Connect with us

Eveniment

Credincioșii ortodocși au intrat în Săptămâna Patimilor

Publicat

Publicitate

Săptămâna Patimilor este  cea mai marcantă săptămână din cursul unui an bisericesc, daca ţinem cont de faptul că este punctul culminant al unor strădanii spirituale, începute în prima săptămână a Postului Mare, dar şi dacă privim retrospectiv la evenimentele trăite de Mântuitorul Iisus Hristos împreună cu Apostolii Săi în săptămâna premergătoare Învierii Sale.

Este săptămâna în care au loc cele mai importante evenimente din istoria mântuirii, începand cu ultimele învăţături trimise de Hristos ucenicilor Săi şi sfârşind prin Jertfa de pe cruce, punct culminant al întregii activităţi a Mântuitorului – iertarea păcatelor omenirii. Postul început în urmă cu patruzeci de zile este în această săptămână mai aproape ca niciodata de adevăratul său sens. Patima (sau păcatul devenit obişnuinţă) se defineşte drept un ataşament „iraţional” faţă de trup. Trupul nu este  rău din fire; el însă, a fost creat pentru a-i sluji sufletului.

Acesta este şi scopul exerciţiilor ascetice ale Postului Mare: să impună treptat trupului o amprentă spirituală, duhovnicească, „înfrânând mişcările cărnii” prin raţiune (văzută în acest context ca partea spirituală a omului). Asceza este calea prin care revenim în raiul închis de Adam. Prima poruncă dată lui Adam în rai a fost aceea de „a păzi postul”, adică de a-şi stăpâni pofta, nemâncând din pomul cunoştinţei binelui şi răului. La sugestia şarpelui (diavolului), el a încălcat singura limită care i-a fost impusă de Dumnezeu, devenind victima lăcomiei. De aceea, pentru că lăcomia ne-a făcut să ieşim din rai, antidotul ei, postul, ne face să revenim în el.

Practica postului nu este una recenta. Exemplul cel mai dezvoltat de imnografi este cel al lui Moise, care s-a depărtat de popor şi a postit timp de patruzeci de zile pentru a putea primi cele 10 porunci şi însăşi vederea lui Dumnezeu. La fel, fiecare credincios trebuie să se retragă în sine însuşi şi să postească patruzeci de zile pentru a se învrednici „să vadă pe Dumnezeu”, să vadă divinitatea lui Hristos, în momentul Patimii-Învierii Lui. Modelul cel mai bun, însa, temeiul Postului Mare, este postul lui Hristos în pustie timp de patruzeci de zile.

El a instituit astfel postul şi asceza creştină, învăţându-ne să ne cunoaştem limitele: cu alte cuvinte, să realizăm efectiv acel „Cunoaşte-te pe tine însuţi”. Postul Mare este imitarea vieţii pământeşti a lui Hristos. Privind din acest punct de vedere, participarea la slujbele bisericeşti din Săptămâna Patimilor nu înseamnă nimic altceva decât participarea reală la evenimentele trăite de Hristos: Cina cea de Taina, patimile şi învierea Lui. Aceste trei momente sunt cele trei puncte care marchează săptămâna ce începe odată cu Duminica Floriilor, sărbătoarea intrării triumfale a Mantuitorului în Ierusalim.

Faptul ca Săptămâna Patimilor este o săptămână deosebită este arătat şi de puternicul caracter de priveghere, după îndemnul dat de Mântuitorul apostolilor Săi în grădina Ghetsimani: „Privegheaţi şi vă rugaţi ca să nu intraţi în ispită, căci duhul este osârduitor, dar trupul, neputincios”. Una dintre cele mai importante zile din această săptămână este ziua de joi. Acum se aduce aminte de ritualul în care Mântuitorul a spălat picioarele ucenicilor Săi la Cina ce de Taină, dând astfel exemplu de slujire a oamenilor. Tot acum, la Cina cea de Taină are loc instituirea Tainei Euharistiei. La Denia de joi seara se citesc 12 evanghelii în care se relatează vinderea Mântuitorului de către Iuda, prinderea Lui în grădina Ghetsimani, lepădarea lui Petru, judecata Mântuitorului de către farisei, condamnarea lui la moarte, sub privirile neputincioase ale romanului Pilat din Pont. Ziua de vineri este caracterizată de un post deosebit, este o zi de profundă tristeţe, întrucât este ziua răstignirii Mântuitorului, a morţii şi a îngropării Lui.

Publicitate

Denia de vineri seara sau slujba prohodului, ne poartă în procesiune alături de cei care l-au îngropat pe Mântuitorul. Participarea la aceste evenimente, dincolo de forma rituală în care ele sunt îmbrăcate, nu înseamnă nimic altceva decât identitatea drumului pe care îl urmăm cu modelul drumului Crucii parcurs de Mântuitorul. Binenţeles, creştinii răstignesc patimile, mor păcatului şi înviază deodata cu Hristos, îmbrăcaţi într-o noua „haină” sufletească, cea a luminii, după cum se va numi şi săptămâna ce urmează Învierii – Săptămâna Luminată.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Datinile de iarnă scot Vorona în stradă: Festival cu măști și alaiuri, chiar în ultima zi din anul 2025

Publicat

Publicitate

Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.

După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.

Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.

Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion 2026 la TV: Ce programe și ce vedete aduc PRO TV, Antena 1 și TVR în noaptea dintre ani

Publicat

Publicitate

Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.

PRO TV și PROTEVELION 2026

Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.

Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.

La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.

Revelion 2026 la Antena 1

Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.

Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.

Publicitate

„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.

Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară

La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.

Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.

Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.

De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.

Citeste mai mult

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult

Economie

Câți kilometri de drum de mare viteză s-au construit în 2025. Autostrada Moldovei, proiectul-cheie

Publicat

Publicitate

Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.

Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.

Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).

La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.

În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.

Publicitate

CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.

Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending