Connect with us

Actualitate

Cronica săptămânii: „Watch Dogs” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani

Publicat

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

„Parcă aș fi un personaj în povestea unui scriitor, parcă o minte bolnavă  ar scrie pentru mine toate astea…”

Plecând de la această paradigmă, dramaturgul  Lucian Băleanu își construiește piesa astfel încât hotarul dintre lumea textului și realitatea scriitorului, istorie și narațiune, temporalitatea textului și timpul scrierii, spațialitatea textului și dimensiunile realității se șterg, iar personajele, dacă nu dialoghează cu creatorul lor, îl invocă retoric, exclamând în autoreflecție:  „…parcă o minte bolnavă ar scrie pentru mine toate acestea”.

Și totuși într-un interviu, dramaturgul își rezumă scrierea ca fiind „nimic ieșit din comun, un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor”. Însă când autorul ne introduce în text atât de direct, fără a ne lăsă, pe noi, spectatori avizați de teatru, să căutăm cheia, să identificăm și să parcurgem adevăratul labirint al absurdului și finalmente să descifrăm mesajul, suntem nevoiți să ne lăsăm captați de acel spațiu concret, de acel culoar lăuntric, în care „întâlnirile și despărțirile intersectează destine”, pur și simplu într-un firesc nonșalant, să asistăm „la niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai mică atenție”.

Despre întâlniri și despre despărțiri, despre prietenii și trădări, despre nevoia de a trece dincolo, ne vorbesc, uzitând diferite registre de comunicare, protagoniștii scenei (de la înțelept la ucenic, de la șef la subaltern, de la prieten la prieten, de la jurnalist, agent secret, femeie nenorocită la agent de pază).

Un prim  dialog este susținut în antiteză de personajele principale: Nea Gică (actorul Gheorghe Frunză), bătrânul înțelept, trecut prin viață, obosit, bolnav, nostalgic, și Paulică (actorul Răzvan Amitroaei), tânărul necopt, naiv, visător tupeist și oarecum prostănac. Exponenți ai două generații diferite, puse aparent în opoziție prin natura gândirii, crezului, manifestării, exteriorizării lor și în complementaritate când este vorba despre rigurozitatea profesiei, câini de pază sau – de ce nu? –  Watch Dogs.

Tema conflictului de idei între generații nu este neapărat inedită: Augustin Buzura, Aureliu Busuioc, Radu Aldulescu, Gheorghe Crăciun pun în opoziție astfel de personaje, fiecare în parte parcă conectate la propria realitate. „Ochii tăi tineri de îndrăgostiți sunt mincinoși, ei nu văd decât ce vrei tu să vadă”,concluzionează sarcastic nea Gică;  „merg să escaladez Vârful Omul”, se avântă cutezător Paulică. Doar că, în această piesă, antiteza dintre personajele dramaturgului Lucian Băleanu este oarecum de fond („Măcar din solidaritate nu mai râde” –  „Dar de ce să o ducă altul mai bine ca mine”),pentru că, pe măsura consumării actului dramatic, aceasta se disipă, se autoanulează, astfel încât, finalmente, personajele parcă vorbesc aceeași limbă sau – cum spune autorul – „se educă reciproc”.

În prim-planul scenei, dramaturgul ne propune să descoperim doi agenți de pază, prinși în conversații de tip tête-à-tête, doi watch dogs ce au primit  în consemn  un spațiu neutru al delimitărilor, două personaje conectate la propriile  realități tragico-comice, la propriile nevoi, frustrări, neîmpliniri, în care, comicul de limbaj și de situație, susținut de ironia, sarcasmul, zeflemeaua celui mai în vârstă, atenuează oarecum fondul de gri social. Doi indivizi, dispuși unul față de celălalt la un interval de aproximativ jumătate de secol, socializează, doar că viață se vede diferit când este privită de la capete și de capete diferite, iar actorii Gheorghe Frunză și Răzvan Amitroaei ne conving, fără drept de apel, că așa este. (Se spune că, în genere, la serviciu, oamenii vorbesc despre familie, iar în familie – despre serviciu; în posturile lor de santinele la poarta țării, câinii de pază își exhibiționează unul altuia viața conjugală, una ratată, distrusă, falimentată, alta, în curs de…) Viața, în complexitatea ei,  prietenii, căsătorii, divorțuri – iluzii, minciuni, moarte…

„Și moartea este o formă de viață”, spune Cioran. Iar în această piesă, moartea iscodește, își face loc, convinge, probând diferite identități.  Moartea, finalmente se concretizează în neființă, iar neființele vor fi pasagerii din aeronava București – Lisabona. În această piesă, moartea poartă pantofi cu toc, fustă, taior, cămașă. În acest text, moartea probează câteva profesii: reporter TV, agent al siguranței naționale, femeie părăsită, și, finalmente, păpușă gonflabilă, devenind câte puțin, tot mai convingătoare. Ultima asociere, artificială, înlesnește trecerea dincoloși încheind oarecum abrupt piesa, printr-un deznodământ imposibil de intuit. Moartea, la dramaturgul Lucian Băleanu, are nume de prințesă, parcă predestinat (ar spune Paulică), moartea are forme, „și  încă ce forme!”, spune nea Gicu. „Moartea este vai de mama ei, scrie Grigore Vieru, că îți vine să-i plângi de milă”. Și câinii de pază, paznicii aeroportului, înduioșați, îi fac loc pe banda rulantă. Actrița Gina Pătrașcu Zamfirache, joacă rolul unei morți veritabile… „S-a prăbușit un avion, zborul 52320, de Lisabona, a explodat la o mie de metri după decolare”, spune domnul Nelu.

Domnul Nelu, șeful câinilor de pază, expresivul Sorin Ciofu, actor al stărilor de maximă intensitate, materializate prin mai toate formele de comunicare nonverbale și paralimbaj: mimică, gestică, postura fizică, expresie, tonalitatea vocii, ritm, fluctuația, intonație, accente, etc. Sorin Ciofu, în rolul său, știe să fie maxim de profund, maxim de confuz, maxim de îndurerat, maxim de exigent, iar pentru a transmite aceste stări nu are nevoie de un arsenal de cuvinte. Pe aceste maxime psihologice a mizat regizorul artistic Alexandru Vasilachi, înainte de toate un expert al identificării personajelor, nașul de botez al protagoniștilor din respectiva piesă. Cine altcineva putea să-l ducă în inimă pe nea Gicu mai bine decât Gheorghe Frunză, pe cine ar fi stat mai strunit harnașamentul de Watch  Dogs decât pe Răzvan Amitroaie și ce teroristă mai convingătoare decât Gina Pătrașcu Zamfirache ar fi putut poza până și-n păpușă gonflabilă?!

Deosebită și scenografia maestrului Mihai Pastramagiu: banda rulantă a funcționat impecabil, păpușa gonflabilă a traversat scena călare pe situație, parcă imitând, parcă sfidând umbrele grăbite în ambele sensuri, reliefate pe celelalte două benzi proiectate pe fundal.

Și pentru ca spectatorii să meargă pe la casele lor, cu sentimentul că în buzunar au un bilet de călătorie, să zicem București – Lisabona, regizorul artistic mai născocește o chestie care în scriere s-ar numi intertextualitate. Mai exact, prin portavocea unei crainice de aeroport, invită personajele –  pardon, actorii –, pe scenă – pardon, în aerogară: Sorin Ciofu, Gheorghe Frunză, Gina Pătrașcu Zamfirache, Răzvan Amitroaie.

Iată și cheile piesei „Watch Dogs”: atemporalitate, aspațialitate, apersonalitate. Personajele și implicit actorii, scena și implicit aerogara, timpul narațiunii și implicit timpul dramatizării narațiunii, toate sunt într-o suprapunere definitivă. Și nu ar fi fost o surpriză dacă regizorul artistic Alexandru Vasilaschi ar fi invitat din sală, pe scenă, în aeroport, spectatorii, astfel încât să putem gândi o contopire tridimensională într-un „tot” universal.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

FOTO: Incendiu la Vorona! Un bărbat și-a pierdut viața

Publicat

Un bărbat în vârstă de 61 de ani, din localitatea Vorona, și-a pierdut viața în urma unui incendiu produs în camera unde locuia.

S-a întâmplat în această după-amiază. Alarma a fost dată de vecinii care au observat că iese fum din interiorul casei.
La fața locului s-au deplasat două echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vorona.
Aceștia au constatat că ardeau bunurile dintr-o cameră și din hol.
Întrucât existau informații că proprietarul nu a reușit să iasă din interior, pompierii au început căutările concomitent cu acțiunea de stingere. Din nefericire, bărbatul a fost găsit decedat, în cameră.
Cel mai probabil probabil, evenimentul a fost generat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.
Pentru prevenirea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:
– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
– nu lăsați ușa sobei deschisă;
– nu supraîncălziți soba;
– montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
– nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
– nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
– stingeți focul pe timpul nopții;
– nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Citeste mai mult

Educație

PROIECT: Anul şcolar 2023 – 2024 va începe pe 11 septembrie şi va avea cinci module

Publicat

Anul şcolar 2023 – 2024 va începe pe 11 septembrie şi va avea 36 de săptămâni cuprinse în cinci module, urmând să se încheie pe 21 iunie, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Educaţiei pus în consultare publică.

Programele “Şcoala altfel” şi “Săptămâna Verde” ar urma să se desfăşoare, la decizia unităţilor de învăţământ, în perioada 11 septembrie 2023 – 12 aprilie 2024.

Se propune ca anul şcolar 2023 – 2024 să fie structurat astfel:

* cursuri de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023 şi vacanţă de sâmbătă, 28 octombrie 2023, până duminică, 5 noiembrie 2023;

* cursuri de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023, apoi vacanţă de sâmbătă, 23 decembrie 2023, până duminică, 7 ianuarie 2024;

* cursuri de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024, sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia Inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educaţiei, cu părinţii sau reprezentanţii legali ai acestora şi cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităţilor de învăţământ, urmate de o săptămână de vacantă, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024;

* cursuri de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024, după cum decid Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024, iar apoi vacanţă de sâmbătă, 13 aprilie 2024, până duminică, 21 aprilie 2024;

* cursuri de luni, 22 aprilie 2024, până vineri, 21 iunie 2024, urmate de vacanţă de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024.

În ziua de 5 octombrie, Ziua internaţională a educaţiei, şi în zilele nelucrătoare şi de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri, prevede proiectul.

“În situaţia suspendării cursurilor conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4183/2022, măsurile privind parcurgerea integrală a programei şcolare prin modalităţi alternative stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ nu se dispun în perioada vacanţelor şcolare”, se menţionează în proiect.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, Inspectoratele şcolare pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar.

Propunerile şi sugestiile cu privire la proiectul de act normativ pot fi trimise până la data de 10 februarie, pe adresa de e-mail: mihaela.alexandru@edu.gov.ro. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Un șofer a derapat la Suceava și a ajuns cu mașina în poziție verticală rezemată de un copac

Publicat

Un șofer care nu a adaptat viteza la condițiile de drum a derapat, joi, pe DN 17, în afara localității Frasin și a ajuns cu mașina în poziție verticală rezemată de un copac, relatează newsbucovina.ro.

Potrivit primelor date ale anchetei, șoferul, un bărbat din Câmpulung Moldovenesc, circula singur în mașina personală, și a derapat pe DN 17 din cauza vitezei neadaptate la condițiile de drum și a ieșit în afara părții carosabile.

În urma accidentului au rezultat doar pagube materiale, iar șoferul nu a suferit leziuni.

Citeste mai mult

Eveniment

Bani pentru românii care vor să-și instaleze panouri fotovoltaice în 2023: Vor putea fi finanțate 150.000 de proiecte noi

Publicat

Vor putea fi finanțate de 4 ori mai multe proiecte pentru românii care vor să își instaleze panouri fotovoltaice.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că bugetul prevăzut pentru panourile fotovoltaice, în 2023, este de trei miliarde lei, bani cu care se vor putea fi finanţa peste 150.000 proiecte, scrie alba24.ro.

Potrivit lui Tanczos, în România sunt peste trei milioane de case intabulate şi înregistrate la Oficiul de Cadastru care ar putea beneficia de un asemenea program, interesul este foarte ridicat şi e nevoie de creşterea fondurilor, pentru a finanţa mai multe solicitări.

„În România sunt peste trei milioane de case intabulate, locuinţe unifamiliale, teoretic care ar putea avea nevoie de sisteme fotovoltaice pentru a deveni independente sau semi-independente din punct de vedere al energiei electrice.

Anul trecut am aprobat peste 40.000 de cereri de finanţare, interesul a fost unul uriaş şi este clar că trebuie să suplimentăm bugetul pentru a veni în întâmpinarea cererii şi nevoii din partea cetăţenilor.

Pentru a sprijini cetăţenii în instalarea acestor sisteme de producere a energiei electrice, în 2023 continuăm programul, construim acum bugetul AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu – n.red) şi vom bugeta pentru acest program o sumă de cel puţin patru ori mai mare decât anul trecut. (…)

Trei miliarde lei este bugetul prevăzut pentru fotovoltaice, în 2023, şi vom putea finanţa cel puţin 150.000 de proiecte, faţă de 40.000″, a declarat Ministrul Mediului, pentru AGERPRES.

Interes pentru reducerea birocrației

Acesta a menţionat că, în paralel, s-au purtat discuţii cu unităţile administrativ-teritoriale pentru a găsi soluţii de eficientizare şi de reducere a birocraţiei în implementare a programului şi şi-a exprimat convingerea că „anul acesta numărul celor care vor putea aplica va fi de ordinul sutelor de mii”.

Tanczos a mai subliniat că se analizează şi posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare.

„În acelaşi timp, analizăm posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare, astfel încât independenţa energetică la nivel de gospodărie să fie susţinută şi prin posibilitatea de a stoca energia produsă în timpul zilei şi de a nu fi nevoie de fiecare dată de livrare în sistemul energetic.

Am demarat negocierile şi cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a căuta soluţii împreună de finanţare, atât din fondurile care sunt la dispoziţia Ministerului Mediului, cât şi din surse care sunt asigurate de Uniunea Europeană, adică fonduri europene”, a spus ministrul Mediului.

Acesta a făcut referire şi la limitările legate de capacităţile de producţie şi de instalare a sistemelor fotovoltaice.

„Desigur, există şi alte limitări, limitări de ordin economic şi de ordinul capacităţilor de producţie a sistemelor fotovoltaice şi a capacităţilor de instalare.

Deci, nu numai partea financiară, de finanţare, este importantă, e important să vedem şi cât pot instala firmele care se ocupă de aşa ceva şi ce cantităţi se pot importa în România”, a mai arătat Tanczos Barna.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate