Cuviosul Samson a fost rudă cu împăratul Constantin cel Mare (306-337). Animat de dorința de a fi folositor aproapelui, a învățat Sfânta Scriptură, dar și cum să trateze bolnavii, la care s-a adăugat și darul lui Dumnezeu de a vindeca pe cei aflați în suferință. Pentru aceasta s-a învrednicit a face parte din „doctorii cei fără de arginți”.

După trecerea la cele veșnice a părinților săi doctorul Samson a împărțit averea sa săracilor și a eliberat și robii. Apoi, și-a părăsit toate rudele și cunoscuții, a părăsit Roma și s-a dus în pustie. Samson a venit la Constantinopol și, găsindu-și o casă, primea în ea pe cei săraci și străini și pentru aceasta a fost numit „primitorul de străini”. Samson primea la dânsul pe cei neputincioși, îi slujea și îi tămăduia de boli, nu numai prin procedeele medicale, ci și cu darul lui Dumnezeu. Vestea minunatelor tămăduiri făcute de Samson a ajuns și la palatul împărătesc. Împăratul Justinian (527-565) se afla în mare neputință.

A căutat cei mai buni doctori, dar niciunul nu reușise să-l vindece. A visat într-o noapte un bărbat și l-a descris unuia dintre guvernatori. Acesta era prieten cu Samson și l-a adus pe acesta, deoarece corespundea descrierii. Samson a venit și l-a vindecat pe împărat și astfel a devenit schevofilax, adică păzitor al sfintelor vase ale bisericii mari din Constantinopol. Moaștele lui au fost mutate în Biserica „Sfântul Mochie”, unde au făcut multe minuni. Sfântul Mucenic Anect († 304) – Acest sfânt mucenic a pătimit în vremea împăratului Dioclețian (284-305) în Cezareea Capadociei din porunca guvernatorului Urban.

Sfântul îndemna pe creștini să mărturisească pe Mântuitorul Hristos cu tot curajul și să moară pentru credința lor. A fost denunțat ca fiind creștin și pentru aceasta a fost întemnițat și îndemnat să jertfească zeilor. El a refuzat și drept urmare a fost supus la chinuri până la moarte. Sfânta Ioana Mironosița (sec. I) – Aceasta a fost soția lui Huza, chivernisitorul palatului lui Irod. Este amintită de sfinții evangheliști în rândul femeilor mironosițe (Luca VIII, 3).

Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, relatează agerpres.ro.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.

”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

”Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.

Un proiectil de artilerie, rămas neexplodat din timpul unui conflict armat, a fost descoperit în această după-amiază în pădurea Rediu, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Acesta a dat dovadă de responsabilitate și a alertat imediat autoritățile.

La fața locului a intervenit echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu autospeciala de intervenție specifică. Specialiștii au identificat obiectul ca fiind un proiectil exploziv de calibru 105 mm, aflat în perfectă stare de funcționare. Potrivit ISU, orice atingere mecanică ar fi putut declanșa o explozie.

Muniția a fost ridicată și transportată în condiții de siguranță către poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrusă controlat.

ISU Botoșani: Nu atingeți muniția neexplodată!

Pentru prevenirea unor accidente grave, autoritățile reamintesc cetățenilor că, în cazul descoperirii unor obiecte metalice suspecte care ar putea fi elemente de muniție, trebuie respectate următoarele reguli:

• Nu atingeți, mutați sau loviți obiectele;
• Nu încercați să le deschideți sau să le demontați;
• Nu le introduceți în locuințe sau alte spații închise;
• Nu le folosiți în scop decorativ ori ca unelte improvizate;
• Evitați focul deschis în apropierea lor;
• Anunțați imediat autoritățile la 112.

Vă mai amintiți cișmelele copilăriei? Cele de la colțul blocului, din parc sau de la școală, unde ne potoleam setea după o fugă cu bicicleta sau o repriză de fotbal printre garaje? Apa era rece, curgea direct din țeavă, și o beam cu nesaț, din palme sau dintr-o cană legată cu sârmă.

La Botoșani, toate astea au dispărut. După mai bine de 35 de ani, orașul nu mai are nicio cișmea funcțională pe domeniul public, accesibilă oamenilor de rând. Nici pentru bătrâni, nici pentru copii, nici măcar pentru cei care aleargă în parc ori așteaptă autobuzul în arșiță. Capitalismul cu sucul și apa de la magazin a învins.

E o tăcere apăsătoare în locul unde altădată picura viața. Am rămas doar cu amintirea fierbinte a verilor în care o gură de apă la cișmea însemna răgaz, joacă și apartenență. Azi, plasticul din sticlă a înlocuit sunetul apei care lovea trotuarul.

În alte orașe însă, amintirile noastre au supraviețuit. La Cluj-Napoca, de pildă, sunt peste 100 de cișmele cu apă potabilă, răspândite în tot orașul. O hartă interactivă te ghidează către cea mai apropiată. În zilele de caniculă, există și puncte de hidratare unde trecătorii primesc apă gratuită. O formă firească de grijă pentru oameni. Și la Iași sunt încă multe cișmele pentru oamenii locului.

La Botoșani, nu e doar despre apă. E despre tăcerea cu care ne-am obișnuit, despre lipsa firească a lucrurilor care altădată erau simple și bune. Cișmelele nu erau doar funcționale. Ele ne țineau împreună, ca o comunitate.

Poate nu e prea târziu să le revedem pe străzile noastre.

Municipalitatea ar putea începe cu puțin. O cișmea în fața unui parc, alta lângă o școală, una în Piața Mare, acolo unde soarele arde cel mai tare și trecătorii privesc lung spre nicio sursă de apă. Poate nu ar fi prea mult – doar un strop de normalitate, ca în alte orașe. O hartă simplă, publicată online, unde botoșănenii să găsească rapid cel mai apropiat loc în care pot bea apă, gratuit și în siguranță.

Se pot folosi materiale simple, rezistente, se pot reactiva cișmele vechi sau construi unele noi, poate chiar în parteneriat cu societatea de apă și canal. Nu pentru a impresiona, ci pentru a repara o lipsă care se simte cu fiecare vară. Și mai ales pentru verile ce vin. Tot mai calde și tot mai ferbinți.

Ar fi un gest mic cu impact mare. Pentru sănătate, pentru demnitate, pentru apartenență.
Pentru orașul în care încă mai trăim cu dorul celor mai bune lucruri simple.

Sursa foto ilustrativ: Captură de ecran