabil 90 de zile, vi se va permite şederea în Statele Unite până la data la care acesta expiră.

Trebuie, de asemenea, să rămâneți pe teritoriul S.U.A. cel mult 90 de zile și să specificați scopul călătoriei, fie în interes de afaceri, fie pur recreaţional, însemnând turism, vacanţă, vizitarea prietenilor sau rudelor, odihnă, tratament medical, activităţi de natură socială şi participarea amatorilor la competiţii în domeniul muzical, sportiv sau la alte evenimente sau concursuri similare care nu vor fi remunerate.

Dacă intrarea în Statele Unite se face pe cale aeriană sau maritimă, turiștii trebuie să deţină un bilet de întoarcere sau escală și să intre în Statele Unite la bordul unei linii aeriene sau maritime care a agreat participarea la program. Dacă intrarea în Statele Unite se face pe cale rutieră, din Canada sau Mexic, documentele ce trebuie prezentate sunt aceleaşi, cu excepţia că nu se impune obligativitatea deţinerii unui bilet de întoarcere şi a folosirii unui transportator semnatar al programului.

Publicitate

Pâinea se va scumpi din nou. Prețurile vor fi mai mari din cauza secetei care a afectat culturile de grâu, porumb și floarea soarelui. Fermierii spun că producția a fost dată peste cap de vremea rea și că recolta e mult mai mică anul acesta. Conducerea unei fabrici de pâine din județul Argeș preconizează scăderi drastice ale vânzărilor după aplicarea scumpirilor, scrie realitatea.net. 

Odată cu pătrunderea pe piață a produselor din Ucraina, dar și din cauza scumpirii grâului autohton ca urmare a secetei din acest an, se așteaptă ca și prețul pâinii să fie altul. Fermierii sunt grav afectați și spun că producția le-a fost vizibil scăzută din cauza condițiilor meteo.

Constantin Zaharia, managerul unei firme de panificație: „În următoarea perioadă se anunță foarte mari majorări a materiei prime și vom fi nevoiți și noi să ridicăm prețul. Consider că volumul de vânzări va fi influențat, anticipăm cu cel putin 15% vânzările vor fi mai mici”.

Reprezentanții fabricii de pâine spun că au încercat să diversifice sortimentele de panificație în funcție de cerințele clienților însă acum se tem că vor rămâne cu produsele nevândute.

Vremea până în 11 noiembrie. Temperaturile din următoarea perioadă vor fi apropiate de cele specifice sezonului. Însă cantitățile de precipitații vor fi deficitare în sud și vest.

Maximele vor varia între 14 și 20 de grade Celsius. După 4 noiembrie, acestea scad la valori sub 10 grade. Minimele vor fi, în general, negative.

Perioade cu ploi sunt anunțate după 24 octombrie, vor fi perioade cu ploi, în centru, nord, est și vest.

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în sud-vestul teritoriului.

Vremea în săptămâna 21-27 octombrie

Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații vor fi ușor deficitare în regiunile vestice și sudice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

Publicitate

Vremea în săptămâna 28 octombrie – 3 noiembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Vremea în săptămâna 4-11 noiembrie

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în majoritatea regiunilor.

Comitetul Nobel norvegian a decis, vineri, să acorde premiul Nobel pentru Pace în 2024 organizaţiei japoneze Nihon Hidankyo. Această mişcare populară a supravieţuitorilor bombei atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cunoscuţi şi sub numele de Hibakusha, primeşte premiul pentru “eforturile sale de a obţine o lume fără arme nucleare şi pentru că a demonstrat prin mărturii că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată”.

Ca răspuns la atacurile cu bombe atomice din august 1945, a apărut o mişcare globală ai cărei membri au lucrat neobosit pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la consecinţele umanitare catastrofale ale utilizării armelor nucleare. Treptat, s-a dezvoltat o normă internaţională puternică, care stigmatizează utilizarea armelor nucleare ca fiind inacceptabilă din punct de vedere moral. Această normă a devenit cunoscută sub numele de “tabu nuclear”.

Premiul Nobel pentru Pace 2024

Mărturia Hibakusha – supravieţuitorii de la Hiroshima şi Nagasaki – este unică în acest context mai larg, potrivit Comitetului. Comitetul Nobel norvegian a primit un total de 286 de candidaţi pentru Premiul Nobel pentru Pace 2024. Dintre aceştia, 89 sunt organizaţii. Deşi cei eligibili pentru nominalizare pot dezvălui pe cine au propus, Comitetul păstrează secrete numele candidaţilor timp de 50 de ani, ceea ce înseamnă că nu există nicio certitudine cu privire la lista completă.

Printre nominalizaţii cunoscuţi din acest an s-au numărat agenţia ONU pentru refugiaţi UNHCR, Papa Francisc şi naturalistul britanic David Attenborough. Casele de pariuri l-au considerat pe disidentul rus Alexei Navalnîi, care a murit într-o colonie penală din Arctica în februarie, unul dintre favoriţii la câştigarea premiului, însă acest lucru nu se poate întâmpla deoarece nimeni nu poate primi premiul postum.

Un alt favorit al agenţiilor de pariuri, ucraineanul Volodimir Zelenski, este puţin probabil să câştige, deoarece este liderul unei naţiuni aflate în război.

Date-cheie despre Premiul Nobel

Anul trecut, Comitetul Nobel norvegian a decis să îi acorde Premiul Nobel pentru Pace lui Narges Mohammadi pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran şi pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului şi a libertăţii pentru toţi. La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel şi-a semnat testamentul, donând cea mai mare parte a averii sale pentru o serie de premii, Premiile Nobel.

Alfred Nobel a manifestat un mare interes pentru problemele sociale şi a fost implicat în mişcarea pentru pace. Prietenia sa cu Bertha von Suttner, care a fost o forţă motrice în mişcarea internaţională pentru pace din Europa şi care a primit ulterior premiul, i-a influenţat opiniile în această privinţă. Aşa cum este descris în testamentul lui Nobel, unul dintre premii este dedicat “persoanei care va fi depus cel mai mare efort sau cea mai bună activitate în favoarea fraternităţii între naţiuni, a abolirii sau a reducerii armatelor permanente şi a organizării şi promovării congreselor de pace”.

Publicitate

Pacea a fost al cincilea şi ultimul domeniu de premii pe care Nobel l-a menţionat în testamentul său. Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este decernat la Oslo, în Norvegia.

Fondatorul Premiului Nobel, Alfred Nobel, a fost un cosmopolit suedez. În testamentul său, acesta a declarat că Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să fie acordat de un comitet norvegian. În timpul vieţii lui Alfred Nobel, Norvegia şi Suedia erau unite sub un singur monarh, până în 1905, când Norvegia a devenit regat independent.

Din 1901, au fost acordate 104 premii Nobel pentru Pace. Au fost premiate 30 de organizaţii diferite. Două premii pentru Pace au fost împărţite între trei persoane. Până în prezent, 19 femei au primit Premiul Nobel pentru Pace, incluzând-o în această statistică pe Narges Mohammadi. Le Duc Tho este singurul care a refuzat Premiul Nobel pentru Pace, potrivit nobelprize.org.

Premiul Nobel pentru Pace are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 1 milion de dolari, şi va fi decernat la Oslo la 10 decembrie, la comemorarea morţii lui Alfred Nobel.