Românii au resimțit în luna august 2025 prețuri semnificativ mai mari față de anul trecut, potrivit datelor oficiale privind indicele prețurilor de consum.

Comparativ cu decembrie 2024, prețurile au urcat în medie cu 8%, iar față de august 2024 creșterea este de aproape 10%.

Alimentele s-au scumpit cu 6,7% față de sfârșitul anului trecut și cu aproape 9% față de aceeași lună din 2024. Mărfurile nealimentare au înregistrat cele mai mari creșteri, cu aproape 9% față de decembrie și peste 10% în comparație cu august 2024. Nici serviciile nu au rămas pe loc: tarifele sunt mai mari cu 8% față de începutul anului și cu aproape 10% față de anul trecut.

Statisticile confirmă astfel că presiunea asupra bugetelor familiilor rămâne ridicată, în special pe fondul scumpirilor la produsele de bază și la serviciile curente.

Unul dintre cei mai iubiți botoșăneni, după rezultatele FC Botoșani, echipă care de peste zece ani se menține cu demnitate în prima ligă a fotbalului românesc, președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, s-a trezit pentru prima dată, în mandatul său, cu un val de critici publice extrem de dure din partea botoșănenilor.

Totul, după ce a ieșit pe rețelele sociale pentru a-i încuraja pe oameni să susțină politicile premierului Ilie Bolojan.

„Ce nu înțeleg mulți români e că nu avem prea multe opțiuni. Dacă nu strângem acum cureaua și nu reducem cheltuielile statului, nu facem altceva decât să prelungim instabilitatea în care ne învârtim de ani de zile. Și asta ne costă pe toți – salarii, pensii, prețuri mai mari, mai puține investiții. E nevoie de mai multă înțelegere și focus pe soluții. Și, poate mai important, e nevoie să ne asumăm ÎMPREUNĂ aceste schimbări”, a scris Valeriu Iftime pe Facebook.

Mesajul, care s-a dorit unul de responsabilitate, a aprins spiritele. Pentru prima dată de la alegerile locale din 2024, când a devenit șef al CJ, Iftime a fost pus la zid nu doar de opoziție, ci chiar de proprii alegători.

Un botoșănean i-a răspuns tăios:
„Din 1990 tot strângem cureaua, dar burta nu mai avem. Și cureaua o strâng cei necăjiți. Se compară un salariu de 800 de euro cu unul de 15.000–20.000 de euro? Se taie de la cei cu 800, iar la cei cu 15.000 se măresc. E bine așa? Să strângă și ei cureaua!”.

Altul i-a transmis tranșant:
„Greșit, domnule Iftime. Nu prin impozite se rezolvă ceea ce spuneți, ci prin crearea locurilor de muncă pentru toți”.

Au urmat mesaje și mai dure:
„Unde sunt banii cu care ne-au îndatorat în ultimii 35 de ani? Unde sunt banii din ultimii 5 ani? Nu ne mai dați lecții motivaționale de doi lei. Prima dată aduceți în fața legii pe cei vinovați de furt, apoi veniți să ne cereți sacrificii”.

Tonul a devenit și mai direct: „Ai fumat leuștean, cred!”, a scris un botoșănean, în timp ce altul a continuat: „Rămâneți voi cu măsurile voastre. Ați sărăcit lumea, iar mafioții țării, asemenea vouă, se îmbogățesc”.

Nici soluțiile propuse de cetățeni nu au întârziat să apară: „Cântați la altă masă. Puneți multinaționalele să plătească și veți avea bani”.

Până acum, Valeriu Iftime s-a confruntat doar cu critici venite din partea adversarilor politici. Susținerea publică pentru măsurile considerate nepopulare ale guvernului Bolojan pare însă să fi declanșat un adevărat declic la Botoșani, unde liderul județean al PNL se lovește pentru prima dată de furia alegătorilor săi.

Schimbări în planificarea concediilor și revizuirea sporului pentru munca de noapte. Trei parlamentari de Alba au inițiat recent o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 – Codul Muncii, scrie alba24.ro

Proiectul vizează, printre altele, schimbarea modului în care este stabilit programul de lucru al angajaților, introducerea unui nou mecanism pentru planificarea concediului de odihnă și revizuirea sporului pentru munca de noapte.

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 – Codul Muncii a fost înregistrată pe 22 septembrie la Senat.

„Prezenta iniţiativă legislativă vine în întâmpinarea angajaţilor şi angajatorilor din România pentru a întări colaborarea şi a oferi o serie de drepturi părţilor în negocierea şi respectarea contractelor de muncă”, au transmis inițiatorii proiectului, deputatul PNL Florin Roman, senatorul PNL Claudiu Răcuci și deputatul PSD Voicu Vușcan.

Schimbarea modului în care este stabilit programul de lucru al angajaților
Propunerea legislativă prevede modernizarea modului în care este stabilit programul de lucru, prin eliminarea prevederii care îl atribuie exclusiv angajatorului şi prin mutarea acestei decizii în sfera negocierii colective.

„Acest demers are la bază un argument fundamental de echitate socială şi economică, oferind salariaţilor o mai mare autonomie şi control asupra echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală. Din perspectivă economică, o forţă de muncă mai flexibilă este, în mod demonstrabil, mai productivă şi mai puţin predispusă la absenteism sau la epuizare profesională. Reducerea fluctuaţiei de personal, un beneficiu direct al unui mediu de lucru mai satisfăcător, contribuie la stabilizarea pieţei muncii şi la reducerea costurilor de recrutare şi instruire pentm angajatori”, susțin parlamentarii.

Potrivit proiectului, „modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă şi repartizarea sa în funcţie de un anumit model stabilit, prin negocierea dintre angajator şi angajat sau/şi sindicat sau reprezentanţii angajaţilor”.

Schimbări la planificarea concediului de odihnă
A doua măsură propusă abordează planificarea concediului de odihnă, printr-un mecanism care ar impune o programare de comun acord la începutul fiecărui an, cu o minimă suprapunere a concediilor de odihnă (rămâne la latitudinea fiecărui angajator să stabilească un procent).

„Acest cadru juridic are menirea de a oferi angajaţilor o predictibilitate esenţială pentru a se bucua de dreptul la odihnă într-un mod eficient, pemiţându-le să-şi organizeze viaţa personală cu responsabilitate. Din perspectiva angajatorilor, o astfel de abordare elimină riscurile operaţionale generate de cererile de concediu ad-hoc şi asigură continuitatea activităţii companiei, facilitând o planificare strategică a resurselor umane pe parcusul întregului an”, explică inițiatorii proiectului.

Astfel, potrivit proiectului, efectuarea concediului de odihnă se va realiza în baza unei programări colective sau individuale stabilite prin negocierea dintre angajator şi angajat/angajaţi sau după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale, astfel în cât să nu fie pusă în pericol continuitatea producţiei.

Programarea se va putea face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul umător şi se va putea modifica, la nevoie, cu acordul părţilor în timpul anului.

Revizuirea sporului pentru munca de noapte
O altă măsură prevede revizuirea sporului pentru munca de noapte.

„Angajatul este cel care trebuie să decid dacă alege să beneficieze de plata unui spor financiar de 25% din salariul de bază, sau de a i se reduce programul de lucru.

Decizia este motivată de impactul negativ pe care munca de noapte îl are asupra sănătăţii fizice şi mentale a salariaţilor. Nu poate angajatorul să impună un singur tip de beneficii. În multe state europene, compensaţia fmanciară directă este norma, recunoscând în mod concret riscurile la care se supun aceşti angajaţi. Prin unifomizarea modalităţii de compensare, cadrul legal devine mai clar şi mai transparent, iar angajaţii primesc o compensaţie justă şi echitabilă pentru efortul şi riscul asumat”, transmit parlamentarii, în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului, salariaţii de noapte vor putea opta între două tipuri de beneficii:

fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la
scăderea salariului de bază;
fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Sindicatele, rol activ în definirea normelor de lucru
O altă propunere prevăzută în proiect se referă la consolidarea rolului sindicatelor în stabilirea Regulamentului intern.

„Trecerea de la o simplă <consultare> la o <negociere> reală a Regulamentului intern conferă sindicatelor un rol activ în definirea normelor de lucru, transformând acest document dintr-un act unilateral al angajatorului într-un acord agreat de ambele părţi. Această schimbare fundamentală consolidează parteneriatul social, reduce riscul de litigii şi asigură că regulile interne sunt percepute ca fiind echitabile şi legitime de către angajaţi”, explică parlamentarii.

Sfânta Tecla s-a născut în Iconia (astăzi Konya, în Turcia) în prima jumătate a secolului I după Hristos. În anul 45, când Sfântul apostol Pavel a venit în acest oraş să propovăduiască credinţa în Hristos, tânăra Tecla l-a întâlnit în casa lui Onisifor.

Ca urmare a cuvintelor Apostolului, Tecla a îmbrăţişat noua credinţă şi s-a dedicat unei vieţi în feciorie, renunțând la intenția de a se mărita. Mama sa, Teocleia, și Tamir, logodnicul ei, s-au opus acestei decizii. Ca urmare a acuzațiilor aduse de aceştia înaintea guvernatorului provinciei, Sfântul apostol Pavel a fost întemniţat. La proces s-a hotărât ca Sfântul Pavel să fie alungat din oraș.

Guvernatorul şi rudele au încercat să o îndepărteze pe Sfânta Tecla de credinţa în Hristos şi idealul fecioriei, dar ea a refuzat. Plină de furie, mama ei l-a convins pe judecător să o condamne să fie arsă de vie. Tecla a făcut semnul Crucii peste flăcări și a fost înconjurată de lumină, rămânând neatinsă de flăcări. Ploaia şi grindina care au urmat au stins focul, iar tunetele i-au alungat pe cei care doreau să o omoare.

Părăsind teafără locul execuţiei, Tecla i-a găsit pe Pavel și pe însoțitorii lui, inclusiv pe Sfântul apostol Barnaba. Aceştia se ascundeau într-o peșteră din apropierea orașului. Împreună cu ei, a mers să propovăduiască Evanghelia lui Hristos în Antiohia, făcând multe minuni și suferind numeroase chinuri de-a lungul vieții ei. După aceea, cu binecuvântarea Sfântului Pavel, Sfânta Tecla s-a retras într-o regiune pustie și aspră din Seleucia Isauriei, unde a continuat să propovăduiască Evanghelia și să săvârşească numeroase vindecări.

La vârsta de 90 de ani, vrăjitori păgâni au venit în locul unde ea se nevoia, având intenţia să o batjocorească. Când Sfânta Tecla L-a chemat pe Mântuitorul în ajutor, un munte uriaș s-a despicat în două și o stâncă a acoperit-o, ea dându-și astfel sufletul în mâinile Domnului.

Moaștele Sfintei Tecla

Fragmente din moaștele Sfintei Mucenițe Tecla se află la Mănăstirea „Sfânta Tecla” (Mar Taqla) din Maaloula, localitate situată la 70 km vest de Damasc, capitala Siriei.

În România, moaştele Sfintei Tecla se găsesc la Mănăstirea Neamţ şi la Mănăstirea „Sfânta Tecla” din localitatea Predești, Dolj.

Fragmente din moaștele unei Sfinte cu numele Tecla se mai găsesc și în Europa Occidentală. Capul Sfintei este așezat spre cinstire în Domul din Milano, iar alte fragmente din moaștele aceleiași Sfinte se mai găsesc în Franța, Italia și Spania.

Referitor la cultul Sfintei Tecla în Spania, acesta a început cu sute de ani în urmă, în perioada „Reconquista” (718-1492). La Tarragona se organizează anual Festivalul „Santa Tecla”, între 15-25 septembrie, fiind recunoscut drept Festival Tradiţional de Interes Naţional de Guvernul Cataloniei şi drept Festival de interes turistic statal de guvernul spaniol. Festivalul sărbătoreşte aducerea moaştelor Sfintei Tecla în oraş (mâinile sfintei) în 1321, din Antiohia. În cinstea acestui eveniment, oraşul a pregătit impresionate ceremonii de întâmpinare a moaştelor Sfintei Tecla.