Studiu: Temperaturile preferate de români în locuințe

• Aproape jumătate dintre români preferă temperatura în locuințe între 22 și 24°C, și chiar peste;
• Peste 40% și-au montat termostate inteligente pentru controlul temperaturii;
• Foarte mulți români încearcă să își reducă facturile prin economii de consum;
• Acestea sunt concluzii ale studiului realizat pentru platforma despre-energie.ro, un proiect E.ON și Delgaz Grid;

Interesul manifestat pentru reducerea consumului de energie a crescut semnificativ în ultima perioadă, circa 80% dintre români afirmând că au luat măsuri în acest sens sau se gândesc să o facă, fiind conștienți că un comportament responsabil îi ajută să realizeze economii și, implicit, să scadă valoarea facturilor.

Între metodele de eficiență energetică a căror popularitate este în creștere se numără dispozitive precum termostatul inteligent, 43% dintre români declarând că îl folosesc în locuințele lor. Sub 10% dintre cei chestionați utilizează diverse aplicații pe telefonul mobil, precum cele de tip smart home.

Legat de utilizarea termostatului, aproape 32% spun că îl folosesc pentru a face reglaje ori de câte ori consideră că este nevoie, iar 24,6% doar în funcție de temperaturile exterioare. În același timp, circa 15% setează temperatura pe care o consideră potrivită pentru ei la începutul sezonului rece, iar 7,1% păstrează la termostatul din locuință aceeași temperatură pe tot parcursul anului.
Acestea sunt câteva dintre concluziile unei cercetări sociologice* realizate pentru platforma despre-energie.ro, un proiect susținut de companiile E.ON și Delgaz Grid.

Pe de altă parte, când vine vorba despre temperatura ideală din locuințe, aproape 50% dintre români optează pentru o temperatură cuprinsă între 22 și 24°C, și chiar peste, iar 45,8% spun că temperatura cuprinsă între 19 și 21°C le oferă confortul de care au nevoie. La polul opus, doar 3,8% susțin că se simt confortabil având în casă între 16 și 19°C.

Folosirea iluminatului economic este o altă metodă preferată de români atunci când vine vorba despre măsuri concrete de economisire a energiei. Foarte mulți merg mai departe, astfel că, pe lângă folosirea de becuri eficiente energetic, decid și să reducă durata iluminatului (circa 44%).

La întrebarea legată de reducerea timpului de utilizare a aparaturii electrocasnice, respondenții s-au împărțit în două părți egale: cei dispuși să le folosească mai rar și cei care le folosesc ori de câte ori este nevoie, fără vreo restricție.

Radiatoarele sau aerotermele electrice sunt primele aparate electrocasnice la care 49% dintre români intervin pentru a face economii, prin reducerea duratei de funcționare. La scurtă distanță sunt cei care au recunoscut că folosesc mai puțin mașinile de spălat rufe – 47,4%, urmați de cei care dețin mașini de spălat vase – 35%, respectiv uscătoare de haine – aproape 30%.

Platforma despre-energie.ro, un proiect susținut de companiile E.ON și Delgaz Grid, a fost lansată în anul 2020 cu obiectivul de a deveni, pentru consumatorii de electricitate și gaze, una dintre principalele surse de informare și, în același timp, de explicare, într-un limbaj clar și accesibil, a evoluțiilor relevante și de impact de pe piața de energie, dar și să îi ghideze pe cititori în drumul prin acest univers complex, astfel încât să poată lua decizii corecte privind tot ceea ce ține de energia și sursele de energie din propriile gospodării.

Sfaturi și recomandări de eficiență energetică, cele mai importante legi și reglementări din domeniu, o amplă rubrică în care specialiștii noștri răspund întrebărilor venite din partea cititorilor, ghiduri privind alegerea și utilizarea echipamentelor electrice și a electrocasnicelor din gospodării, cele mai importante știri și noutăți, dar și un bogat conținut explicativ multimedia, sunt doar câteva dintre ancorele platformei despre-energie.ro.

Platforma a fost relansată, recent, cu un logo nou și un website redesenat, intuitiv, astfel încât să îmbunătățească experiența utilizatorilor, atât pe varianta desktop, cât și pe cea destinată dispozitivelor mobile.

Ziua Bunicilor ar putea fi aniversată anual în data de 9 septembrie, zi în care Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, bunicii după trup ai Mântuitorului.

Proiectul privind instaurarea Zilei Bunicilor a fost depus în Parlamentul României în decursul săptămânii trecute și are ca scop celebrarea și recunoașterea rolului pe care vârstnicii îl au în societate.

„Bunicilor li se cuvine o recunoaștere specială pentru rolul esențial pe care îl au în familie şi comunitate. Ei sunt adesea pilonii de stabilitate, oferind dragoste, înțelepciune şi sprijin generos. Bunicilor le revine responsabilitatea de a transmite valorile şi tradițiile familiei”, a declarat deputatul Valentin Făgărășian, inițiatorul proiectului legislativ.

Ziua Bunicilor va presupune organizarea anuală de evenimente culturale, ateliere, concursuri și alte activități dedicate vârstnicilor.

„Prin adoptarea acestei legi vom demonstra respectul şi preţuirea faţă de bunicile şi bunicii noştri, iar România se alătură unui grup extins de state membre ale Uniunii Europene care îşi cinstesc bunicii în cadrul unei zile speciale, dedicate acestora”, a adăugat Valentin Făgărășian.

Biserica s-a implicat activ de-a lungul timpului în pastorația și îngrijirea vârstnicilor, motiv pentru care numeroase comunități parohiale din țară și din străinătate organizează periodic proiecte și programe destinate lor.

La nivel instituțional, în anul precedent, Biserica Ortodoxă Română a acordat o atenție sporită vârstnicilor, reflectată prin declararea anului 2023 drept Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice”.

Basilica.ro

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe portalul propriu Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obţinute de persoanele fizice din închirierea şi subînchirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul personal.

Conform unui comunicat al instituţiei, ghidul conţine informaţii privind definirea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, contractul de locaţiune şi înregistrarea fiscală a acestuia, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), modalităţile de plată ale impozitului şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi referitor la taxa pe valoarea adăugată ori sancţiuni.

Potrivit ghidului, în categoria veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor intră veniturile din închirieri şi subînchirieri de bunuri mobile şi imobile din patrimoniul personal; arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal; închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea.

Veniturile obţinute din închirieri şi subînchirieri de bunuri imobile din patrimoniul personal sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, a caselor de vacanţă, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclamă, afişaj şi publicitate.

Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a
modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

Venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, se stabileşte de către persoana fizică prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.

Impozitul se determină de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil, iar plata se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.

Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare, din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, precum şi din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, pentru care impunerea este finală, au obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia unică în termen de 30 de zile de la încheierea contractului între părţi şi respectiv până la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în anii anteriori.

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, din una sau mai multe surse, sau venituri din alte categorii, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază anuală de calcul de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe ţară, după caz.

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor o reprezintă: nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară; nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară; nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabili prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei anuale de calcul reprezentând nivelul a 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice. Declaraţia se depune până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează contribuţia.

Nedepunerea “Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”, până la data prevăzută în legislaţia fiscală, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 de lei. AGERPRES

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, vă invită luni, 22 aprilie 2024, ora 12:00, la vernisajul expoziției de grafică Biserici şi mănăstiri din Moldova medievală, autor – Leonid Popescu, pictor, scriitor, maestru al artei, Artist al Poporului din Republica Moldova. Evenimentul va fi moderat de muzeograful Oana Petronela Buzatu-Iliescu și Cotinel Munteanu, șef serviciu muzeografie, Memorialul Ipoteşti.

În aceeași zi, începând cu ora 12:30, va avea loc şi lansarea volumelor lui Leonid Popescu Tragedie pozitivă şi Deportări din Valea Răutului, prezentate de prof. univ. dr. Silvia Bacalîm-Cheianu şi Andrei Breabăn – scriitor, eveniment moderat de șef serviciu Mihaela Anițului.

Activitățile vor avea loc în Sala Portaluri din cadrul Muzeului tematic Mihai Eminescu.

Leonid Popescu este absolvent al Institutului de Arte şi Design – Harkov, Ucraina. Debutează în 1974 cu o expoziţie personală de arte plastice la Centrul „Yurie Gagarinˮ din Chişinău. Între anii 1977-1981 se califică în echipă la restaurarea lăcaşelor de cult Catedrala „Buna Vestireˮ (Harkiv, Ucraina) şi biserica din lemn „Înălţarea Domnuluiˮ din Apşa de Jos (Dibrovo, Ucraina). Din anul 1997 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. De-a lungul anilor a avut numeroase expoziţii personale, atât în ţara natală cât şi-n afara ei, dintre care amintim: Portrete – scriitori, Monumente istorice, Artişti plastici din Republica Moldova și Oglinda culorilor în timp. În pictura monumentală bisericească, a participat și a coordonat refacerea picturilor de la bisericile: Acoperământul Maicii Domnului  (Bucoveli, raionul Hust, Ucraina); biserica din lemn Înălţarea Domnului din Apşa de Jos (Dibrovo, Ucraina) etc.

Leonid Popescu îşi desfăşoară activitatea şi în domeniul literaturii, ca autor de texte cu ilustraţii – grafică de autor, dar şi ca autor de lucrări literare: La porţile mării; Drumul printre ziduri etc.

De-a lungul carierii a primit numeroase premii, distincţii, titluri onorifice, ca recunoaștere a prodigioasei sale cariere de artist plastic și scriitor.

Evenimentul este derulat în preambulul proiectului cultural Săptămâna Naţională a Bibliotecilor – ediţia 2024.