Țările Uniunii Europene au fost de acord, săptămâna trecută, să permită Croației să își deschidă complet frontierele și să participe la zona europeană de călătorie fără verificări de identitate. România și Bulgaria au fost ”blocate” de Austria și Olanda și au fost informate că trebuie să aștepte pentru a putea intra. Fără a fi specificată o dată anume.

Lecție școala oferită de diplomația de la Zagreb
Iată că diplomația de la Zagreb a fost eficientă, spre deosebire de ce a oferit cea de la Sofia și București. Și asta în pofida faptului că motivația principală a refuzului a constat în faptul că frontierele celor doua țări nu sunt securizate corespunzător, permițând trecerea spre vest a unui mare număr de migranți. Numai că datele arată că ruta migraționistă trece prin Balcanii de vest mai degrabă decât din țara noastră.

Atunci când președinția cehă a Consiliului UE a pus în mod neașteptat pe ordinea de zi aderarea la Schengen a Croației, României și Bulgariei, guvernul austriac s-a aflat între ciocan și nicovală din punct de vedere intern, scrie intellinews.com.

Cancelarul austriac, Karl Nehammer și succesorul său în funcția de ministru de interne, Gerald Karner, au anunțat că Austria se va opune cu veto propunerii pentru toate cele trei state membre, argumentând că numărul de cereri de azil indică faptul că controalele la frontierele lor nu funcționează corect. Modul în care a fost făcut anunțul a fost deosebit de provocator, deoarece a fost făcut prin intermediul presei.

Cum și-a impus Croația punctul de vedere
Însă Nehammer și-a schimbat curând poziția, afirmând că Austria va sprijini aderarea Croației la Schengen în măsura în care guvernul este convins că controalele la frontierele externe ale acesteia funcționează corect.

Probabil că nu a fost o coincidență faptul că, cu doar câteva zile înainte, Nehammer a călătorit împreună cu premierul bavarez Markus Söder la terminalul GNL de pe insula Krk, unde s-au întâlnit cu premierul croat Andrej Plenkovic. Nehammer și Söder au primit asigurări din partea lui Plenkovic că gazoductul Adria va fi extins pentru a deservi piețele austriacă și, respectiv, bavareză, reducând astfel dependența acestora de gazul rusesc.

În plus, potrivit unei surse care a vorbit sub protecția anonimatului, părțile interesate croate au amenințat că vor bloca viitoarele investiții austriece în infrastructura majoră din țară, ceea ce a determinat Camera de Comerț austriacă să facă lobby pe lângă guvern pentru a schimba cursul. De asemenea, nu a stricat faptul că Uniunea Democratică Croată, aflată la guvernare, are legături extinse cu ÖVP, cu care împarte calitatea de membru al Partidului Popular European (PPE).

Guvernul austriac a recunoscut că Croația este folosită de migranți pentru a intra ilegal în spațiul Schengen, după ce au trecut prin Serbia și Bosnia-Herțegovina.

Dar, s-a concentrat asupra României și Bulgariei. Ministerul de Interne austriac a susținut că nu este convins că controalele la frontierele externe ale acestor țări sunt adecvate, în ciuda evaluărilor efectuate de Frontex, care a constatat că acestea îndeplinesc criteriile tehnice. BMI a citat propriul studiu care a constatat că, dintre cetățenii care au intrat ilegal în Austria în 2022, 40 % au venit prin Serbia, alți 40 % prin Ungaria, prin România și Bulgaria, iar 20 % au venit prin alte rute.

Acest lucru a contrazis datele Frontex, dar BMI a susținut că cifrele sale sunt mai fiabile, având în vedere că se bazează pe cartografierea datelor mobile, precum și pe interviuri cu solicitanții de azil. În același timp, studiul nu este disponibil publicului.

Concretizând, șantajul Croației a dat roade în timp ce poziția ”ghiocelului” adoptată de România a făcut să ne aflam în spatele ușilor închise și fără un termen de aderare la mult visatul spațiu Schengen.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News