Actualitate
Cronica săptămânii: „Watch Dogs” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani
O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:
„Parcă aș fi un personaj în povestea unui scriitor, parcă o minte bolnavă ar scrie pentru mine toate astea…”
Plecând de la această paradigmă, dramaturgul Lucian Băleanu își construiește piesa astfel încât hotarul dintre lumea textului și realitatea scriitorului, istorie și narațiune, temporalitatea textului și timpul scrierii, spațialitatea textului și dimensiunile realității se șterg, iar personajele, dacă nu dialoghează cu creatorul lor, îl invocă retoric, exclamând în autoreflecție: „…parcă o minte bolnavă ar scrie pentru mine toate acestea”.
Și totuși într-un interviu, dramaturgul își rezumă scrierea ca fiind „nimic ieșit din comun, un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor”. Însă când autorul ne introduce în text atât de direct, fără a ne lăsă, pe noi, spectatori avizați de teatru, să căutăm cheia, să identificăm și să parcurgem adevăratul labirint al absurdului și finalmente să descifrăm mesajul, suntem nevoiți să ne lăsăm captați de acel spațiu concret, de acel culoar lăuntric, în care „întâlnirile și despărțirile intersectează destine”, pur și simplu într-un firesc nonșalant, să asistăm „la niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai mică atenție”.
Despre întâlniri și despre despărțiri, despre prietenii și trădări, despre nevoia de a trece dincolo, ne vorbesc, uzitând diferite registre de comunicare, protagoniștii scenei (de la înțelept la ucenic, de la șef la subaltern, de la prieten la prieten, de la jurnalist, agent secret, femeie nenorocită la agent de pază).
Un prim dialog este susținut în antiteză de personajele principale: Nea Gică (actorul Gheorghe Frunză), bătrânul înțelept, trecut prin viață, obosit, bolnav, nostalgic, și Paulică (actorul Răzvan Amitroaei), tânărul necopt, naiv, visător tupeist și oarecum prostănac. Exponenți ai două generații diferite, puse aparent în opoziție prin natura gândirii, crezului, manifestării, exteriorizării lor și în complementaritate când este vorba despre rigurozitatea profesiei, câini de pază sau – de ce nu? – Watch Dogs.
Tema conflictului de idei între generații nu este neapărat inedită: Augustin Buzura, Aureliu Busuioc, Radu Aldulescu, Gheorghe Crăciun pun în opoziție astfel de personaje, fiecare în parte parcă conectate la propria realitate. „Ochii tăi tineri de îndrăgostiți sunt mincinoși, ei nu văd decât ce vrei tu să vadă”,concluzionează sarcastic nea Gică; „merg să escaladez Vârful Omul”, se avântă cutezător Paulică. Doar că, în această piesă, antiteza dintre personajele dramaturgului Lucian Băleanu este oarecum de fond („Măcar din solidaritate nu mai râde” – „Dar de ce să o ducă altul mai bine ca mine”),pentru că, pe măsura consumării actului dramatic, aceasta se disipă, se autoanulează, astfel încât, finalmente, personajele parcă vorbesc aceeași limbă sau – cum spune autorul – „se educă reciproc”.
În prim-planul scenei, dramaturgul ne propune să descoperim doi agenți de pază, prinși în conversații de tip tête-à-tête, doi watch dogs ce au primit în consemn un spațiu neutru al delimitărilor, două personaje conectate la propriile realități tragico-comice, la propriile nevoi, frustrări, neîmpliniri, în care, comicul de limbaj și de situație, susținut de ironia, sarcasmul, zeflemeaua celui mai în vârstă, atenuează oarecum fondul de gri social. Doi indivizi, dispuși unul față de celălalt la un interval de aproximativ jumătate de secol, socializează, doar că viață se vede diferit când este privită de la capete și de capete diferite, iar actorii Gheorghe Frunză și Răzvan Amitroaei ne conving, fără drept de apel, că așa este. (Se spune că, în genere, la serviciu, oamenii vorbesc despre familie, iar în familie – despre serviciu; în posturile lor de santinele la poarta țării, câinii de pază își exhibiționează unul altuia viața conjugală, una ratată, distrusă, falimentată, alta, în curs de…) Viața, în complexitatea ei, prietenii, căsătorii, divorțuri – iluzii, minciuni, moarte…
„Și moartea este o formă de viață”, spune Cioran. Iar în această piesă, moartea iscodește, își face loc, convinge, probând diferite identități. Moartea, finalmente se concretizează în neființă, iar neființele vor fi pasagerii din aeronava București – Lisabona. În această piesă, moartea poartă pantofi cu toc, fustă, taior, cămașă. În acest text, moartea probează câteva profesii: reporter TV, agent al siguranței naționale, femeie părăsită, și, finalmente, păpușă gonflabilă, devenind câte puțin, tot mai convingătoare. Ultima asociere, artificială, înlesnește trecerea dincoloși încheind oarecum abrupt piesa, printr-un deznodământ imposibil de intuit. Moartea, la dramaturgul Lucian Băleanu, are nume de prințesă, parcă predestinat (ar spune Paulică), moartea are forme, „și încă ce forme!”, spune nea Gicu. „Moartea este vai de mama ei, scrie Grigore Vieru, că îți vine să-i plângi de milă”. Și câinii de pază, paznicii aeroportului, înduioșați, îi fac loc pe banda rulantă. Actrița Gina Pătrașcu Zamfirache, joacă rolul unei morți veritabile… „S-a prăbușit un avion, zborul 52320, de Lisabona, a explodat la o mie de metri după decolare”, spune domnul Nelu.
Domnul Nelu, șeful câinilor de pază, expresivul Sorin Ciofu, actor al stărilor de maximă intensitate, materializate prin mai toate formele de comunicare nonverbale și paralimbaj: mimică, gestică, postura fizică, expresie, tonalitatea vocii, ritm, fluctuația, intonație, accente, etc. Sorin Ciofu, în rolul său, știe să fie maxim de profund, maxim de confuz, maxim de îndurerat, maxim de exigent, iar pentru a transmite aceste stări nu are nevoie de un arsenal de cuvinte. Pe aceste maxime psihologice a mizat regizorul artistic Alexandru Vasilachi, înainte de toate un expert al identificării personajelor, nașul de botez al protagoniștilor din respectiva piesă. Cine altcineva putea să-l ducă în inimă pe nea Gicu mai bine decât Gheorghe Frunză, pe cine ar fi stat mai strunit harnașamentul de Watch Dogs decât pe Răzvan Amitroaie și ce teroristă mai convingătoare decât Gina Pătrașcu Zamfirache ar fi putut poza până și-n păpușă gonflabilă?!
Deosebită și scenografia maestrului Mihai Pastramagiu: banda rulantă a funcționat impecabil, păpușa gonflabilă a traversat scena călare pe situație, parcă imitând, parcă sfidând umbrele grăbite în ambele sensuri, reliefate pe celelalte două benzi proiectate pe fundal.
Și pentru ca spectatorii să meargă pe la casele lor, cu sentimentul că în buzunar au un bilet de călătorie, să zicem București – Lisabona, regizorul artistic mai născocește o chestie care în scriere s-ar numi intertextualitate. Mai exact, prin portavocea unei crainice de aeroport, invită personajele – pardon, actorii –, pe scenă – pardon, în aerogară: Sorin Ciofu, Gheorghe Frunză, Gina Pătrașcu Zamfirache, Răzvan Amitroaie.
Iată și cheile piesei „Watch Dogs”: atemporalitate, aspațialitate, apersonalitate. Personajele și implicit actorii, scena și implicit aerogara, timpul narațiunii și implicit timpul dramatizării narațiunii, toate sunt într-o suprapunere definitivă. Și nu ar fi fost o surpriză dacă regizorul artistic Alexandru Vasilaschi ar fi invitat din sală, pe scenă, în aeroport, spectatorii, astfel încât să putem gândi o contopire tridimensională într-un „tot” universal.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Înscrierea în învățământul primar în anul școlar 2026-2027: Până la ce dată se pot depune cererile. DOCUMENT pus în dezbatere
Eveniment
FOTO: Zi de aleasă cinstire pentru Patriarhul Teoctist, la Biserica din Victoria și la Casa Memorială din Tocileni
Sâmbătă, satul Victoria din comuna Stăuceni a fost cu adevărat în sărbătoare. Localnicii, alături de credincioși veniți din alte zone ale județului Botoșani, au participat cu emoție și recunoștință la un eveniment dedicat unuia dintre cei mai importanți ierarhi ai Ortodoxiei românești, Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu, fiu al acestor meleaguri și al cincilea Patriarh al României.
Momentul a avut o încărcătură aparte, și a coincis cu un eveniment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română care a avut loc cu o zi înainte și anume canonizarea a 16 sfinte femei, fapt ce a sporit solemnitatea zilei.
La biserica din Victoria, ctitorită de Preafericitul Teoctist, a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de un sobor de preoți, alături de părintele paroh al bisericii „Nașterea Maicii Domnului”, pr. Bogdan Azamfirei.
La Sfânta Liturghie au participat și oficialități locale și județene, printre care senatorul Doina Federovici, și primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș, cunoscut drept un susținător al valorilor culturale și creștine din zonă.
După momentele înălțătoare ale Sfintei Liturghii, în biserică a fost oficiat parastasul pentru odihna sufletului Preafericitului Părinte Teoctist, în semn de profundă prețuire și neuitare.
Ulterior, alaiul de preoți și credincioși s-a îndreptat către Casa Memorială din satul Tocileni, loc de pelerinaj sufletesc pentru cei care doresc să păstreze vie amintirea marelui patriarh. Zeci de persoane au fost prezente, demonstrând că legăturile clădite pe dragoste, credință și recunoștință vor dăinui peste vreme.
După slujba parastasului oficiată la Tocileni, părintele protopop Petru Fercal a rostit un cuvânt emoționant, evocând personalitatea marcantă a Preafericitului Teoctist și subliniind atașamentul sincer al comunității, care se adună an de an pentru a-i cinsti memoria.
Evenimentul s-a încheiat cu o agapă frățească, unde nelipsitele sărmăluțe au fost pregătite cu grijă de gospodinele din Tocileni. Acestea au dovedit încă o dată că, pe lângă evlavie și respect pentru moștenirea spirituală a patriarhului, sunt și păstrătoare iscusite ale tradițiilor culinare locale.
Părintele Patriarh Teoctist s-a născut în data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni din județul Botoșani. A primit numele de Teodor, fiind cel de-al zecelea copil al familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu. A intrat frate în Mănăstirea Vorona în anul 1928, apoi în Mănăstirea Neamț în anul 1931.
Studii
Teodor Arăpașu a absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1940. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 și a fost hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937.
Între 1940-45 a studiat la Facultatea de Teologie din București, în paralel, îndeplinind diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași, fiind hirotonit ieromonah în data de 25 martie 1945 și hirotesit arhimandrit în 1946.
Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași. În data de 28 februarie 1950 a fost ales în funcția de Episcop vicar patriarhal cu titlul Botoșăneanul.
Părintele Teoctist a fost secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.
Activitate pastorală
În data de 16 septembrie 1962 a fost instalat ca Episcop la Arad (ales la data de 28 iulie) unde a păstorit 10 ani (între decembrie 1969 – decembrie 1970, locțiitor de Episcop la Oradea).
La 25 februarie 1973 a fost întronizat Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei (28 ianuarie).
În data de 9 octombrie 1977, Părintele Teoctist a primit demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (ales la 25 septembrie).
Începând cu luna iulie a anului 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de Mitropolit al Ardealului. După moartea Patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de Patriarh.
La data de 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007.
Foto: facebook Biserica Adormirea Maicii Domnului Stîuceni
Eveniment
Măsuri de ordine publică pentru meciul de fotbal dintre F.C. Botoșani și Metaloglobus București
Eveniment
Furt de arbori în Lozna și Vârful Câmpului: Polițiștii au pus în aplicare mandate de percheziție
Înscrierea în învățământul primar în anul școlar 2026-2027: Până la ce dată se pot depune cererile. DOCUMENT pus în dezbatere
FOTO: Zi de aleasă cinstire pentru Patriarhul Teoctist, la Biserica din Victoria și la Casa Memorială din Tocileni
Măsuri de ordine publică pentru meciul de fotbal dintre F.C. Botoșani și Metaloglobus București
Furt de arbori în Lozna și Vârful Câmpului: Polițiștii au pus în aplicare mandate de percheziție
Nu i-a plăcut măsura controlului judiciar. Femeie de 43 de ani, arestată pentru 30 de zile
Regulamentul de bloc. Documentul obligatoriu pentru toate asociațiile de proprietari
Sinodul BOR: Declararea anului 2027 ca Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina și Teoctist Arăpașu – printre hotărâri
DOCUMENTAR: 111 ani de la nașterea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986-2007) (7 februarie)
CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Ierarh Partenie, Episcopul Lampsacului
VIDEO Botoșani: Sindicatul Europol acuză condițiile insalubre din sediul Poliției Rutiere. IPJ caută alt imobil
- Minor de 14 ani reținut la Cluj-Napoca pentru furt calificat după ce ar fi sustras o trotinetă electrică. A fost ajutat de frate
- Festivalul PRAETORIAN GATES de la Alba Iulia va colabora cu cei de la DIRTY SHIRT, în calitate de ambasadori ai proiectului
- VIDEO. Sorana Cîrstea câștigă finala turneului Transylvania Open contra Emmei Răducanu. A obținut titlul la simplu
- Audi A6 impecabil, scos la licitație la prețul de 1.000 de euro, de Primăria Sibiu. A fost mașina de protocol a lui Iohannis
Taxa pe gunoi, cea mai mare povară pentru botoșăneni: Primăria Botoșani caută soluții să o reducă sub 26 de lei/persoană
VIDEO. 2025, investiții record la Rădăuți-Prut: Școală modernizată, locuințe pentru tineri și infrastructură rutieră în plin proces de finalizare
Comuna Avrămeni încheie un an plin de investiții: Asfaltări pe 10,7 km, centru de zi, sistem de supraveghere și un nou parc fotovoltaic
Orașul Darabani încheie încă un an bun: Școală nouă, spații verzi modernizate și proiecte importante finalizate
Bucurie la Albești și Tudor Vladimirescu: Profesorii și elevii au transformat Ziua Națională într-o adevărată sărbătoare
VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe
Hănești în 2025: Drumuri modernizate, apă aproape finalizată și noi spații de agrement. Primarul Costel Matei: A fost un an bun
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment4 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate3 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate3 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment4 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
