Un nou program educațional destinat elevilor de gimnaziu a fost lansat astăzi de Fundația Alfa, Suflet și Energie, cu scopul de a sprijini copiii aflați în pragul Evaluării Naționale. Proiectul, intitulat „Energia Sufletului în Educație”, oferă pregătire suplimentară la Limba Română și Matematică pentru 62 de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a.

Inițiatorii programului susțin că obiectivul principal este îmbunătățirea rezultatelor școlare și creșterea șanselor de reușită la examenul de Evaluare Națională, un moment esențial în parcursul educațional al elevilor.

„Educația nu schimbă doar destine individuale, ci viitorul unei întregi generații”, transmit reprezentanții fundației, subliniind rolul educației ca pilon al dezvoltării sociale.

Programul se adresează copiilor care au nevoie de sprijin educațional suplimentar, în special celor proveniți din medii vulnerabile. Orele de pregătire sunt susținute de cadre didactice și urmăresc atât consolidarea cunoștințelor, cât și creșterea încrederii elevilor în propriile capacități.

Reprezentanții Fundației Alfa, Suflet și Energie afirmă că investiția în educație reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de sprijin pe termen lung: „Credem că bunăstarea unui popor începe cu educația, iar fiecare copil merită șansa de a-și atinge potențialul”.

Cei care doresc să susțină programul pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit prin completarea Formularului 230, fără costuri suplimentare pentru contribuabil. Fondurile astfel obținute sunt utilizate pentru asigurarea continuității orelor de pregătire și extinderea proiectului.

Formularul poate fi completat online la adresa:
https://formular230.ro/fundatia-alfa-suflet-si-energie

Lansarea programului „Energia Sufletului în Educație” face parte dintr-o serie mai amplă de proiecte inițiate de Fundația Alfa, Suflet și Energie în acest an, organizația anunțând că va continua să dezvolte acțiuni menite să producă un impact real și durabil în comunitate, în special în rândul copiilor și al persoanelor vulnerabile.

Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii deschid larg ușile pentru public, de Ziua Culturii Naționale, și propun un program bogat, care aduce împreună expoziții, spectacole, concerte, tururi ghidate, ateliere, proiecții de film și întâlniri cu artiști, cercetători și creatori.

În Botoșani:

Joi, 15 ianuarie
09:30 – Te Deum // Biserica Familiei Eminovici, Ipotești
11:00-12:30 – Poeți în dialog:
Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu // Liceul „Regina Maria” Dorohoi // Moderatoare: Lucia Țurcanu
Matei Vișniec și Daniela Varvara // Colegiul Economic „Octav Onicescu” // Moderatoare: Mihaela Anițului
Lucian Vasilescu și Angelica Stan // Colegiul Național „A.T. Laurian” // Moderatoare: Oana-Petronela Buzatu-Iliescu
În dialog cu scriitoarea Adina Rosetti, Cercul de lectură „Unde fugim de acasă?” // Școala Gimnazială nr. 7 // Moderatoare: Loredana Carcea
13:00 – 14:30 – În dialog cu scriitorul Varujan Vosganian, elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” //   Moderatoare: Daniela Epurianu
14:00 – Vizite la atelierele creatorilor
Victor Teișanu – Darabani // Stelorian Moroșanu – Dorohoi // Dan Sociu – Botoșani
14:30-16:30 – Expoziție interactivă cu Sergiu Negulici // Memorialul Ipotești
15:00 – Proiecție film „Fără ieșire. Aici viața se bea” (documentar despre poetul Ioan Es. Pop, producător: Casa de Pariuri Literare) // Cinematograful „Unirea” // Prezintă: Lucian Vasilescu
15:00-16:00 – Atelierele de poezie „Sburătorul” // Școala Gimnaziala Nr. 1 Blândești – Institutul Bucovina // Coordonator: Vasile Iftime
15:30-16:30 – Cercul de lectură: Doina Ruști, Ferenike // Casa „Nicolae Iorga” Botoșani // Moderatoare: Loredana Carcea
16:00 – Traseu turistic: Botoșani – Ipotești
16:00-16:45 – Melodii pe versuri de Eminescu – „Rapsozii Botoșanilor” // Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, Memorialul Ipotești
16:00 – Concurs de recitare ,,Dor de Eminescu”, ediția a III-a, dedicat elevilor din județul Botoșani, organizat de Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani în parteneriat cu Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” Botoșani // Teatrul „Vasilache” Botoșani
16:00-18:00 – Atelierele „Povești din Ipotești” – Adina Popescu&Iulian Manuel Ghervas // Sala de marmură, „Teatrul „Mihai Eminescu”

*** În București

* Biblioteca Națională a României propune expoziția ‘Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României în lucrări de grafică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României’, o incursiune în splendoarea și diversitatea vestimentației tradiționale, redată în 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale.

Tot aici are loc conferința cu ateliere ‘Genealogie și practici culturale’ (joi, 15 ianuarie 2026, 14:00-16:10, Sala Mircea Eliade; intrare liberă în limita locurilor disponibile), cu invitați din zone diferite ale culturii – Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre.

Evenimentul include ateliere dedicate, inclusiv unul construit în jurul fotografiilor de familie (publicul este invitat să participe cu câte o fotografie), iar în timpul întâlnirii vor rula 43 de fotografii din Biblioteca Digitală a BNaR.

* Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC) invită publicul la un tur ghidat al expoziției ‘Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor’ (15 ianuarie, 17:30, la parter), alături de curatorul expoziției, Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului (18:30) cu Zadiel.

Participarea este gratuită, fără rezervare, iar pentru acest eveniment este permis accesul cu automobilul în curtea Palatului Parlamentului.

* La Muzeul Național al Țăranului Român, Ziua Culturii Naționale se trăiește în mai multe registre: de la educație muzeală la artă contemporană, de la retrospectivă la film. Publicul este așteptat la workshopul ‘IA cu povești’ (15 ianuarie, 15:00, Sala Irina Nicolau), în cadrul expoziției ‘Din Bihor la New York’, cu artistul Dorin Negrău și dr. Simona Bala.

În aceeași zi au loc vernisajele expozițiilor ‘In memoriam Corneliu Vasilescu’ (17:00, Sala Tancred Bănățeanu) și ‘Between I and we’ (18:00, Sala Media), acesta din urmă fiind însoțit de un program artistic cu soprana Alexandra Tănase (pian: Andra Demidov), Berechet Sisters Band și un performance de dans semnat de Elena Mihaela Zamfirescu.

Seara se încheie la Cinema Muzeul Țăranului cu proiecția filmului ‘Moartea domnului Lăzărescu’ (20:00), urmată de Q&A cu echipa filmului.

* La Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa‘, ziua de 15 ianuarie este dedicată întâlnirii dintre știință, natură și cultură: intrare gratuită la expoziția permanentă și la expoziția ‘8’, iar publicul poate observa aproximativ 80 de specii de tarantule vii. Pentru familii, elevi și cadre didactice, muzeul propune un treasure hunt – ‘Poezia Naturii’ – inspirat de versurile lui Mihai Eminescu (program 10:00-18:00, ultima intrare 17:00).

* La Muzeul Național de Istorie a României, publicul are acces gratuit și poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expozițiile permanente (Copia Columnei lui Traian, Tezaurul Istoric, Lapidarium) și de expozițiile temporare: ‘Dușmance ale poporului’, ‘RE – MNIR: 50 de ani de Restaurare’, ‘Capodopere’, ‘Ion Dumitrana – Machetator și gravor’, ‘ la îndeMână.’

* Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi invită publicul pe 15 ianuarie la vizitare gratuită și la descoperirea expoziției temporare ‘Zoom in. Zoom out. România în hărți’, curatoriată de Elena Păunoiu și Ioana Zamfir, care propune o călătorie vizuală prin reprezentări cartografice ale teritoriului românesc, între perspectivă de ansamblu și detaliu.

* La Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’, publicul este invitat la programul ‘Dor de Eminescu 176 de ani de la nașterea marelui poet’ (de la 11:00), cu momente din lirica eminesciană, recitaluri vocale și instrumentale și participarea unor artiști și elevi din instituții de profil.

* Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) organizează pe 16 ianuarie, ora 18:00, la Cărturești, dezbaterea ‘Consumul cultural & lectura: unde suntem și încotro ne îndreptăm’.

* Centrul Național de Artă ‘Tinerimea Română’ organizează două evenimente:

– Gala premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a (14 ianuarie, ora 19:00, Ateneul Român), în parteneriat cu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România;

– Concertul ‘Ziua Culturii Naționale’ la Palatul Tinerimea Română (15 ianuarie, ora 18:00), susținut de Cvartetul ARCADIA și Corul de cameră PRELUDIU – Voicu Enăchescu.

* Teatrul Național de Operetă și Musical ‘Ion Dacian’ prezintă, pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, opera rock ‘Meșterul Manole’, o producție care îmbină folclorul autentic românesc cu vibrația muzicii rock.

* Teatrul Muzical Ambasadorii organizează, pe 15 ianuarie 2026, ora 10:00, spectacolul ‘Harap Alb’ (adaptare Ion Creangă), la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor.

* Teatrul Național ‘I.L. Caragiale‘ propune în seara de 15 ianuarie, de la ora 19:00, două spectacole românești ‘de autor’:

– ‘Moroi și păpădii’, text și regie Gavril Pătru (Sala Pictură);

– ‘Exil’, text și regie Alexandra Badea (Sala ‘Ion Caramitru’).

Tot la TNB vor fi organizate vizite ghidate gratuite la Muzeul TNB (12:00 și 14:00) pentru expoziția ‘REGINA MARIA LA TEATRU’ (acces cu bilet gratuit, în limita locurilor disponibile), tururi ghidate gratuite ale teatrului (13:00, 15:00 și 17:00) și, începând cu ora 17:00, proiecții luminoase pe turnul scenei cu portretele unor personalități ale culturii române.

* Corul Național de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’ marchează Ziua Culturii Naționale 2026 prin două evenimente:

– Evenimentul expozițional ‘Marin Constantin 100’, găzduit de instituțiile culturale române din Madrid (ICR Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei);

– Lansarea celui mai recent videoclip din programul ‘Muzică contemporană românească în spații antice universale’ – episodul V, filmat la Teatrul Roman din Merida: ‘Merida – Efemeride’, în interpretarea Corului Madrigal, pe baza piesei ‘Efemeride’ de Anatol Vieru, în regia lui Emil Pantelimon.

În același timp, în toată țara, în cadrul Programului Național Cantus Mundi, corurile de copii vor susține recitaluri dedicate Zilei Culturii Naționale.

*** În țară

* La Iași, Complexul Muzeal Moldova organizează expozițiile ‘Pictora’ (14 ianuarie – 13 februarie, Muzeul de Artă – Palatul Culturii) și ‘The Human Condition’ (16 ianuarie – 15 februarie, Muzeul Unirii), precum și atelierele de scriere creativă ‘Eminescu peste generații’ (14-18 ianuarie, Palatul Culturii).

Tot la Iași, Opera Națională Română susține pe 15 ianuarie, ora 18:30, un concert în Holul de Onoare al Palatului Culturii, cu soliștii operei ieșene și Corul de Copii al ONRI (dirijor: Raluca Zaharia).

Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ din Iași oferă publicului spectacolul ‘D-ale carnavalului’ de I.L. Caragiale, în regia lui Claudiu Goga.

* La Cluj-Napoca, Teatrul Național ‘Lucian Blaga’ include în program spectacolul ‘Înger și demon’, regizat de Emanuel Petran, dedicat operei lui Mihai Eminescu, și un recital de poezie în parteneriat cu Opera Română din Cluj, în foaierul teatrului, cu actorii Ruslan Bârlea și Narcisa Pintea.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei deschide pe 15 ianuarie, ora 15:00, expoziția ‘Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte’.

* La Sibiu, Muzeul Național Brukenthal este partener în organizarea vernisajului expoziției ‘TREI’ (15 ianuarie 2026), cu lucrările artiștilor Dragoș Pătrașcu, Adrian Stoleriu și Sorin Purcaru, în spațiul Primăriei Municipiului Sibiu.

* La Târgu Jiu, Muzeul Național ‘Constantin Brâncuși’ deschide seria de evenimente dedicate Anului Constantin Brâncuși cu expoziția ‘Monochrome. There is so much grey to every story’ semnată de Petru Lucaci (15 ianuarie – 17 februarie 2026).

* La Sinaia, Muzeul Național Peleș organizează, la Castelul Pelișor, expoziția temporară ‘ROYAZ’, dedicată Reginei Maria, în colaborare cu Academia de Artă Handmade București.

* La Bacău, Centrul de Cultură ‘George Apostu’ propune un program amplu pe 15 ianuarie: vernisajul expoziției ‘Arta, oglindă a lumii’ (12:00), recitalul pianistului Cătălin Răducanu (19:00), realizat în parteneriat cu Muzeul Național ‘George Enescu’, și lansarea volumului ‘Policromii’ de Sebastian Crăciun, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.

* La Constanța, Teatrul Național de Operă și Balet ‘Oleg Danovski’ organizează un Recital de Ziua Culturii Naționale’ susținut de Corul instituției (15 ianuarie 2026, ora 18:30).

* La Timișoara, Opera Națională Română organizează pe 15 ianuarie 2026, ora 19:00, la sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara, concertul ‘Pe urmele Luceafărului’, cu acces gratuit în limita locurilor disponibile.

* La Târgu Mureș, Teatrul Național prezintă pe 15 ianuarie două spectacole: ‘Savanta conspirație’ (Compania Liviu Rebreanu, 19:30, Sala Mică) și ‘Avocatul’ (Compania Tompa Miklós, 19:00, Sala Mare).

***

În plan național și internațional, Muzeul Național ‘George Enescu’ propune, în perioada 14-17 ianuarie, un program de expoziții și recitaluri în mai multe orașe: expoziția ‘George Enescu – maestru și discipoli’ (Sala Radio, 14-31 ianuarie 2026), expoziția ‘Viața și activitatea artistică a lui George Enescu’ (Colegiul Național de Muzică ‘George Enescu’, 1-31 ianuarie), ‘George Enescu și Reginele României’ (Muzeul Vasile Grigore, 14-31 ianuarie), ‘George Enescu și Casa Regală a României’ (Muzeul Militar Național, 1-31 ianuarie), precum și recitaluri și evenimente la București, Brașov, Bacău și Salzburg. Totodată, muzeul oferă intrare liberă la sediile de la Sinaia și Tescani, joi, 15 ianuarie 2026, în programul 10:00-17:00.

Institutul Național al Patrimoniului organizează în perioada 15 ianuarie – 28 februarie 2026, la Muzeul Național Etrusc Villa Giulia din Roma, expoziția ‘IILE REGINELOR. Tezaurul Brodat al Reginelor’, un proiect semnat de Dana & Stephane Maitec Photography, care, prin intermediul fotografiei de detaliu, propune o abordare vizuală inedită asupra patrimoniului textil de costume tradiționale românești care au aparținut Reginelor României. AGERPRES

Sfântul Pavel Tebeul

Sfântul Cuvios Pavel Tebeul s-a născut în Tebaida (Egipt). Părinții lui au fost creștini cu o situație materială bună. Pavel a fost crescut în frica lui Dumnezeu, primind și o educație profană aleasă. La vârsta de 15 ani a rămas orfan. În acel timp, împăratul Deciu (249-251) a început persecuția împotriva creștinilor. Pavel a început să fie urmărit chiar de cumnatul său, căruia îi era teamă să nu piardă moștenirea.

Pavel a lăsat, însă, toate lucrurile materiale în urmă și s-a retras în pustie, într-o peșteră dintr-o stâncă. Și-a petrecut 90 de ani de pustnicie și 114 ani de viață în rugăciune și dragoste față de Dumnezeu, când într-o zi a aflat la peștera lui pe Sfântul Antonie cel Mare. În ziua aceea și noaptea următoare, cei doi cuvioși, Pavel Tebeul și Antonie cel Mare și-au istorisit viața, ostenelile întru mântuire și darul cu care fuseseră împodobiți de Dumnezeu. Făcându-se ziuă Sfântul Pavel a spus lui Antonie: „De mult te-a arătat Dumnezeu mie, frate, că sălășluiești în părțile acestea și voiam să te am cu mine și împreună să slujim Stăpânului nostru. Dar fiindcă vremea adormirii mele a venit, Domnul te-a trimis la mine ca să îngropi smeritul meu trup”, după care l-a rugat să-i aducă de la mănăstirea Sfântului Antonie, mantia dăruită de Episcopul Atanasie ca să îi învelească trupul.

Când s-a întors, Cuviosul Pavel se mutase deja la Domnul. Antonie l-a îngropat, cu ajutorul a doi lei veniți din pustie care au adâncit groapa cu unghiile lor. Moaștele Cuviosului Pavel Tebeul au fost aduse în vremea împăratului Manuil Comnenul (1146-1180) în Mănăstirea Născătoarei de Dumnezeu – Perivlepta din Constantinopol. În anul 1240, ele au fost mutate la Veneția. O parte din capul Cuviosului Pavel se află la Roma.

Sf. Cuv. Ioan Colibașul

La jumătatea secolului al V-lea trăia în Constantinopol un general numit Eutropius, slujitor la curtea împărătească. Dumnezeu îi dăruise trei copii. Doi erau ca și el, în slujba împăratului, iar al treilea, anume Ioan, sporea cu învățătura și cu rugăciunea. Spre a-l îndemna și mai mult în căile Domnului, Eutropius i-a dăruit o evanghelie ferecată cu aur. Într-o zi s-a oprit la casa generalului un monah venit tocmai din mănăstirea akimiților (neadormiți) din Bitinia (Asia Mică) care călătorea spre Ierusalim.

Tânărul Ioan s-a înțeles cu monahul ca la întoarcere să treacă din nou pe la ei și să îl ia și pe el la mănăstire, lucru care s-a și întâmplat. Ioan s-a făcut, astfel, monah în mănăstirea neadormiților așa cum își dorea. După 6 ani a început să îi fie dor de părinți. El a mărturisit acest lucru starețului care i-a dat binecuvântare pentru a pleca să își împlinească dorința. Pe drum, Cuviosul Ioan a întâlnit un sărac îmbrăcat în zdrențe cu care și-a schimbat hainele. Astfel, Ioan a stat trei ani la una din porțile lui Eutropius ca săracul Lazăr, în rugăciune, privindu-și părinții și frații, fără a mărturisii că este fiul și fratele acestora. Ioan nu voia să intre în casă.

În cele din urmă, servitorii casei lui Eutropius i-au făcut o colibă chiar în locul de lângă poartă. După trei ani, Ioan s-a îmbolnăvit și știind că i se apropie sfârșitul, a cerut să fie dus în casă. Părinții au văzut la el Sfânta Evanghelie dăruită cu mulți ani în urmă și din acesta și-au dat seama că este fiul lor iubit. După patru ore, Cuviosul Ioan a trecut la Domnul în brațele părinților săi. Ei l-au îngropat lângă poartă, în locul unde îi fusese coliba și pe mormântul lui au zidit o biserică. Pentru timpul petrecut în colibă i se spune până astăzi „Ioan Colibașul.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2020, continuând să explice de ce scrie cu „â” din „a”: „Scriu cu „â” din „a” şi din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din raţiuni lingvistice, ci din raţiuni politice. Prin renunţarea la „â” din „a” se extrăgea cu, penseta, nervul latin al limbii române. După 1989 ar fi trebuit să ne scuturăm repede de tot ceea ce amintea de un stil de viaţă impus de o forţă de ocupaţie. Dar noi ne-am îndrăgostit – se pare – de lanţurile noastre. Ni le-am desfăcut încet, cu un fel de părere de rău, iar câteva verigi le mai păstrăm şi azi, intrate adânc în carne. Academia Română a salvat situaţia, ne-a obligat să fim demni. În sfârşit, scriu cu „â” din „a” pentru că aşa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toţi clasicii noştri, de la care am învăţat limba română. Am îndrăgit încă din adolescenţă nu numai textele lor, ci şi imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îţi sărut mâinile”, cu „â” din „a”, cum să scriu eu „mîinile” cu „î” din „i”?

 Sintagme, termeni, concepte: Georg Trakl: „îngeri cu aripi pătate de glod”; Lucian Vasiliu: „umbra cu capul spart”; Ana Stan Popescu: „dorită de nimeni, tu însăţi să-ţi fii”; Cristean Petre Argeş: „blând, dimineaţa mă prinde în braţe”;

Poetul Dan David despre poezie: „Pe cer în locul lunii, poezia / Harul se păstrează prin smerenie, / Poezia e însăşi viaţa care nu poate să moară, / Cea dintâi poezie va fi cea de pe urmă / şi cea de pe urmă va fi cea dintâi. / Căutaţi necurmat faţa poeziei, / muriţi un pic / aduceţi-vă aminte. / Poezia ne binecuvântează şi toate marginile pământului / se tem de ea. / Poezia te adună, îţi aprinde lampa, te ocroteşte. / Cei ce stau la poalele muntelui vestesc poezia de la poalele muntelui” (din volumul „Poeme torenţiale”, Rditura „Eminescu”, Bucureşti, 1994);

Valentin Ciucă, în „Cronica” din mai 2001, despre nudurile botoşăneanului Constantin Piliuţă: „…între două reprize prelungite „la una mică”, cu confraţii de pahar, află răgazul de afi inspirat, chir dacă exaltarea se transformă în veritabile Afrodite nişte banale femei de cartier”;

Patru idei ale regizorului Bocsardi Laszlo, directorul teatrului „Tamaşi Aron” din Sfântu Gheorghe. Emise la nivelul anului 2012, sunt valabile şi azi. Păcat că nu mi-am notat, atunci, şi sursa în care au fost publicate: 1. „Nu repet o idee din moment ce azi lucrurile obosesc foarte repede”; 2. „Nu mai suntem nişte cetăţeni din 2012, ci unii ai eternităţii”; 3. „România e tributară temperamentului şi nervozităţii noastre care aduc o anumită furie”; 4. „Scopul artei teatrale este să plaseze spectatorul într-o stare în care numai DRAGOSTEA, MOARTEA sau POEZIA pot să-l ducă;

Dorin Tudoran, în “România literară” nr. 1 din 2021, prezintă două poveşti din “folclorul” legat de Păltiniş şi din cel umoristic legat de politică: 1. “Folclorul legat de Păltiniş include şi o istorioară a cărei autenticitate nu am reuşit încă s-o verific, dar, vorba cumetrilor nostri italieni, “Se non e vero e ben trovato”. Ăntr-unul din dialogurile atât de neconvenţionale între C. Noica şi ucenicii săi, unul dintre cei din urmă ar fi adus vorba despre “subiectul zilei” – iminentul sfârşit al lumii. Noica ar fi ascultat ce aveau de spus tinerii săi prieteni, după care i-ar fi liniştit cam aşa:”Chiar dacă asta ne aşteaptă, e un motiv de glorie – vom fi generaţia care a prins sfârşitul lumii”; 2. “Istorioara tine de un Congres al C.C. al P.C.R. Oh, de neuitatele congrese! După cele trei ore ale discursului lui Ceauşescu, un bătrânel din primele rânduri tot încearcă să se ridice de pe scaun şi să spună ceva. “Şefii de rând” îl împing nu tocmai discret, înapoi pe scaun. Ceauşescu vede ce se întâmplă şi după o vreme cere ca omul să fie lăsat să spună ce are de spus. Şi omul spune: “Tovarăşe Ceauşescu, mă cunoaşteţi. V-am adus în partid. V-am deschis calea.” “Aşa este.” “Ştiţi că de la mine au auzit prim aoară că astăzi ne este mai greu, ca să ne fie mai bine în viitor.” Tocmai am împlinit 100 ani, nu ştiu cât voi mai trăi, aşa că vreau să vă întreb: totuşi, când o să fie mai bine?”;

Poemul săptămânii din „România literară” nr. 2 din 2021 aparţine lui Horia Gârbea şi se intitulează „Amintiri cu poduri”. Redau prima strofă: „Înţeleg că-s bătrân numărând / Podurile vieţii mele, pe rând. / A trece pe un pod oare să fie / Un păcat, o mare trufie? / Nici înotând, însă parcă / Ar fi mai firesc într-o barcă…”. Şi urmează strofa a doua care conţine o înşiruire de poduri importante ale lumii, în jur de douăzeci, pe care Horia Gârbea declară că le-a trecut. Nu sunt luate în calcul podurile mici sau medii. Urmează ultima strofă: „Dacă sunt bătrân, e firesc / Atâtea poduri să-mi amintesc. / Ce multe râuri am traversat / Şi nici unul nu m-a udat. / Iar acum îmi şopteşte unul din draci: / Dar cu Styxul cum ai să faci?”

Am intrat în rezonanţă cu poetul şi mi-am amintit şi eu două poduri pe care, trecându-le, mi-au produs fiori reci. Unul este cel care trece peste Putna, legând Burca de Vidra. Era prin 1968, plouase mult şi Putna venea învolburată, cărând din munţi copaci întregi. Apa ajunsese la partea de sus, copacii se izbeau cu putere, Am pus primii paşi pe pod, acesta vibra din toate încheieturile, însă am continuat fiindcă trebuia să ajung în Vidra. Mi-a fost o teamă cruntă. Cel de-al doilea pod este de fapt o punte peste Zăbala. O punte din aceea făcută pe nişte odgoane şi care se legăna la cea mai mică adiere. Lega satul Spulber de Tojani. Zăbala venea furioasă, trebuia să trec. Am trecut însoţit de aceeaşi spaimă cumplită. Azi n-aş mai face-o;

 Actorul Ion Caramitru, în „România literară” nr. 2 din 2021, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva referiri la poezie: 1. „A spune poezie” înseamnă a înţelege poezie, a te confrunta cu ea, a extrage din ea ceea ce ţi se pare fundamental, a transmite şi emoţia ta legată de acel discurs poetic”; 2. „Nu se poate intra oricum într-o poezie şi nu orice poezie te poate incita”; 3. „Când spui poezie şi eşti singur pe scenă, sau când spui un monolog ori cânţi de unul singur eşti în cea mai fragilă situaţie posibilă; eşti tu cu tine însuţi, eşti dezbrăcat de toate”; 4. „Am cunoscut foarte, foarte puţini poeţi care îşi spun poeziile bine când sunt în public. De cele mai multe ori fie sunt comici, încercând energii şi patos inutile, fie sunt complexaţi că trebuie să spună o poezie”; 5. „Poezia te învinge când te convinge. Să te convingă: cu substanţa ei bogată, cu frumuseţea ei estetică, stilistică, apoi cu puterea, cu încărcătura ei emoţională. Te învinge şi te obligă, învingându-te, să îi fii supus. Trebuie să fii într-o relaţie de subordonare. Ea este superioară; 6. „Poezia poate ascunde foarte multe discursuri subversive”; 7. „Dacă nu rămâi împătimit de poezie, dacă nu te duci în bibliotecă zi de zi, se pierde ceva fundamental”; „Poezia poate fi o armă feroce într-un scenariu de seducţie”;