Ziua Pompierilor din România este sărbătorită, în fiecare an, pe 13 septembrie, marcând un moment important din istoria Armei. Evenimentul amintește de Bătălia din Dealul Spirii din anul 1848, când pompierii bucureșteni, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, au înfruntat trupele otomane pentru a sprijini revoluționarii care luptau pentru libertate și independență.

Deși numeric inferiori, aceștia au demonstrat curaj și o dăruire exemplară, devenind simboluri ale eroismului și devotamentului față de țară.

Astăzi, Ziua Pompierilor este o ocazie de a aduce un omagiu celor care au luptat în trecut și au dat dovadă de sacrificiu, dar și de a evidenția curajul, altruismul și solidaritatea pompierilor care sunt mereu pregătiți să intervină în situații de urgență pentru a proteja viețile și bunurile cetățenilor.

Instituţia pompierilor români s-a dezvoltat continuu, de la primele intervenţii pentru stingerea incendiilor, la actuala gestionare a tuturor situaţiilor de urgenţă: inundaţii, alunecări de teren, mişcări seismice, epidemii, înzăpeziri, secetă, accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte calamităţi naturale, descarcerare şi prim ajutor acordat persoanelor aflate în situaţii deosebite.

La ceas aniversar, șase pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani, care s-au evidenţiat prin modul exemplar de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, au fost înaintați în gradul militar următor, înaintea expirării stagiului minim.

Este vorba de un șase subofițeri, astfel:

– la gradul de plutonier adjutant șef – Costel – Daniel Tănasă;

– la gradul de plutonier major – Andrei – Daniel Ochian și Ioan Bompa;

– la gradul de plutonier – Oana – Gabriela Tudor, Andrei Baltag și Constantin Cătălin Huștiuc.

Cu această ocazie, inspectorul șef al ISU Botoșani, colonel Dan – Decebal Muraru, le-a transmis faptul că înaintarea în grad constituie un moment de o semnificație aparte pentru fiecare militar. Este expresia recunoașterii muncii depuse, a devotamentului față de misiunea nobilă de protejare a vieții, a mediului și a valorilor materiale, dar și a respectului față de principiile deontologiei profesionale.

Cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ajunse la a XXXII-a ediție și celebrate în intervalul 12-14 septembrie 2025, Muzeul Județean Botoșani marchează, la nivelul structurilor sale, notabilul moment cultural:

 la Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Botoșani, prezentarea tematică „Bunuri culturale mobile clasate în categoria Tezaur aflate în patrimoniul Casei Memoriale Nicolae Iorga”, organizată în parteneriat cu Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani (clasa a X-a B), subliniază valoarea patrimonială remarcabilă a pieselor instituției care omagiază figura marelui istoric;

 la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi, ca eveniment conex desfășurat sub egida Festivalului Internațional „George Enescu”, poate fi vizitată expoziția documentară „George Enescu pe continentul american”, o prezentare cronologică ce atestă prezența muzicianului pe scenele americane, ca dirijor sau ca solist al unor ansambluri orchestrale celebre (New York, Philadelphia, Cleveland), ca pianist sau ca violonist în recitaluri camerale;

 de asemenea, la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi, sâmbătă, 13 septembrie, cu începere de la ora 14.30, elevul Tudor Prisacariu, de la Liceul de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani, va susține un recital de pian.

Guvernul a aprobat joi suplimentare cu 20 de milioane lei la bugetul Ministerului Sănătății, din fondul de rezervă. Banii vor fi folosiți pentru asigurarea tratamentelor medicale în străinătate pentru pacienții cu afecțiuni grave și foarte grave, care nu pot fi tratate în România, informează alba24.ro.

Suplimentarea vine în sprijinul bolnavilor care efectuează tratamentele în mai multe etape, conform planurilor terapeutice stabilite de unitățile medicale din străinătate, fiind necesară continuitatea acestora, transmite Guvernul.

Măsura are caracter de urgență, având în vedere numărul semnificativ crescut de pacienți aflați în așteptare de peste 40 de zile pentru aprobarea finanțării tratamentelor, în condițiile în care majoritatea cazurilor sunt încadrate ca urgențe medicale.

Necesitatea suplimentării fondurilor a fost determinată de următoarele cauze principale:

• utilizarea majorității bugetului inițial pentru terapii oncologice de ultimă generație, care nu sunt disponibile in România (precum radioterapia cu protoni/ioni de carbon sau terapiile radionuclidice)
• creșterea numărului de sugari 0-1 an diagnosticați la naștere cu afecțiuni grave ce necesită transplant hepatic, intervenție care nu se poate realiza în România și implică costuri ridicate (aprox. 130.000 euro/sugar, în absența complicațiilor)
• necesitatea efectuării unor proceduri chirurgicale medicale de înaltă complexitate, disponibile doar în anumite centre din străinătate
• creșterea numărului de pacienți care accesează aceste servicii, ca urmare a unei informări mai bune privind drepturile de tratament (135 pacienți în 2022, 162 în 2023 și 2024, iar până la 1 august 2025 –134 pacienți).

De asemenea, solicitarea de suplimentare a fondurilor alocate tratamentelor în străinătate se justifică și de obligația generată prin Sentința civilă nr. 485/2024 din 14.11.2024 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă, prin care Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure contravaloarea tratamentului unei paciente diagnosticate cu o boală rară. Costul este de aproximativ 6,4 milioane lei – aproape un sfert din bugetul alocat pentru întreg anul 2025.