Sindicaliștii din Finanțe atrag atenția asupra fenomenului de depopulare a unor structuri, în mod special inspecția fiscală și executarea silită. Sindicatul Național Finanțe Publice – SindFISC susține că problema se amplifică, făcând practic nefuncționale structuri întregi de activitate.
Organizaţia sindicală naţională specializată în reprezentarea intereselor funcţionarilor din cadrul sistemului Ministerului Finanțelor a anunţat, într-un comunicat, că a atras atenţia în decursul timpului, celor responsabili, că există mari deficienţe cu privire la alocarea personalului în unele activităţi/structuri „cheie” ale sistemului fiscal românesc, inclusiv prin ultimele acţiuni de protest derulate la începutul lunii mai în întreaga ţară.
„Nu întâmplător, acţiunile de protest au debutat la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), cea mai afectată structură în ceea ce priveşte lipsa de personal.
Au urmat apoi, Direcţiile regionale antifraudă fiscală, Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, ca în final, să fie pichetate, atât sediul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cât şi cel al Ministerului Finanţelor.
Cu această ocazie, au fost realizate întâlniri cu Ministrul Finanţelor şi Preşedintele ANAF, de la acea vreme, s-au transmis propunerile privind revendicările angajaţilor, inclusiv cele privind ameliorarea situaţiei referitoare la deficitul de personal, însă nu au fost concretizate de către decidenţi”, precizează sindicaliștii.
Exemple de personal insuficient la Finanțe
Potrivit sursei citate, fenomenul de depopulare a unor structuri (în mod special inspecţia fiscală, executarea silită, evidenţa pe plătitor, informatică, juridic, fără a ne limita la cele enumerate) se amplifică, făcând practic nefuncţionale structuri întregi de activitate.
”Cu titlu de exemplu, semnalăm de asemenea, fără a ne limita la acestea:
- cazul DGAMC, unde în ultimii trei ani, personalul din activitatea de inspecţie şi administrare s-a redus la jumătate (în prezent sunt sub 500 angajaţi, inclusiv cu cei din serviciile suport, din care mai puţin de 230 angajaţi desfăşoară activitate de inspecţie fiscală, administrează 3700 mari contribuabili şi realizează 47% din totalul veniturilor colectate de ANAF)
- cazul direcţiilor de antifraudă fiscală în cadrul cărora migrarea personalului către alte structuri este în plin proces de desfăşurare, cazul administraţiilor fiscale din sectoarele capitalei (care administrează un numar de contribuabili echivalent cu dublul celor mai mari judeţe) unde activitatea se desfăşoară cu câteva echipe de control
- cazul serviciilor fiscale municipale şi orăşeneşti unde activitatea se desfăşoară cu 4-5 angajaţi
si exemplele pot continua”.
Cauze
De ce s-a ajuns la această situație, explică sindicaliștii:
”Această situație are loc ca urmare a nerecompensării corecte a muncii depuse, a complexității acesteia, a riscurilor suplimentare asumate și inexistenței unor instrumente manageriale de stimulare a performanței.
Este știut faptul că activitatea în cadrul sistemului institutional fiscal este foarte eterogenă, comportând necesități sporite de pregătire, specializare, analiză, asumare, abilitate și acțiune, semnificativ superioare activităților pe care le desfășoară, în mod normal, marea majoritate a funcționarilor din Administrația Publică.
Acestea sunt principalele motive pentru care Sindicatul Național Finante Publice s-a poziționat întotdeauna pentru o grilă distinctă de salarizare în cadrul legii de salarizare a bugetarilor și o retribuire diferențiată în funcție de activitatea prestată și nivelul de ierarhizare ce trebuie avut în vedere de către ordonatorii principali de credite la stabilirea salariilor”, potrivit sindicatului.
Unde migrează angajații de la Fisc
În comunicat se mai arată că ”actualul “egalitarism salarial” din Fisc a condus, în timp, la migrarea angajaților din „activitățile de foc” către activități „mai călduțe”, niciodată invers, sau la părăsirea definitivă a sistemului de către specialiștii din instituție și migrarea către alte ministere, Curtea de Conturi etc. unde câștigurile erau semnificativ mai mari sau spre mediul privat în multinaționale și la „umbra” unor societăți de consultanță financiar-fiscală.
Lipsa unui Statut al finanţistului, unui Acord/Contract colectiv de muncă la nivel instituţional/sectorial care să statueze anumite garanţii angajaţilor devotaţi sistemului fiscal, au condus la ceea ce astăzi simţim cu toţii: alocare disproportionată a personalului în diverse structuri şi activităţi, demotivare şi frustrare în cadrul unui personal îmbătrânit (vârsta medie 52 ani), lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte cariera acestei categorii specifice de funcţionari ai statului român şi multe alte neajunsuri instituţionale”.
Sindicatul precizează că, în funcţie de modul în care se vor derula consultările cu factorii decidenţi, este pregătit pentru continuarea protestelor, în toate formele acoperite de legea dialogului social.
foto: arhivă, rol ilustrativ