Connect with us

Actualitate

Cronica săptămânii: „Watch Dogs” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

„Parcă aș fi un personaj în povestea unui scriitor, parcă o minte bolnavă  ar scrie pentru mine toate astea…”

Plecând de la această paradigmă, dramaturgul  Lucian Băleanu își construiește piesa astfel încât hotarul dintre lumea textului și realitatea scriitorului, istorie și narațiune, temporalitatea textului și timpul scrierii, spațialitatea textului și dimensiunile realității se șterg, iar personajele, dacă nu dialoghează cu creatorul lor, îl invocă retoric, exclamând în autoreflecție:  „…parcă o minte bolnavă ar scrie pentru mine toate acestea”.

Și totuși într-un interviu, dramaturgul își rezumă scrierea ca fiind „nimic ieșit din comun, un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor”. Însă când autorul ne introduce în text atât de direct, fără a ne lăsă, pe noi, spectatori avizați de teatru, să căutăm cheia, să identificăm și să parcurgem adevăratul labirint al absurdului și finalmente să descifrăm mesajul, suntem nevoiți să ne lăsăm captați de acel spațiu concret, de acel culoar lăuntric, în care „întâlnirile și despărțirile intersectează destine”, pur și simplu într-un firesc nonșalant, să asistăm „la niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai mică atenție”.

Despre întâlniri și despre despărțiri, despre prietenii și trădări, despre nevoia de a trece dincolo, ne vorbesc, uzitând diferite registre de comunicare, protagoniștii scenei (de la înțelept la ucenic, de la șef la subaltern, de la prieten la prieten, de la jurnalist, agent secret, femeie nenorocită la agent de pază).

Un prim  dialog este susținut în antiteză de personajele principale: Nea Gică (actorul Gheorghe Frunză), bătrânul înțelept, trecut prin viață, obosit, bolnav, nostalgic, și Paulică (actorul Răzvan Amitroaei), tânărul necopt, naiv, visător tupeist și oarecum prostănac. Exponenți ai două generații diferite, puse aparent în opoziție prin natura gândirii, crezului, manifestării, exteriorizării lor și în complementaritate când este vorba despre rigurozitatea profesiei, câini de pază sau – de ce nu? –  Watch Dogs.

Publicitate

Tema conflictului de idei între generații nu este neapărat inedită: Augustin Buzura, Aureliu Busuioc, Radu Aldulescu, Gheorghe Crăciun pun în opoziție astfel de personaje, fiecare în parte parcă conectate la propria realitate. „Ochii tăi tineri de îndrăgostiți sunt mincinoși, ei nu văd decât ce vrei tu să vadă”,concluzionează sarcastic nea Gică;  „merg să escaladez Vârful Omul”, se avântă cutezător Paulică. Doar că, în această piesă, antiteza dintre personajele dramaturgului Lucian Băleanu este oarecum de fond („Măcar din solidaritate nu mai râde” –  „Dar de ce să o ducă altul mai bine ca mine”),pentru că, pe măsura consumării actului dramatic, aceasta se disipă, se autoanulează, astfel încât, finalmente, personajele parcă vorbesc aceeași limbă sau – cum spune autorul – „se educă reciproc”.

În prim-planul scenei, dramaturgul ne propune să descoperim doi agenți de pază, prinși în conversații de tip tête-à-tête, doi watch dogs ce au primit  în consemn  un spațiu neutru al delimitărilor, două personaje conectate la propriile  realități tragico-comice, la propriile nevoi, frustrări, neîmpliniri, în care, comicul de limbaj și de situație, susținut de ironia, sarcasmul, zeflemeaua celui mai în vârstă, atenuează oarecum fondul de gri social. Doi indivizi, dispuși unul față de celălalt la un interval de aproximativ jumătate de secol, socializează, doar că viață se vede diferit când este privită de la capete și de capete diferite, iar actorii Gheorghe Frunză și Răzvan Amitroaei ne conving, fără drept de apel, că așa este. (Se spune că, în genere, la serviciu, oamenii vorbesc despre familie, iar în familie – despre serviciu; în posturile lor de santinele la poarta țării, câinii de pază își exhibiționează unul altuia viața conjugală, una ratată, distrusă, falimentată, alta, în curs de…) Viața, în complexitatea ei,  prietenii, căsătorii, divorțuri – iluzii, minciuni, moarte…

„Și moartea este o formă de viață”, spune Cioran. Iar în această piesă, moartea iscodește, își face loc, convinge, probând diferite identități.  Moartea, finalmente se concretizează în neființă, iar neființele vor fi pasagerii din aeronava București – Lisabona. În această piesă, moartea poartă pantofi cu toc, fustă, taior, cămașă. În acest text, moartea probează câteva profesii: reporter TV, agent al siguranței naționale, femeie părăsită, și, finalmente, păpușă gonflabilă, devenind câte puțin, tot mai convingătoare. Ultima asociere, artificială, înlesnește trecerea dincoloși încheind oarecum abrupt piesa, printr-un deznodământ imposibil de intuit. Moartea, la dramaturgul Lucian Băleanu, are nume de prințesă, parcă predestinat (ar spune Paulică), moartea are forme, „și  încă ce forme!”, spune nea Gicu. „Moartea este vai de mama ei, scrie Grigore Vieru, că îți vine să-i plângi de milă”. Și câinii de pază, paznicii aeroportului, înduioșați, îi fac loc pe banda rulantă. Actrița Gina Pătrașcu Zamfirache, joacă rolul unei morți veritabile… „S-a prăbușit un avion, zborul 52320, de Lisabona, a explodat la o mie de metri după decolare”, spune domnul Nelu.

Domnul Nelu, șeful câinilor de pază, expresivul Sorin Ciofu, actor al stărilor de maximă intensitate, materializate prin mai toate formele de comunicare nonverbale și paralimbaj: mimică, gestică, postura fizică, expresie, tonalitatea vocii, ritm, fluctuația, intonație, accente, etc. Sorin Ciofu, în rolul său, știe să fie maxim de profund, maxim de confuz, maxim de îndurerat, maxim de exigent, iar pentru a transmite aceste stări nu are nevoie de un arsenal de cuvinte. Pe aceste maxime psihologice a mizat regizorul artistic Alexandru Vasilachi, înainte de toate un expert al identificării personajelor, nașul de botez al protagoniștilor din respectiva piesă. Cine altcineva putea să-l ducă în inimă pe nea Gicu mai bine decât Gheorghe Frunză, pe cine ar fi stat mai strunit harnașamentul de Watch  Dogs decât pe Răzvan Amitroaie și ce teroristă mai convingătoare decât Gina Pătrașcu Zamfirache ar fi putut poza până și-n păpușă gonflabilă?!

Deosebită și scenografia maestrului Mihai Pastramagiu: banda rulantă a funcționat impecabil, păpușa gonflabilă a traversat scena călare pe situație, parcă imitând, parcă sfidând umbrele grăbite în ambele sensuri, reliefate pe celelalte două benzi proiectate pe fundal.

Și pentru ca spectatorii să meargă pe la casele lor, cu sentimentul că în buzunar au un bilet de călătorie, să zicem București – Lisabona, regizorul artistic mai născocește o chestie care în scriere s-ar numi intertextualitate. Mai exact, prin portavocea unei crainice de aeroport, invită personajele –  pardon, actorii –, pe scenă – pardon, în aerogară: Sorin Ciofu, Gheorghe Frunză, Gina Pătrașcu Zamfirache, Răzvan Amitroaie.

Iată și cheile piesei „Watch Dogs”: atemporalitate, aspațialitate, apersonalitate. Personajele și implicit actorii, scena și implicit aerogara, timpul narațiunii și implicit timpul dramatizării narațiunii, toate sunt într-o suprapunere definitivă. Și nu ar fi fost o surpriză dacă regizorul artistic Alexandru Vasilaschi ar fi invitat din sală, pe scenă, în aeroport, spectatorii, astfel încât să putem gândi o contopire tridimensională într-un „tot” universal.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: „Doctorul fără de arginți” din Hlăpești, părintele Valeriu Secară, a fost condus pe ultimul drum de mii de oameni și zeci de preoți în frunte cu PS Nichifor Botoșăneanul

Publicat

Publicitate

Joi, satul Hlăpești din județul Neamț s-a transformat într-un loc de pelerinaj. Mii de oameni din toate colțurile țării au venit să-și ia rămas-bun de la părintele Valeriu-Cătălin Secară, cel pe care lumea l-a numit cu drag „doctorul fără de arginți”.

Drumul îngust care duce spre biserica din sat s-a transformat într-un șir nesfârșit de pași. Fiecare chip din mulțime purta în sine o poveste. Oamenii și-au adus aminte cum, în momente de cumpănă, ajungeau la părintele Valeriu  Secară ca la o ultimă speranță. La Hlăpești găseau nu doar tratament naturist și sfaturi pentru sănătate, ci și alinare sufletească, blândețe și o iubire curată de oameni. Mulți au mărturisit că părintele avea un chip care nu lăsa să se vadă suferința personală, ci doar mila pentru ceilalți.

Părintelui Valeriu i-a fost milă de bolnavii incurabil, de cei aduși la el pe brațe de rude. I-a fost milă de toți cei pe care lumea îi credea pierduți. I-a alinat pe cei deznădăjduiți: „Să faceți Paraclisul Maicii Domnului vinerea”, obișnuia să spună părintele, ca medicament pentru suflet,

Zi de zi, ore în șir aștepta în chilia sa pe fiecare om care mai cerea o șansă. „Eu am venit aici acum zece ani, când medicii nu-mi mai dădeau nicio șansă. Am găsit la părintele nu doar tratamentul care m-a ajutat, ci mai ales o liniște pe care nu o aveam. Acum am venit să-i mulțumesc pentru ultima dată”, spune o femeie din mulțime, strângând la piept o lumânare aprinsă.

De data aceasta, toți acești oameni s-au reîntors la Hlăpești nu pentru vindecare, ci pentru a-l însoți pe ultimul drum. Lacrimile lor, tăcute și sincere, au devenit un omagiu nevăzut.

Slujba de înmormântare a fost săvârșită de un sobor impresionant de aproape 70 de preoți, în frunte cu Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul și protopopul de Piatra Neamț, părintele Valentin Tofan. Rugăciunea comună a transformat curtea bisericii într-o mare de lumină și de lacrimi, semn că părintele Valeriu era considerat sfânt de oameni încă din viață.

Publicitate

Aleea lungă de la poarta bisericii până la biserica frumoasă a fost străjuită de zeci de coșuri cu flori albe, aduse de credincioșii pe care părintele Valeriu i-a binecuvântat. La căpătâiul părintelui a stat familia numeroasă, cu toții oameni profund credincioși. Printre ei cei trei fii ai părintelui Valeriu, care sunt preoți și slujesc la diferite biserici din zona Moldovei. Printre adulți s-au regăsit și nepoții părintelui, „Bubu” cum l-au numit cei mici pe care  i-a iubit nespus. Chiar dacă tristețea era copleșitoare, cu toții au avut o atitudine creștină, autentică, convinși că nu au pierdut un tată, un părinte, un bunic….Ci au câștigat un rugător la tronul împărătesc, care va avea cu siguranță îndrăzneala de a cere milă de la Bunul Dumnezeu pentru cei rămași pe pământ în vâltoarea ispitelor de tot felul.

O viață închinată lui Dumnezeu și oamenilor

Părintele Valeriu-Cătălin Secară s-a născut la 25 iulie 1966, în Hlăpești, primul copil al părinților Valeriu și Eleonora. A urmat școala în satul natal și apoi Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț.

A primit harul preoției la 2 septembrie 1987, prin mâinile Înaltpreasfințitului Pimen, și a fost trimis să slujească la Parohia „Sfântul Apostol Anania” din Itrinești. Acolo, tânărul preot și-a dovedit râvna, atât ca păstor de suflete, cât și ca bun gospodar, renovând biserici și zidind comuniune în jurul altarului.

În 1993 a fost transferat la Bicazu Ardelean, iar câțiva ani mai târziu s-a întors în satul natal, la Parohia Talpa – Hlăpești, unde și-a petrecut restul vieții în slujirea Domnului și a oamenilor. Între timp, și-a desăvârșit studiile universitare și, mai presus de toate, a crescut trei fii care i-au urmat chemarea: Gheorghiță-Ionuț, Vlăduț-Mihail și Dragoș-Gabriel, toți preoți ai Bisericii lui Hristos.

Deși mulți ani boala l-a încercat, părintele Valeriu nu s-a plâns. A purtat crucea suferinței cu răbdare și a continuat să slujească Sfânta Liturghie alături de fiul său Dragoș, până când Domnul l-a chemat la odihna veșnică.

„I-a fost milă de oameni”

Imaginea părintelui Secară rămâne una luminoasă: un om simplu, dar puternic prin dragostea sa pentru aproapele. „I-a fost milă de oameni” – așa spun toți cei care l-au cunoscut. Și această compasiune l-a făcut să fie pentru mulți un semn al milei lui Dumnezeu.

Astăzi, amintirea lui se împletește cu rugăciunea și cu lacrimile celor care l-au iubit. În Hlăpești, clopotul bisericii a bătut a jale, dar în inimile oamenilor, părintele Valeriu rămâne viu, asemenea unui sfânt care și-a purtat nevoința printre noi.

 

Citeste mai mult

Cultura

Stagiile și rezidențele acordate de Memorialul Ipotești” în anul 2025

Publicat

Publicitate

Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, acordă, anual, stagii și rezidențe, menite să valorifice opera eminesciană, contextul social, istoric și literar al activității lui M. Eminescu, patrimoniul Memorialului Ipotești, literatura română, în general.

În anul 2025, Memorialul acordă stagii și rezidențe cu următoarea tematică:

– 1 stagiu de cercetare – generic: „Eminescu și timpul său”;

– 1 rezidență pentru scriitori – generic: „Povestea familiei Eminovici”;

– 1 rezidență pentru artiști – teme sugerate: instalație „Ești Ipotești”; concept pentru amenajarea insulei de pe Lacul cu nuferi; concept de amenajare a poieniței din pădure; concept de amenajare a intrării pe aleea de la lac; concepte pentru spațiile interioare sau exterioare ale Memorialului; concepte pentru afișaje; ilustrații la textele eminesciene.

 

Publicitate

Stagiile și rezidențele se acordă, în bază de concurs de proiecte, pentru o perioadă de 3-4 săptămâni pe parcursul anului, rezidenților români şi străini, indiferent dacă locuiesc în țară sau în străinătate.

Stagiile și rezidențele presupun acordarea unei sume de 6000 de lei (brut) în vederea acoperirii cheltuielilor aferente, care va fi virată în contul beneficiarului în două tranșe: la sosirea la locul rezidenței – I tranșă (50%); la încheiere stagiului/rezidenței și depunerea lucrării – II tranșă (50%).

Solicitările de participare la concursul de stagii și rezidențe se depun sau se trimit prin poștă la Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, str. Mihai Eminescu nr. 19, sat Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, cod 717253, sau prin e-mail (format PDF) la adresa: bursecercetareipotesti@gmail.com.

Dosarul de solicitare a rezidențelor/stagiilor va conţine:

– scrisoare de intenție (maximum 750 de cuvinte) cu o descriere a proiectului propus;

– CV-ul solicitantului;

– alte informaţii relevante.

 

Calendarul concursului:

 

 

16.09.2025:

Lansarea apelului de concurs pentru stagii și rezidențe

16.09 – 26.09.2025:

Depunerea dosarelor

27.09 – 28.09.2025:

Jurizarea și selectarea

28.09.2025:

Anunțarea rezultatelor jurizării

29.09.2025:

Depunerea contestărilor

30.09.2025:

Soluționarea contestărilor și anunțarea rezultatelor finale

 

 

 

Regulamentul concursului: www.eminescuipotesti.ro

Citeste mai mult

Cultura

Tabără de scriere creativă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

O nouă ediție a Taberei de scriere creativă – poezie va avea loc la Ipotești în perioada 22-28 septembrie 2025.

Tabăra, aflată la a V-a ediție, este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, la inițiativa criticului Al. Cistelecan, membru al juriului pentru acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Propunerea a fost făcută pe 15 ianuarie 2021, la gala de decernare a Premiului. În vara aceluiași an, Memorialul Ipotești, cu susținerea CJ Botoșani, a organizat prima Tabără de scriere creativă. Începând cu ediția din 2023, tabăra se desfășoară în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București.

Programul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, ediția a V-a, cuprinde ateliere de scriere, lecturi, discuții zilnice, vizite de documentare, la care vor participa tineri scriitori din Brașov, București, Iași, Oradea, coordonați de scriitorii Simona Popescu, Vasile Leac și Ștefan Manasia.

La unele dintre ateliere, se vor propune exerciții de scriere după tablouri din fondurile Memorialului Ipotești, semnate de: Ștefan Luchian, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Henri Catargi, Mișu Teișanu, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Iosif Steurer, George Barbieri, Traian Bilțiu Dăncuș, Gheorghe Teodorescu Romanați, Damian Zoe Cuclin, Marcel Olinescu, Ion Theodorescu Sion, Eugen Voinescu, Gheorghe Popovici. În după-amiaza zilei de 27 septembrie, vor avea loc lecturi din poemele scrise la Tabăra de scriere creativă de la Ipotești și vernisarea unei expoziții cu tablourile după care au fost scrise poezii.

În cadrul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, scriitorii începători vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu un set de instrumente teoretice și să-și dezvolte abilitățile practice de scriere a unui text artistic.

Sunt invitați să participe la ateliere poeții tineri din Botoșani și toți cei interesați de poezie.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

În atenția angajatorilor: Termenul de înscriere în platforma digitală REGES-ONLINE a fost prelungit

Publicat

Publicitate

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care întâmpină dificultăți în procesul de migrare, vă facem cunoscut faptul că termenul de înscriere în Reges-Online s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2025,.

Drept urmare, s-a dispus prorogarea, până la data de 31 decembrie 2025, a termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) și (2) din HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenţă a salariaţilor – REGES-ONLINE, respectiv:

-termenul în care angajatorii trebuie să se înregistreze în platforma REGES-ONLINE;

-termenul în care angajatorii trebuie să completeze și să transmită toate elementele contractelor individuale de muncă active, care nu se regăsesc deja în sistemul informatic prevăzut de HG nr. 905/2017.

Trecerea la REGES-ONLINE nu presupune migrarea, de către angajator, a bazelor de date existente, aceasta fiind deja realizată în sistem. Angajatorii trebuie doar să își creeze cont în platformă, proces simplificat și rapid, care asigură accesul direct la toate funcționalitățile necesare.

Cu privire la acceptarea documentelor încărcate în platforma REGES ONLINE pentru obținerea accesului în Registru, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani fac precizarea că semnătura digitală a reprezentantului legal sau a împuternicitului acestuia trebuie să fie aplicată pentru certificarea conformității cu originalul pe fiecare document pdf, ca întreg, nefiind necesară semnarea fiecărei pagini a acestuia.

Publicitate

Inspectorul șef ITM Botoșani, Daniela-Petronela Lozneanu, și Inspectorul șef adjunct relații de muncă – Alina Pahone, roagă angajatorii să se înregistreze fără întârziere în REGES-ONLINE, pentru a evita aglomerarea la finalul perioadei de tranziție și pentru a beneficia în cel mai scurt timp de avantajele digitalizării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending