Connect with us

Actualitate

Cronica săptămânii: „Watch Dogs” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

„Parcă aș fi un personaj în povestea unui scriitor, parcă o minte bolnavă  ar scrie pentru mine toate astea…”

Plecând de la această paradigmă, dramaturgul  Lucian Băleanu își construiește piesa astfel încât hotarul dintre lumea textului și realitatea scriitorului, istorie și narațiune, temporalitatea textului și timpul scrierii, spațialitatea textului și dimensiunile realității se șterg, iar personajele, dacă nu dialoghează cu creatorul lor, îl invocă retoric, exclamând în autoreflecție:  „…parcă o minte bolnavă ar scrie pentru mine toate acestea”.

Și totuși într-un interviu, dramaturgul își rezumă scrierea ca fiind „nimic ieșit din comun, un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor”. Însă când autorul ne introduce în text atât de direct, fără a ne lăsă, pe noi, spectatori avizați de teatru, să căutăm cheia, să identificăm și să parcurgem adevăratul labirint al absurdului și finalmente să descifrăm mesajul, suntem nevoiți să ne lăsăm captați de acel spațiu concret, de acel culoar lăuntric, în care „întâlnirile și despărțirile intersectează destine”, pur și simplu într-un firesc nonșalant, să asistăm „la niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai mică atenție”.

Despre întâlniri și despre despărțiri, despre prietenii și trădări, despre nevoia de a trece dincolo, ne vorbesc, uzitând diferite registre de comunicare, protagoniștii scenei (de la înțelept la ucenic, de la șef la subaltern, de la prieten la prieten, de la jurnalist, agent secret, femeie nenorocită la agent de pază).

Un prim  dialog este susținut în antiteză de personajele principale: Nea Gică (actorul Gheorghe Frunză), bătrânul înțelept, trecut prin viață, obosit, bolnav, nostalgic, și Paulică (actorul Răzvan Amitroaei), tânărul necopt, naiv, visător tupeist și oarecum prostănac. Exponenți ai două generații diferite, puse aparent în opoziție prin natura gândirii, crezului, manifestării, exteriorizării lor și în complementaritate când este vorba despre rigurozitatea profesiei, câini de pază sau – de ce nu? –  Watch Dogs.

Publicitate

Tema conflictului de idei între generații nu este neapărat inedită: Augustin Buzura, Aureliu Busuioc, Radu Aldulescu, Gheorghe Crăciun pun în opoziție astfel de personaje, fiecare în parte parcă conectate la propria realitate. „Ochii tăi tineri de îndrăgostiți sunt mincinoși, ei nu văd decât ce vrei tu să vadă”,concluzionează sarcastic nea Gică;  „merg să escaladez Vârful Omul”, se avântă cutezător Paulică. Doar că, în această piesă, antiteza dintre personajele dramaturgului Lucian Băleanu este oarecum de fond („Măcar din solidaritate nu mai râde” –  „Dar de ce să o ducă altul mai bine ca mine”),pentru că, pe măsura consumării actului dramatic, aceasta se disipă, se autoanulează, astfel încât, finalmente, personajele parcă vorbesc aceeași limbă sau – cum spune autorul – „se educă reciproc”.

În prim-planul scenei, dramaturgul ne propune să descoperim doi agenți de pază, prinși în conversații de tip tête-à-tête, doi watch dogs ce au primit  în consemn  un spațiu neutru al delimitărilor, două personaje conectate la propriile  realități tragico-comice, la propriile nevoi, frustrări, neîmpliniri, în care, comicul de limbaj și de situație, susținut de ironia, sarcasmul, zeflemeaua celui mai în vârstă, atenuează oarecum fondul de gri social. Doi indivizi, dispuși unul față de celălalt la un interval de aproximativ jumătate de secol, socializează, doar că viață se vede diferit când este privită de la capete și de capete diferite, iar actorii Gheorghe Frunză și Răzvan Amitroaei ne conving, fără drept de apel, că așa este. (Se spune că, în genere, la serviciu, oamenii vorbesc despre familie, iar în familie – despre serviciu; în posturile lor de santinele la poarta țării, câinii de pază își exhibiționează unul altuia viața conjugală, una ratată, distrusă, falimentată, alta, în curs de…) Viața, în complexitatea ei,  prietenii, căsătorii, divorțuri – iluzii, minciuni, moarte…

„Și moartea este o formă de viață”, spune Cioran. Iar în această piesă, moartea iscodește, își face loc, convinge, probând diferite identități.  Moartea, finalmente se concretizează în neființă, iar neființele vor fi pasagerii din aeronava București – Lisabona. În această piesă, moartea poartă pantofi cu toc, fustă, taior, cămașă. În acest text, moartea probează câteva profesii: reporter TV, agent al siguranței naționale, femeie părăsită, și, finalmente, păpușă gonflabilă, devenind câte puțin, tot mai convingătoare. Ultima asociere, artificială, înlesnește trecerea dincoloși încheind oarecum abrupt piesa, printr-un deznodământ imposibil de intuit. Moartea, la dramaturgul Lucian Băleanu, are nume de prințesă, parcă predestinat (ar spune Paulică), moartea are forme, „și  încă ce forme!”, spune nea Gicu. „Moartea este vai de mama ei, scrie Grigore Vieru, că îți vine să-i plângi de milă”. Și câinii de pază, paznicii aeroportului, înduioșați, îi fac loc pe banda rulantă. Actrița Gina Pătrașcu Zamfirache, joacă rolul unei morți veritabile… „S-a prăbușit un avion, zborul 52320, de Lisabona, a explodat la o mie de metri după decolare”, spune domnul Nelu.

Domnul Nelu, șeful câinilor de pază, expresivul Sorin Ciofu, actor al stărilor de maximă intensitate, materializate prin mai toate formele de comunicare nonverbale și paralimbaj: mimică, gestică, postura fizică, expresie, tonalitatea vocii, ritm, fluctuația, intonație, accente, etc. Sorin Ciofu, în rolul său, știe să fie maxim de profund, maxim de confuz, maxim de îndurerat, maxim de exigent, iar pentru a transmite aceste stări nu are nevoie de un arsenal de cuvinte. Pe aceste maxime psihologice a mizat regizorul artistic Alexandru Vasilachi, înainte de toate un expert al identificării personajelor, nașul de botez al protagoniștilor din respectiva piesă. Cine altcineva putea să-l ducă în inimă pe nea Gicu mai bine decât Gheorghe Frunză, pe cine ar fi stat mai strunit harnașamentul de Watch  Dogs decât pe Răzvan Amitroaie și ce teroristă mai convingătoare decât Gina Pătrașcu Zamfirache ar fi putut poza până și-n păpușă gonflabilă?!

Deosebită și scenografia maestrului Mihai Pastramagiu: banda rulantă a funcționat impecabil, păpușa gonflabilă a traversat scena călare pe situație, parcă imitând, parcă sfidând umbrele grăbite în ambele sensuri, reliefate pe celelalte două benzi proiectate pe fundal.

Și pentru ca spectatorii să meargă pe la casele lor, cu sentimentul că în buzunar au un bilet de călătorie, să zicem București – Lisabona, regizorul artistic mai născocește o chestie care în scriere s-ar numi intertextualitate. Mai exact, prin portavocea unei crainice de aeroport, invită personajele –  pardon, actorii –, pe scenă – pardon, în aerogară: Sorin Ciofu, Gheorghe Frunză, Gina Pătrașcu Zamfirache, Răzvan Amitroaie.

Iată și cheile piesei „Watch Dogs”: atemporalitate, aspațialitate, apersonalitate. Personajele și implicit actorii, scena și implicit aerogara, timpul narațiunii și implicit timpul dramatizării narațiunii, toate sunt într-o suprapunere definitivă. Și nu ar fi fost o surpriză dacă regizorul artistic Alexandru Vasilaschi ar fi invitat din sală, pe scenă, în aeroport, spectatorii, astfel încât să putem gândi o contopire tridimensională într-un „tot” universal.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sfaturi de la pompieri pentru prevenirea incidentelor în bucătării

Publicat

Publicitate

În apropierea Crăciunului, în fiecare bucătărie se pregătesc produsele tradiționale acestei sărbători. Deși par activități de rutină, oboseala sau graba de a face mai multe lucruri în același timp sunt factori ce pot favoriza producerea unor evenimente, cum ar fi incendiile sau accidentele casnice.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu. De aceea, vă recomandăm să:

– nu folosiți mijloace de preparare a hranei cu defecţiuni sau improvizaţii;

– supravegheaţi mijloacele de preparare a hranei când sunt în funcţiune;

– curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturi de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

– nu lăsați produsele care prezintă pericol de incendiu, precum ulei/grăsime, în apropierea sau pe sursele de aprindere;

Publicitate

– dacă se întâmplă ca tigaia de pe aragaz să ia foc, nu turnați apă peste aceasta;

– opriți alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului (dacă puteți să o faceți în siguranță) și lăsați-o să se răcească;

– stingeți tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea. Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului;

– nu aruncați tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie;

– după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul şi aragazul;

– menţineţi permanent curăţenia şi ordinea în bucătării sau în spaţiile de preparare a hranei;

– evitaţi supraalimentarea mijloacelor de preparare a hranei şi suprasolicitarea instalaţiei electrice;

– utilizaţi aparatele electrocasnice de tipul friteuzelor, cuptoarelor cu microunde, cuptoarelor electrice şi altele similare conform instrucţiunilor producătorilor şi deconectaţi-le de la priză atunci când nu sunt folosite;

– păstraţi sursele de foc, cum sunt chibriturile, brichetele, lumânările sau lămpile pe gaz, în locuri în care nu au acces copiii;

– nu lăsați copiii mici singuri în bucătărie atunci când mijloacele de pregătire a hranei sau de încălzire sunt în funcțiune.

Reamintim totodată faptul că utilizarea necorespunzătoare a buteliilor sau a instalaţiilor de gaze lichefiate poate provoca incendii sau deflagrații. Este foarte important ca cetățenii să cunoască și să respecte următoarele reguli și măsuri menite să le protejeze viața și bunurile:

– întotdeauna aprindeți întâi chibritul și apoi manevrați robinetul de alimentare cu gaz;

– în cazul în care se simte mirosul caracteristic al gazului în încăpere, închideți de urgenţă robinetul buteliei şi al aparatului de utilizare; deschideți uşile şi ferestrele pentru aerisirea încăperii;

– nu aprindeți chibrituri, brichete, nu manevrați întrerupătoarele electrice, soneriile, telefoanele, nu fumați şi nu utilizați surse de foc înainte de a aerisi încăperea.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Magia tradițiilor românești adusă la sediul PSD Botoșani de peste 600 de colindători

Publicat

Publicitate

Sediul PSD Botoșani a devenit, și în acest an, gazda tradițiilor românești. Datinile și obiceiurile de iarnă au fost readuse la viață prin glasurile și portul popular ale celor peste 600 de colindători, organizați în 22 de cete din întreg județul.

Îmbrăcați în costume autentice, specifice sărbătorilor de iarnă, colindătorii au interpretat colinde străvechi, jocuri rituale și obiceiuri transmise din generație în generație, aducând spiritul sărbătorilor și sufletul satului românesc în inima municipiului Botoșani.

La eveniment au participat cete de colindători din localitățile Avrămeni, Bucecea, Broscăuți, Corlăteni, Corni, Costești – Răchiți, Coșula, Curtești, Dobârceni, Havârna, Hănești, Hlipiceni, Manoleasa, Negreni, Oneaga – Cristești, Sarafinești, Săveni, Suharău, Todireni, Tudora, Știubieni și Văculești, fiecare grup aducând cu sine specificul zonei și bogăția repertoriului tradițional.

Colindătorii au fost întâmpinați așa cum cere datina străbună, cu ospitalitatea gospodarului român: colaci, vin și cozonac, sărmăluțe și alte bucate alese, pregătite special pentru zilele de mare sărbătoare.

„Suntem profund recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire sacră și o duc mai departe. Datinile ne leagă de generațiile care au fost, dar și de cele care vin din urmă, definindu-ne, fără echivoc, prin rădăcinile noastre adânc înfipte în satul românesc. Obiceiurile noastre de iarnă, unice în spațiul cultural universal, sunt o adevărată comoară. Pentru noi, echipa PSD Botoșani, este o onoare ca, an de an, să fim nu doar gazde ale acestor cete de colindători, ci și părtași activi la păstrarea și promovarea tradițiilor populare românești”, este mesajul transmis de echipa PSD Botoșani, care a ținut să mulțumească tuturor celor veniți să vestească apropierea Nașterii Domnului.

Autenticitatea momentelor artistice prezentate la sediul PSD Botoșani reconfirmă rolul comunităților locale în conservarea identității culturale și demonstrează că tradițiile românești continuă să fie păstrate cu mândrie și respect.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Municipiul Botoșani întâmpină Anul Nou cu muzică și voie bună! Primăria invită botoșănenii la spectacolul de Revelion

Publicat

Publicitate

Programul va debuta, pe 31 decembrie, de la ora 20:30, cu Retro Music iar de la ora 21:15, pe scena amplasată pe Pietonalul Unirii, în zona Muzeului Județean, va începe Revelionul Copiilor, cu reprezentații ale elevilor Academiei de Arte „Modus Vivendi”, sub coordonarea Anei Maria Bucşă.

De la ora 22:15, Dan Doboș va oferi un recital de muzică populară!

De la ora 22.50, va debuta programul artiștilor naționali, cu FLORIAN RUS, care va ajunge de pe „străzile din București”, la Botoșani!

Cel de-al doilea artist național de TOP care va concerta în noaptea de Revelion, va fi AMI, cu „dulcea ei simfonie”, începând cu ora 23:25.

Momentul cel mai așteptat va fi marcat, de la ora 00:00, cu un foc de artificii!
Anul 2026 va fi întâmpinat cu muzică bună, asigurată de DJ Radu!

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Părintele Cosmin-Vasile Simion, noul preot paroh al Bisericii „Sfinții Arhangheli” din Teișoara, a fost instalat de părintele protopop Petru Fercal

Publicat

Publicitate

Comunitatea parohială din localitatea Teișoara, comuna Roma, județul Botoșani, a trăit duminică, 21 decembrie, un moment deosebit, intens așteptat. După săvârșirea Sfintei Liturghii, începând cu ora 12:20, la Biserica „Sfinții Arhangheli” a avut loc instalarea și prezentarea noului preot paroh, eveniment ce marchează continuitatea slujirii preoțești și începutul unei noi etape pastorale pentru credincioși.

Slujba de instalare a fost oficiată de părintele Petru Fercal, protopop de Botoșani, înconjurat de un sobor de preoți. La eveniment a fost prezent și fostul paroh al comunității, părintele iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, care a slujit parohia timp de peste două decenii.

Noul paroh al Parohiei „Sfinții Arhangheli” este părintele Cosmin-Vasile Simion, hirotonit în treapta de diacon la data de 24 octombrie 2025 de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Părintele Cosmin-Vasile Simion s-a născut la 29 ianuarie 2002, în municipiul Piatra Neamț, și este absolvent al Seminarului Teologic „Cuviosul Dionisie Exiguul” din Constanța (promoția 2021). Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, în perioada 2021–2025. În anul 2022, s-a căsătorit cu Ana Maria Simion, cei doi având împreună un copil.

Parohia „Sfinții Arhangheli” Teișoara a rămas vacantă în urma transferului părintelui Irinel-Constantin Puiu la Biserica „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani, ca urmare a promovării examenului organizat de Arhiepiscopia Iașilor.

Scurt istoric al parohiei

Parohia „Sfinții Arhangheli” din Teișoara are rădăcini istorice vechi, zona fiind atestată documentar încă din anul 1810. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, armeanul Ovanes (Ioan) Missir s-a implicat în zidirea bisericii din sat, fapt ce a contribuit decisiv la dezvoltarea vieții religioase locale. Existența unei biserici pe moșia Teișoara este documentată încă din anul 1899.

Publicitate

Lăcașul de cult a suferit distrugeri în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost lăsat în paragină în perioada regimului comunist. Actuala parohie a fost reînființată în anul 1997, iar din 2007 au început ample lucrări de consolidare și reparații. În anul 2024, au fost demarate noi intervenții, vizând înlocuirea șarpantei și consolidarea cupolei din cărămidă a altarului.

În prezent, parohia numără aproximativ 180 de familii și dispune de biserică și casă parohială, aflându-se într-un proces continuu de renovare și înnoire.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending