Connect with us
Publicitate

Actualitate

Cronica săptămânii: „Watch Dogs” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani

Publicat

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

„Parcă aș fi un personaj în povestea unui scriitor, parcă o minte bolnavă  ar scrie pentru mine toate astea…”

Plecând de la această paradigmă, dramaturgul  Lucian Băleanu își construiește piesa astfel încât hotarul dintre lumea textului și realitatea scriitorului, istorie și narațiune, temporalitatea textului și timpul scrierii, spațialitatea textului și dimensiunile realității se șterg, iar personajele, dacă nu dialoghează cu creatorul lor, îl invocă retoric, exclamând în autoreflecție:  „…parcă o minte bolnavă ar scrie pentru mine toate acestea”.

Și totuși într-un interviu, dramaturgul își rezumă scrierea ca fiind „nimic ieșit din comun, un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor”. Însă când autorul ne introduce în text atât de direct, fără a ne lăsă, pe noi, spectatori avizați de teatru, să căutăm cheia, să identificăm și să parcurgem adevăratul labirint al absurdului și finalmente să descifrăm mesajul, suntem nevoiți să ne lăsăm captați de acel spațiu concret, de acel culoar lăuntric, în care „întâlnirile și despărțirile intersectează destine”, pur și simplu într-un firesc nonșalant, să asistăm „la niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai mică atenție”.

Despre întâlniri și despre despărțiri, despre prietenii și trădări, despre nevoia de a trece dincolo, ne vorbesc, uzitând diferite registre de comunicare, protagoniștii scenei (de la înțelept la ucenic, de la șef la subaltern, de la prieten la prieten, de la jurnalist, agent secret, femeie nenorocită la agent de pază).

Un prim  dialog este susținut în antiteză de personajele principale: Nea Gică (actorul Gheorghe Frunză), bătrânul înțelept, trecut prin viață, obosit, bolnav, nostalgic, și Paulică (actorul Răzvan Amitroaei), tânărul necopt, naiv, visător tupeist și oarecum prostănac. Exponenți ai două generații diferite, puse aparent în opoziție prin natura gândirii, crezului, manifestării, exteriorizării lor și în complementaritate când este vorba despre rigurozitatea profesiei, câini de pază sau – de ce nu? –  Watch Dogs.

Tema conflictului de idei între generații nu este neapărat inedită: Augustin Buzura, Aureliu Busuioc, Radu Aldulescu, Gheorghe Crăciun pun în opoziție astfel de personaje, fiecare în parte parcă conectate la propria realitate. „Ochii tăi tineri de îndrăgostiți sunt mincinoși, ei nu văd decât ce vrei tu să vadă”,concluzionează sarcastic nea Gică;  „merg să escaladez Vârful Omul”, se avântă cutezător Paulică. Doar că, în această piesă, antiteza dintre personajele dramaturgului Lucian Băleanu este oarecum de fond („Măcar din solidaritate nu mai râde” –  „Dar de ce să o ducă altul mai bine ca mine”),pentru că, pe măsura consumării actului dramatic, aceasta se disipă, se autoanulează, astfel încât, finalmente, personajele parcă vorbesc aceeași limbă sau – cum spune autorul – „se educă reciproc”.

În prim-planul scenei, dramaturgul ne propune să descoperim doi agenți de pază, prinși în conversații de tip tête-à-tête, doi watch dogs ce au primit  în consemn  un spațiu neutru al delimitărilor, două personaje conectate la propriile  realități tragico-comice, la propriile nevoi, frustrări, neîmpliniri, în care, comicul de limbaj și de situație, susținut de ironia, sarcasmul, zeflemeaua celui mai în vârstă, atenuează oarecum fondul de gri social. Doi indivizi, dispuși unul față de celălalt la un interval de aproximativ jumătate de secol, socializează, doar că viață se vede diferit când este privită de la capete și de capete diferite, iar actorii Gheorghe Frunză și Răzvan Amitroaei ne conving, fără drept de apel, că așa este. (Se spune că, în genere, la serviciu, oamenii vorbesc despre familie, iar în familie – despre serviciu; în posturile lor de santinele la poarta țării, câinii de pază își exhibiționează unul altuia viața conjugală, una ratată, distrusă, falimentată, alta, în curs de…) Viața, în complexitatea ei,  prietenii, căsătorii, divorțuri – iluzii, minciuni, moarte…

„Și moartea este o formă de viață”, spune Cioran. Iar în această piesă, moartea iscodește, își face loc, convinge, probând diferite identități.  Moartea, finalmente se concretizează în neființă, iar neființele vor fi pasagerii din aeronava București – Lisabona. În această piesă, moartea poartă pantofi cu toc, fustă, taior, cămașă. În acest text, moartea probează câteva profesii: reporter TV, agent al siguranței naționale, femeie părăsită, și, finalmente, păpușă gonflabilă, devenind câte puțin, tot mai convingătoare. Ultima asociere, artificială, înlesnește trecerea dincoloși încheind oarecum abrupt piesa, printr-un deznodământ imposibil de intuit. Moartea, la dramaturgul Lucian Băleanu, are nume de prințesă, parcă predestinat (ar spune Paulică), moartea are forme, „și  încă ce forme!”, spune nea Gicu. „Moartea este vai de mama ei, scrie Grigore Vieru, că îți vine să-i plângi de milă”. Și câinii de pază, paznicii aeroportului, înduioșați, îi fac loc pe banda rulantă. Actrița Gina Pătrașcu Zamfirache, joacă rolul unei morți veritabile… „S-a prăbușit un avion, zborul 52320, de Lisabona, a explodat la o mie de metri după decolare”, spune domnul Nelu.

Domnul Nelu, șeful câinilor de pază, expresivul Sorin Ciofu, actor al stărilor de maximă intensitate, materializate prin mai toate formele de comunicare nonverbale și paralimbaj: mimică, gestică, postura fizică, expresie, tonalitatea vocii, ritm, fluctuația, intonație, accente, etc. Sorin Ciofu, în rolul său, știe să fie maxim de profund, maxim de confuz, maxim de îndurerat, maxim de exigent, iar pentru a transmite aceste stări nu are nevoie de un arsenal de cuvinte. Pe aceste maxime psihologice a mizat regizorul artistic Alexandru Vasilachi, înainte de toate un expert al identificării personajelor, nașul de botez al protagoniștilor din respectiva piesă. Cine altcineva putea să-l ducă în inimă pe nea Gicu mai bine decât Gheorghe Frunză, pe cine ar fi stat mai strunit harnașamentul de Watch  Dogs decât pe Răzvan Amitroaie și ce teroristă mai convingătoare decât Gina Pătrașcu Zamfirache ar fi putut poza până și-n păpușă gonflabilă?!

Deosebită și scenografia maestrului Mihai Pastramagiu: banda rulantă a funcționat impecabil, păpușa gonflabilă a traversat scena călare pe situație, parcă imitând, parcă sfidând umbrele grăbite în ambele sensuri, reliefate pe celelalte două benzi proiectate pe fundal.

Și pentru ca spectatorii să meargă pe la casele lor, cu sentimentul că în buzunar au un bilet de călătorie, să zicem București – Lisabona, regizorul artistic mai născocește o chestie care în scriere s-ar numi intertextualitate. Mai exact, prin portavocea unei crainice de aeroport, invită personajele –  pardon, actorii –, pe scenă – pardon, în aerogară: Sorin Ciofu, Gheorghe Frunză, Gina Pătrașcu Zamfirache, Răzvan Amitroaie.

Iată și cheile piesei „Watch Dogs”: atemporalitate, aspațialitate, apersonalitate. Personajele și implicit actorii, scena și implicit aerogara, timpul narațiunii și implicit timpul dramatizării narațiunii, toate sunt într-o suprapunere definitivă. Și nu ar fi fost o surpriză dacă regizorul artistic Alexandru Vasilaschi ar fi invitat din sală, pe scenă, în aeroport, spectatorii, astfel încât să putem gândi o contopire tridimensională într-un „tot” universal.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Economie

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui: Vom suferi cea mai mare creştere de taxe din istoria României post revoluţie

Publicat

Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, afirmă că PSD şi PNL „se pregătesc să aplice cea mai mare creştere de taxe din istoria României”. USR anunţă că va ataca la CCR legea PSD-PNL de creştere a taxelor.

„Acum, în anul de graţie 2023, guvernul Iohannis-Ciolacu vine din nou să crească taxele, cu un impact oficial de 16.4 miliarde de lei. Creşterea pe care se pregătesc să o facă acum este mai mare cu 3.1 miliarde de lei decât ultima cea mai mare creştere de taxe din istoria (post revoluţie) a României!!! Asta de la oameni care se jurau la începutul anului că nu cresc taxele”, spune Claudiu Nasui.

USR transmite că „ultimul moment de mare creştere a taxării a fost în perioada guvernării Băsescu-Boc”.

„Atunci, guvernul a crescut masiv numeroase taxe prin OUG, printre care şi cota standard de TVA de la 19% la 24%. Impactul oficial de atunci, şi actualizat pentru inflaţie, este de 13.3 miliarde de lei. Practic în 2010, guvernul Băsescu-Boc a crescut masiv taxele cu 13.3 miliarde de lei (la valoarea leilor de azi). USR va ataca la CCR legea PSD-PNL de creştere a taxelor”, se menţionează în finalul comunicatului.

Citeste mai mult

Economie

În sfârșit: Veste foarte bună pentru agricultori. Începe construcţia primelor CENTRE DE COLECTARE legume – fructe

Publicat

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a prezentat autorităţilor locale din judeţul Buzău un model tip de centru colectare legume fructe şi a fost să vadă unde va fi amplasat acest centru: „Proiectul Centrelor de Colectare legume – fructe intră în linie dreaptă”, relatează mediafax.ro.

“Proiectul Centrelor de Colectare legume – fructe intră în linie dreaptă. Astăzi (vineri – n.r.), am prezentat autorităţilor locale din judeţul Buzău un model tip de centru colectare legume fructe şi am fost în teren pentru a vedea unde va fi amplasat acest centru”, scrie pe Facebook Florin Barbu.

Construcţia primelor şase centre, din cele 15 câte vor realizate în România, prin Casa Unirea, precizează ministrul Agriculturii, va începe în acest an.

„Fiecare centru va avea 3000 mp, 4 benzi se sortare şi spaţiu cu temperatură controlată, pentru a prelua, sorta şi pregăti pentru valorificare producţiile fermierilor. Este o promisiune făcută legumicultorilor şi pomicultorilor români, pe care o onoram, pentru că scopul nostru comun este sa producem hrană românească, sănătoasă şi gustoasă”, încheie Barbu.

Citeste mai mult

Eveniment

Sucevean cu LEMNE în REMORCĂ prins de polițiști la Botoșani după ce a încercat să fugă pentru a nu a arăta actele

Publicat

Un tânăr de 27 de ani, din județul Suceava a rămas fără permis, fără lemnele pe care le transporta și fără 2.000 de lei, după un control al polițiștilor din Bucecea, au anunțat astăzi responsabilii IJP Botoșani.

La data de 23 septembrie 2023, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Bucecea au oprit pentru control, pe drumul național D.N. 29 C, în localitatea Călinești, o autoutilitară condusă de un tânăr, 27 de ani , din județul Suceava care transporta material lemnos.

Inițial, conducătorul auto nu a oprit la semnalele polițiștilor, continuându-și deplasarea, însă după ce a observat că aceștia au pornit în urmărirea lui, s-a conformat.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta transporta aproximativ 2 metri cubi de material lemnos în plus, față de cantitatea pe care o avea trecută în documente.

Tânărul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2.000 de lei, iar cantitatea de material lemnos pe care o transporta fără aviz a fost supusă confiscării.

“Totodată, conducătorului auto i-a fost reținut permisul de conducere pentru 30 zile, întrucât nu a oprit la semnalul polițiștilor”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Flăcări până la cer la un GATER în Suceava. Toate utilajele de prelucrare a lemnului au fost distruse

Publicat

Un incendiu s-a produs, duminică dimineaţă, la o hală de prelucrarea lemnului din localitatea Vama, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, la sosirea echipajelor la faţa locului incendiul se manifesta generalizat la o construcţie din lemn.

Au ars hala construită din lemn și bunuri din interior, utilaje specifice procesului de debitare și prelucrare a lemnului, pe o suprafață de aproximativ 250 de metri pătrați.

Intervin pompierii militari ai Detaşamentului Câmpulung Moldovenesc şi cei ai Gărzii de Intervenţie Gura Humorului, împreună cu lucrători ai SVSU Vama, cu patru autospeciale de stingere şi o ambulanţă SMURD B2.

“Se lucrează pentru lichidarea incendiului şi pentru îndepărtarea efectelor negative”, a precizat ISU.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending